Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -7°C | Anul XI Nr. 545

La zi

Se modifică legislația privind reciclarea sticlelor în România. Ce reguli trebuie să cunoască cei care returnează ambalajele

Published

on

Autoritățile române au comunicat că începând cu 3 iulie 2024, unele recipiente vor fi respinse de aparatele din cadrul Sistemului de Garanție și Returnare, indiferent că sunt realizate din plastic, sticlă sau metal.

Reciclarea deșeurilor reprezintă o componentă esențială în protejarea mediului înconjurător. Sticla este un material complet reciclabil, ceea ce înseamnă că poate fi refolosită repetat fără a-și pierde proprietățile inițiale.

SGR a devenit obligatoriu în România, cerându-se consumatorilor să plătească o garanție de 0,5 lei pentru fiecare recipient din sticlă, plastic sau metal, cu un volum cuprins între 0,1 și 3 litri.

Ambalajele care necesită plata garanției sunt identificate prin sigla “Ambalaj cu garanție”, semnalând astfel eligibilitatea lor în cadrul sistemului. Posibilitatea de a recupera garanția se aplică exclusiv acestor ambalaje, care sunt etichetate corespunzător.

Advertisement

Există situații în care sticlele nu sunt acceptate de automat, chiar dacă au eticheta SGR intactă. De ce? Mulți români nu sunt familiarizați cu modul corect de pregătire a sticlelor înainte de reciclare. Prin urmare, acestea trebuie să fie complet goale de conținut, însă nu este necesar să fie spălate.

În plus, sticlele trebuie să aibă forma intactă, identică cu cea de pe raft. În caz contrar, ambalajul va fi respins de automat. Dacă sticla a fost presată, eticheta și codul de bare pot fi deteriorate. Ca rezultat, posibilitatea de a introduce ambalajul respectiv în sistem poate fi compromisă.

Începând cu 3 iulie 2024, recipientele din plastic de unică folosință sau materiale compozite care conțin băuturi, cu o capacitate de până la 3 litri, trebuie să aibă dopul atașat de sticlă (în cazul dopurilor de plastic). Noua regulă se aplică sticlelor din plastic destinate oricărui tip de conținut, inclusiv apă, băuturi carbogazoase, sucuri și băuturi alcoolice.

Astfel, cetățenii români pot recupera garanția de 50 de bani pentru fiecare sticlă introdusă în aparat. Procedura de recuperare a banilor este valabilă doar pentru ambalajele care sunt etichetate corespunzător și respectă noile cerințe impuse.

Pe de altă parte, este important ca oamenii să înțeleagă că nu ar trebui să arunce la gunoi recipientele care nu sunt acceptate în cadrul SGR. Acestea pot fi aduse la centrele de colectare corespunzătoare.

Advertisement

 

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

Atenție, călărășeni! Nu dați bani pe locuri de veci – nu se vând și puteți rămâne păgubiți

Published

on

Administrația Cimitirelor trage un semnal de alarmă după ce tot mai mulți oameni au întrebat, în ultimele zile, dacă pot cumpăra sau vinde locuri de veci în Călărași. Răspunsul este clar și fără echivoc: locurile de veci NU se vând.

Pe românește, nu cumperi nimic. Locul de veci nu este proprietate, ci doar un drept de folosință (concesiune). Așa că orice „afacere” făcută pe sub mână este ilegală și nu valorează nimic în fața legii.

Ce se întâmplă, de fapt:

  • Nu există vânzare de locuri de veci
  • Nu există „înțelegere între oameni”
  • Nu există „chitanță de mână” care să te apere

Singura variantă legală:
Dreptul de concesiune poate fi trecut doar la rude apropiate, prin act notarial. Atât. În rest, totul este zero.

Atenție mare!
Dacă cineva vă cere bani pe un loc de veci, riscați să rămâneți fără bani și fără loc. Tranzacția nu produce niciun efect juridic.

Advertisement

Există și varianta în care titularul renunță la loc, iar acesta revine Administrației Cimitirelor, nu altei persoane.

Pentru informații corecte și sigure, oamenii sunt sfătuiți să se adreseze direct Administrația Cimitirelor Municipiului Călărași.

Mesajul autorităților este tranșant: nu cumpărați povești și nu aruncați banii pe tranzacții ilegale.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

La zi

Proiect de lege pentru legalizarea prostituției în România: inițiativă PNL pentru reglementarea unei realități ignorate

Published

on

Un deputat liberal a anunțat depunerea unui proiect de lege care urmărește legalizarea și reglementarea prostituției în România. Inițiativa aparține parlamentarului PNL Ion Iordache, care susține că actul normativ are ca obiectiv autorizarea și controlul activităților de natură sexuală, în prezent desfășurate în afara oricărui cadru legal.

Iordache afirmă că fenomenul există deja la scară largă, însă funcționează în „zona neagră”, fără controale sanitare, fără protecție juridică și sub influența rețelelor de trafic de persoane. El consideră că statul are obligația de a reglementa o realitate socială, nu de a o ignora.

Potrivit inițiatorului, proiectul de lege prevede un sistem strict de control, care include:

  • controale medicale periodice obligatorii
  • instrumente suplimentare pentru poliție și justiție în combaterea exploatării
  • reguli clare privind amplasarea spațiilor unde se desfășoară activitatea
  • autorizarea exclusivă a persoanelor majore, voluntare și înregistrate legal

Deputatul invocă exemple din state precum Germania, Olanda, Austria, Elveția și Grecia, unde prostituția este legalizată și reglementată, susținând că doar prin legalitate poate fi redus traficul de persoane. Ministerul Justiției a precizat în 2025 că prostituția nu este legalizată în România, după ce o eroare de traducere a generat confuzii în spațiul public. O tentativă similară de legalizare a existat în 2011, însă a fost respinsă în Parlament.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

PRO TV închide emisiunea „La Măruță” după 18 ani – sfârșitul unui capitol major în televiziunea românească

Published

on

PRO TV a confirmat încheierea emisiunii „La Măruță” după 18 ani de emisie live. Decizia face parte dintr-un proces amplu de adaptare editorială, prin care postul urmărește să răspundă atât publicului de televiziune liniară, cât și consumatorilor din mediul digital, într-o piață media aflată în continuă schimbare.

Declarația lui Cătălin Măruță

Cătălin Măruță a transmis că finalul emisiunii marchează încheierea unui capitol important din cariera sa. El a subliniat că proiectul a devenit, în timp, o parte esențială din viața sa profesională și personală. În perioada următoare, prezentatorul își va concentra activitatea pe proiecte din zona online și pe dezvoltarea unor formate noi.

Poziția conducerii PRO TV

Aleksandras Cesnavicius, CEO PRO TV, a declarat că „La Măruță” a reprezentat un format unic în televiziunea românească și un element definitoriu al istoriei postului. El a precizat că schimbarea nu reprezintă o separare, ci o evoluție naturală în strategia de conținut. PRO TV analizează în prezent oportunități interne pentru echipa de producție, cu intenția de a valorifica experiența acumulată.

Evoluția emisiunii

De-a lungul celor 18 ani, emisiunea a trecut prin mai multe etape:

Advertisement
  • 2007 – Debutul: Lansată sub numele „Happy Hour”, cu un format de divertisment.
  • 2014–2016 – Perioada tabloid: Emisiunea a abordat subiecte controversate, de la scandaluri la cazuri sociale.
  • După 2017 – Revenirea la divertisment: Programul s-a reorientat către rubrici variate, interviuri și concursuri.
  • 2026 – Finalul: PRO TV anunță închiderea formatului, marcând sfârșitul uneia dintre cele mai longevive producții de pe piața locală.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading