Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -4°C | Anul XI Nr. 548

La zi

Scumpiri anticipate pentru facturile la energie electrică și gaze naturale din 1 iulie 2025

Published

on

Contextul actual al plafonării prețurilor

În prezent, România aplică o schemă de plafonare a prețurilor la energie electrică și gaze naturale pentru a proteja consumatorii casnici și non-casnici de creșterile abrupte ale costurilor. Această măsură, introdusă ca răspuns la criza energetică din 2021-2022, limitează tarifele la energie electrică la valori precum:

  • 0,68 lei/kWh (TVA inclus) pentru consumul lunar de până la 100 kWh;

  • 0,80 lei/kWh pentru consumul între 100,01 și 255 kWh;

  • 1,30 lei/kWh pentru consumul între 255,01 și 300 kWh sau peste 300 kWh.

Pentru gaze naturale, plafonarea este valabilă până la 31 martie 2026, oferind o anumită stabilitate temporară. Totuși, schema pentru energia electrică se încheie la 30 iunie 2025, conform legislației actuale. După această dată, prețurile vor fi determinate de piața liberă, ceea ce va avea un impact semnificativ asupra facturilor românilor.

Ce înseamnă liberalizarea prețurilor?

De la 1 iulie 2025, odată cu expirarea plafonării, furnizorii de energie electrică vor putea stabili tarife bazate pe condițiile pieței. Estimările bazate pe ofertele actuale ale furnizorilor (ex. PPC, Hidroelectrica) sugerează că prețurile ar putea varia între 1,15 și 1,53 lei/kWh, în funcție de regiune, tipul de contract și furnizor. În unele cazuri, tarifele ar putea ajunge chiar la 1,55 lei/kWh, la care se adaugă abonamente zilnice (ex. 0,43 lei/zi la PPC).

Pentru o gospodărie cu un consum mediu de 120 kWh/lună, factura lunară ar putea crește de la aproximativ 80-96 lei (în funcție de tranșa de consum) la 138-182 lei, reprezentând o majorare de 50-70%. Pentru consumatorii cu un consum mai mare, de exemplu 300 kWh/lună, factura ar putea depăși 400 lei, față de circa 240 lei în prezent.

Advertisement

În cazul gazelor naturale, deși plafonarea continuă până în 2026, există riscul ca prețurile să fie influențate indirect de alte costuri asociate, cum ar fi tarifele de distribuție sau transport, care ar putea crește ca urmare a inflației și a altor factori economici.

Factori care contribuie la scumpiri

Mai mulți factori vor influența creșterea prețurilor la energie după 1 iulie 2025:

  1. Liberalizarea pieței: Fără plafonare, furnizorii vor ajusta costurile în funcție de costurile de achiziție a energiei, care sunt volatile și influențate de piața internațională.

  2. Inflația și costurile asociate: Managerii din sectorul energetic anticipează creșteri de prețuri, conform sondajelor INS, din cauza inflației, creșterii salariului minim și eliminării facilităților fiscale.

  3. Tranziția energetică: Investițiile în surse regenerabile și reducerea dependenței de combustibili fosili pot genera costuri suplimentare pe termen scurt, care se reflectă în tarife.

  4. Contextul global: Creșterile tarifelor vamale pe importurile din Asia (ex. SUA impune tarife de 32-54% pe produse din China, Vietnam), deși nu afectează direct energia, pot influența costurile echipamentelor energetice (ex. panouri solare, turbine).

Impactul asupra consumatorilor

Creșterea facturilor va afecta în mod special gospodăriile cu venituri mici și medii, care alocă deja o parte semnificativă din buget pentru utilități. De exemplu:

  • O familie cu un consum de 150 kWh/lună ar putea plăti cu 60-80 lei mai mult pe lună doar pentru energie electrică.

  • Pentru consumatorii vulnerabili, impactul ar putea fi și mai mare, mai ales dacă măsurile compensatorii promise de Guvern (ex. subvenții pentru facturi) nu vor fi implementate eficient.

Pe platformele sociale, precum X, utilizatorii exprimă deja îngrijorări legate de aceste scumpiri, anticipând un „tsunami de prețuri” care va afecta nu doar energia, ci și alte sectoare, precum RCA, carburanții și alimentele de bază.

Soluții pentru consumatori

Pentru a atenua impactul scumpirilor, consumatorii pot lua în considerare următoarele măsuri:

Advertisement
  1. Compararea ofertelor: Utilizarea comparatorului de tarife de pe site-ul ANRE pentru a alege cel mai avantajos contract de furnizare.

  2. Eficiența energetică: Investiția în aparate electrocasnice cu consum redus (clasa A+++) și izolarea termică a locuinței pentru a reduce consumul.

  3. Surse alternative: Instalarea de panouri solare sau alte soluții de energie regenerabilă, deși costurile inițiale pot fi ridicate.

  4. Monitorizarea consumului: Utilizarea contoarelor inteligente pentru a identifica și reduce consumul inutil.

Perspective și incertitudini

Deși scumpirile sunt aproape sigure fără prelungirea plafonării, există incertitudini legate de măsurile pe care Guvernul le-ar putea lua. Autoritățile au promis sprijin pentru consumatorii vulnerabili, dar detaliile privind subvențiile sau alte forme de compensare nu sunt clare. În plus, există posibilitatea ca plafonarea să fie prelungită, mai ales în contextul presiunilor economice și al nemulțumirilor publice.

Pe termen lung, tranziția către o economie mai verde și digitalizarea rețelelor energetice ar putea stabiliza prețurile, dar aceste beneficii vor fi vizibile abia după 2026-2027. Până atunci, consumatorii trebuie să se pregătească pentru un impact financiar semnificativ.

Concluzie

Scumpirile facturilor la energie electrică începând cu 1 iulie 2025 vor marca o schimbare majoră pentru consumatorii din România. Fără intervenții guvernamentale, costurile suplimentare ar putea pune presiune pe bugetele gospodăriilor. Consumatorii sunt încurajați să fie proactivi, să compare ofertele disponibile și să adopte măsuri de eficiență energetică pentru a minimiza impactul financiar.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Advertisement

Meteo și Mediu

Știre meteo – Călărași – 1 februarie 2026

Published

on

Știre meteo – Călărași

Vremea rămâne apăsătoare în Călărași, unde cerul este complet acoperit, iar atmosfera păstrează tonul rece al începutului de februarie. Temperatura înregistrată este de –4°C, însă frigul se simte mult mai intens, cu o valoare resimțită de –10°C, accentuată de vântul care bate constant dinspre ENE cu 16 km/h.

Nivelul ridicat al umidității, 82%, contribuie la senzația de aer greu și rece, în timp ce presiunea atmosferică de 1018 mb (764 mmHg) indică o vreme stabilă, fără schimbări bruște în următoarele ore.

În ansamblu, ziua se anunță rece, cu un cer închis și o atmosferă care îndeamnă la prudență pentru cei care ies afară, mai ales din cauza temperaturii resimțite mult mai scăzute.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Ajutoare de Paște și Crăciun pentru pensionari: PSD vrea până la 1.000 lei în 2026

Published

on

Ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat că PSD propune un nou pachet de solidaritate pentru categoriile vulnerabile, inclusiv ajutor financiar one-off pentru pensionari și în 2026.

Ajutorul ar urma să fie acordat în două tranșe egale, una de Paște (aprilie) și una de Crăciun (decembrie), cu sume diferențiate în funcție de nivelul pensiei:

  • Pensionarii cu pensii de până la 1.500 lei inclusiv – 1.000 lei (2 × 500 lei). Beneficiari: aproximativ 1,24 milioane persoane. Impact bugetar estimat: 1,24 miliarde lei.
  • Pensionarii cu pensii între 1.501 și 2.000 lei – 800 lei (2 × 400 lei). Beneficiari: circa 621.095 persoane. Impact bugetar estimat: 497 milioane lei.
  • Pensionarii cu pensii între 2.001 și 3.000 lei – 600 lei (2 × 300 lei). Beneficiari: aproximativ 1 milion persoane. Impact bugetar estimat: 612 milioane lei.

PSD a cerut deja în Coaliție aprobarea acestor măsuri pentru anul 2026, similar cu ajutoarele acordate în 2023. Dacă propunerea va fi acceptată, peste 2,8 milioane de pensionari ar putea beneficia de sprijin financiar suplimentar, cu un impact total bugetar estimat la aproximativ 2,35 miliarde lei.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

La zi

Raed Arafat propune ca România să adopte o măsură îndrăzneață, similară cu cele luate de alte națiuni, subliniind că demersul nu vizează cenzura.

Published

on

Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, consideră că platformele de socializare reprezintă “produse cu risc semnificativ pentru copii și adolescenți” și sugerează că România ar trebui să reglementeze legal accesul acestora la astfel de platforme.

Într-o postare pe Facebook de sâmbătă dimineață, șeful DSU a reflectat: “După recentele evenimente de gravitate majoră în care au fost implicați majoritar copii și adolescenți, nu ar fi acum prilejul oportun ca și România să adopte o măsură curajoasă și responsabilă, alăturându-se statelor care analizează sau au implementat deja restricționarea accesului minorilor la rețelele de socializare?”

În acest context, Arafat menționează acțiunile întreprinse de alte state.

“Țări precum Franța, Australia, Regatul Unit sau Norvegia abordează deja acest subiect ca fiind ceea ce este în realitate: o problemă de sănătate publică și de protecție a copilului și adolescentului, nu o polemică ideologică”, afirmă Arafat.

Advertisement

Acesta subliniază că “nu este vorba despre cenzură”, ci despre “ocrotirea sănătății mintale a copiilor și adolescenților”.

Arafat adaugă că, așa cum minorilor le este interzis legal accesul la alcool, tutun sau jocuri de noroc, statul ar trebui să intervină și în privința rețelelor sociale.

Șeful DSU argumentează că “rețelele de socializare sunt servicii cu potențial periculos pentru copii și adolescenți. Aceste platforme utilizează tactici complexe de influențare, create pentru a capta interesul și a induce dependență. Un copil sau un adolescent nu posedă încă dezvoltarea cognitivă și afectivă suficientă pentru a se proteja de algoritmi proiectați intenționat să exploateze vulnerabilități.”

„Nu este exclusiv sarcina părinților”

A spune că „este doar responsabilitatea părinților” nu mai este suficient într-un context global marcat de platforme extinse și interese comerciale masive. Când pericolul este generalizat, soluția trebuie să provină din sfera politicilor publice”, mai spune șeful DSU.

Advertisement

Având în vedere aceste aspecte, Arafat propune o reglementare legislativă care să limiteze accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 15 – 16 ani.

“De aceea, este momentul ca parlamentarii României să își asume această îndatorire și să elaboreze un set de reglementări legislative bine definite care să restricționeze accesul copiilor și adolescenților sub 15–16 ani la rețelele de socializare”, a mai transmis Arafat.

**Exemple de acțiuni întreprinse de alte națiuni**
Australia a promulgat o lege care impune platformelor să prevină persoanele sub 16 ani să-și deschidă sau să-și mențină conturi.

Franța a adoptat un proiect legislativ care interzice accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani și impune verificarea vârstei utilizatorilor, cu aplicare din septembrie 2026. Norvegia intenționează să majoreze vârsta minimă la care minorii pot acorda consimțământul pentru procesarea datelor pe rețele sociale, de la 13 la 15 ani, și dezvoltă un mecanism de verificare a vârstei.

În Regatul Unit, Guvernul examinează opțiunea unor limitări asemănătoare cu cele australiene, deși nu s-a instituit încă o interdicție totală pentru minori.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading