O flotă care părea să fi cucerit orașul a ajuns, după numai un an, în mijlocul unui scandal. Șoferilor li s-a spus că sunt probleme cu ANAF, cu popririle și cu casele de marcat. În timp ce oamenii își fac griji pentru bani, în acte apar două firme cu aceeași denumire, o societate radiată și o alta pregătită să continue activitatea.

La început, totul părea o poveste de succes.

Bolt intrase în Călărași, mașinile apăreau tot mai des pe străzi, iar zeci de oameni vedeau în transportul alternativ o șansă de a câștiga bani. Unii au renunțat la alte locuri de muncă, alții au închiriat mașini și au început să petreacă zilnic ore întregi la volan.

În jurul flotei FCM Fleet s-au adunat rapid zeci de șoferi. La un moment dat, potrivit informațiilor obținute de redacția noastră, ar fi existat chiar peste 100 de contracte de muncă.

Numai că povestea frumoasă pare să fi ajuns acum la o pană serioasă.

Mai mulți șoferi au contactat Călărași Press și au reclamat că nu mai știu exact pe ce firmă vor lucra, când își vor primi toți banii și de ce problemele fiscale ale societății au ajuns să fie puse în seama lor.

Mesajul care generat scandal

Într-un mesaj transmis pe grupul intern al șoferilor, reprezentantul flotei le-a spus oamenilor că activitatea societății trebuie oprită din cauza unor probleme cu ANAF.

Mesajul vorbește despre conturi poprite, despre plăți făcute „din buzunar” și despre imposibilitatea de a mai susține financiar firma.

Șoferilor li s-a mai transmis că problemele ar avea legătură cu aparatele de marcat și cu faptul că unii dintre ei nu ar fi emis bonuri pentru toate încasările cash.

Tot în același mesaj apare și soluția salvatoare: înființarea unei firme noi, pe care șoferii ar urma să fie mutați pentru a-și putea continua activitatea.

Cu alte cuvinte, firma veche are probleme, dar oamenilor li se promite că vor merge mai departe pe o altă societate.

La telefon, povestea s-a schimbat: „Nu este nicio flotă închisă”

Călărași Press l-a contactat pe Lucian Tudorof, persoana care coordonează activitatea flotei la Călărași.

În discuția cu redacția, acesta a negat că flota ar fi fost închisă și a susținut că șoferii încă lucrează.

„Nu e nicio flotă închisă.”

„Nu a fost scos nimeni din aplicație.”

„Nu există niciun cont închis.”

În același timp, a recunoscut că urmează schimbări importante:

„Este o decizie internă.”

„O să fie niște schimbări.”

„O să schimbăm un pic modalitatea.”

Așadar, pe grupul șoferilor se vorbește despre oprirea activității, popriri și imposibilitatea de a mai susține firma, iar în discuția cu presa ni se spune că flota funcționează și că nimeni nu a fost blocat.

Care este, atunci, adevărul?

ANAF și casele de marcat: șoferii, scoși vinovați la înaintare

Explicația principală oferită pentru criza societății este legată de aparatele de marcat.

Lucian Tudorof susține că unii șoferi ar fi încasat bani cash fără să emită bon fiscal sau ar fi emis un singur bon pe zi, deși efectuau mai multe curse.

Potrivit acestuia, s-ar fi ajuns la sume foarte mari, iar într-un caz ar fi fost vorba despre peste 30.000 de lei.

„Au fost situații în care șoferii au fost dotați cu case de marcat și nu au bătut.”

„S-au ajuns la niște sume… 30 și ceva de mii de lei.”

Numai că, atunci când Călărași Press a cerut un document, un proces-verbal sau o decizie ANAF care să confirme aceste afirmații, răspunsul a fost negativ.

„Nu vă voi pune nimic la dispoziție momentan.”

Coordonatorul flotei susține că documentele există și că societatea ar putea câștiga cazul, însă afirmă totodată că nu cunoaște exact valoarea sumelor și că administratorii firmei știu mai multe.

Aici apare prima mare întrebare: dacă situația este suficient de clară încât să fie arătați cu degetul șoferii, de ce nu poate fi prezentată nicio dovadă?

„Nu mă ocup de casele de marcat”, dar știe că sunt aproximativ 80

Întrebat câte aparate de marcat existau în flotă, Lucian Tudorof a declarat că ar fi fost fiscalizate aproximativ 80.

În același timp, acesta a precizat că nu se ocupă direct de casele de marcat și că nu cunoaște situația fiecărui șofer.

Unii conducători auto susțin însă că au lucrat zile sau chiar săptămâni fără să primească aparatul fiscal.

Dacă această informație se confirmă, responsabilitatea nu mai poate fi aruncată exclusiv asupra șoferului. Cine l-a lăsat să lucreze? Cine trebuia să îi predea casa de marcat? Cine trebuia să verifice dacă aceasta era configurată și utilizată corect?

Două firme FCM Fleet cu CUI-uri diferite. Una a fost radiată

Documentele consultate de Călărași Press ridică și alte semne de întrebare.

În bazele de date apar două societăți distincte cu denumirea FCM FLEET SRL, dar cu identificatori fiscali diferiți.

Una dintre societăți, cu CUI 52241036, apare cu mențiunile:

• radiată;
• inactivă fiscal;
• cod de TVA anulat.

Separat apare o altă societate cu aceeași denumire, FCM FLEET SRL, având CUI 52070122 și data înființării 2 iulie 2025.

Aceasta din urmă a depus situații financiare pentru anul 2025 și a declarat:

• cifră de afaceri de 783.282 de lei;
• profit net de 160.531 de lei;
• datorii totale de 160.923 de lei;
• un număr mediu de 13 salariați.

Faptul că două societăți au purtat succesiv aceeași denumire nu înseamnă automat că s-a încălcat legea. Întrebarea legitimă este însă de ce a fost radiată prima firmă, de ce a fost înființată alta cu aceeași denumire și pe care dintre societăți au fost înregistrați, de fapt, șoferii.

Mai apare o firmă: Bolt Fast Drive SRL

În documentele analizate apare și societatea BOLT FAST DRIVE SRL, având ca activitate principală transportul de pasageri cu vehicule cu șofer, pe bază de comandă.

Firma figurează cu sediul la aceeași adresă din municipiul Călărași indicată și în documentele celeilalte societăți: Aleea Centralei nr. 5, bloc N16, administrată de trei persoane: Radanea Dana Camelia, Constandache Nicolae, Sandru Aurelian Ionut. Prima persoana menționată, apare, se pare, ca acționar în mai multe firme de acest tip. ECOFRESH CLEAN SRL Str. Mihail Sadoveanu Jud. IALOMITA, Loc. SLOBOZIA 2 BOLT SMART DRIVE SRL Str. Romanitei 10 Jud. GIURGIU, Loc. GIURGIU

În mesajul transmis șoferilor se vorbește despre proceduri începute pentru o societate nouă, prin intermediul căreia activitatea ar urma să continue.

Este Bolt Fast Drive firma pe care urmează să fie mutați șoferii? Care este relația dintre aceste societăți? Cine va încasa banii de la platformă și cine va răspunde pentru salarii, taxe și aparatele fiscale?

Până acum, aceste lucruri nu au fost explicate clar.

Card, cash și plata o dată la două săptămâni

Modul în care circulă banii este la fel de important.

Clienții Bolt pot achita cursele fie cu cardul direct în aplicație, fie cash șoferului.

Banii pentru cursele plătite cu cardul ajung prin platformă la societatea care operează flota. În cazul curselor cash, suma este încasată direct de șofer, dar apare în evidențele aplicației și trebuie fiscalizată.

Potrivit informațiilor obținute de la șoferi, decontarea finală se făcea aproximativ o dată la două săptămâni. Administratorul calcula comisioanele, chiria mașinii, costul contractului de muncă și celelalte sume, apoi îi înmâna șoferului diferența.

Problema este simplă: primeau oamenii un decont clar, în care să vadă fiecare leu încasat și fiecare leu reținut?

Și mai important: ce s-a întâmplat cu banii care trebuiau plătiți șoferilor în momentul în care conturile societății au fost poprite?

Exercițiu: Câștig de 10.000 de lei. După calcule, rămân câteva sute

Pentru cine privește din exterior, un venit de 10.000 de lei într-o lună pare uriaș.

Realitatea este cu totul alta.

Am făcut o simulare pornind de la un venit brut de 10.000 de lei afișat în platformă:

• comision Bolt, 25%: 2.500 lei;
• comision flotă, 12% din brut: 1.200 lei;
• chirie auto, aproximativ 450 lei pe săptămână: 1.950 lei lunar;
• costul contractului de muncă: aproximativ 1.900 lei;
• motorină pentru 4.000 km, la un consum de 5 l/100 km și un preț mediu de aproximativ 9,44 lei/litru: 1.888 lei.

După toate aceste cheltuieli, șoferului îi mai rămân:

562 de lei

Și din acești bani trebuie să mai plătească mâncarea, telefonul, spălătoria, curățenia mașinii și alte cheltuieli apărute în timpul programului.

Cu alte cuvinte, omul vede 10.000 de lei în aplicație, dar poate ajunge la finalul lunii cu doar câteva sute de lei în buzunar.

Dacă procentul flotei de 12% se calculează după comisionul Bolt, suma finală crește puțin, dar situația rămâne la fel de grea.

Contracte de comodat și o „nouă modalitate”

Un alt subiect sensibil este modul în care autoturismele sunt introduse în flotă.

Șoferii pot încheia contracte de comodat prin care oferă societății dreptul de folosință asupra mașinii. Contractul de comodat este legal în sine.

Controversa apare atunci când forma scrisă a contractului nu ar reflecta ceea ce se întâmplă în realitate.

În discuția cu Călărași Press, Lucian Tudorof a fost întrebat despre schimbarea contractelor și despre o posibilă chirie trecută la valoarea de 10 lei.

Acesta nu a oferit explicații concrete, dar a confirmat schimbarea:

„O să schimbăm un pic modalitatea.”

„Sunt niște chestii interne, legale.”

„Le-am dat o altă opțiune să funcționeze.”

Rămâne de clarificat ce presupune exact noua formulă și dacă documentele semnate reflectă sumele plătite în realitate de șoferi.

Cine conduce, de fapt, flota?

De mai multe ori, Lucian Tudorof a declarat că administratorii societății cunosc mai bine situația fiscală.

Totuși, acesta este persoana care comunică direct cu șoferii, le transmite deciziile, le explică schimbările și coordonează activitatea locală.

Când Călărași Press a cerut datele de contact ale administratorului, răspunsul a fost negativ.

Spre finele anului 2025, autoritățile au început să intre pe fir și să descopere un adevărat mecanism pus la punct de la primul detaliu în cazul altor firme.

Un dosar DNA care arată că asemenea mecanisme nu sunt doar teorie

Cazul documentat la Călărași capătă o altă greutate dacă îl privim în contextul unei anchete deschise recent de Direcția Națională Anticorupție în domeniul transportului alternativ.

La 12 iunie 2026, DNA – Serviciul Teritorial Timișoara anunța punerea în mișcare a acțiunii penale și plasarea sub control judiciar a trei persoane care ar fi coordonat șase societăți comerciale din domeniul transportului alternativ. Acuzația formulată de procurori este de evaziune fiscală în formă continuată, iar prejudiciul estimat depășește 13,5 milioane de lei. Persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție.

Potrivit procurorilor, sute de șoferi ar fi colaborat cu firmele respective, o mare parte dintre ei fără contracte de muncă. Autoturismele erau introduse în activitate fie prin contracte de închiriere, fie prin contracte de comodat, prin care șoferii cedau gratuit dreptul de folosință asupra mașinilor către operatorii de transport. Firmele obțineau documentele de la ARR și înscriau mașinile și conducătorii auto pe platformele de transport alternativ.

Din banii virați de platforme, coordonatorii și-ar fi reținut săptămânal un comision de 10%, plus câte 50–70 de lei pentru servicii de contabilitate, iar diferențele ar fi fost date șoferilor în numerar. Cel mai important detaliu din ancheta procurorilor este însă altul: după aproximativ un an, activitatea ar fi fost mutată pe o altă societate comercială. Patru firme ar fi fost deschise, potrivit DNA, pe numele unei persoane interpuse.

Asemănările care nu pot fi ignorate

Dosarul DNA nu dovedește că la Călărași se întâmplă același lucru. Totuși, anumite elemente sunt suficient de asemănătoare încât să justifice întrebări suplimentare:

• existența mai multor societăți folosite succesiv în aceeași activitate;
• apariția unei noi firme înainte ca problemele celei vechi să fie explicate complet;
• contracte de comodat sau intenția schimbării formei contractuale;
• reținerea unui comision procentual din veniturile șoferilor;
• decontarea periodică a sumelor încasate de platformă;
• continuarea activității cu aceiași șoferi și aceleași mașini, dar pe o altă societate.

La Călărași avem două societăți care au purtat succesiv denumirea FCM Fleet, o altă firmă apărută între timp, discuții despre schimbarea contractelor și un coordonator care le-a comunicat șoferilor că activitatea ar urma să continue prin altă societate. Avem și explicații privind probleme fiscale, popriri și case de marcat, însă documentele cerute de redacție nu au fost prezentate până la acest moment.

Coincidență, practică obișnuită sau mecanism repetat?

Nu presa este cea care poate stabili existența unei infracțiuni. Acest lucru îl pot face exclusiv organele fiscale, procurorii și instanțele, după administrarea probelor.

Cazul DNA din Timiș și Arad arată că „rotirea” societăților din transportul alternativ nu este o invenție și nici o simplă teorie. În acel dosar, procurorii susțin că activitatea era mutată după aproximativ un an pe o altă firmă, în timp ce comisioanele continuau să fie încasate, iar obligațiile fiscale nu ar fi fost declarate integral. La Călărași nu putem spune că există același mecanism, dar cronologia firmelor, schimbarea contractelor și graba cu care este pregătită continuarea activității pe altă societate obligă la o întrebare incomodă: asistăm la o simplă reorganizare sau la repetarea unei rețete care a intrat deja în atenția procurorilor?