Circulație restricționată timp de o săptămână pe autostrada A1 București – Pitești, în perioada 19-26 iunie 2025. Se efectuează lucrări de reparații pe ambele sensuri, între kilometrii 10 și 36. Restricțiile vor fi active zilnic, între orele 08:00 și 18:00, cu posibilitatea de prelungire în funcție de condițiile meteorologice. Șoferii sunt rugați să circule cu prudență, să respecte semnalizarea temporară și să ia în calcul rute alternative pentru a evita aglomerația. Informațiile sunt bazate pe comunicatele oficiale ale Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

În noaptea de 18 spre 19 iunie, în jurul orei 00:30, o patrulă a Inspectoratului de Jandarmi Județean Călărași, aflată în misiune de ordine publică, a depistat trei persoane care consumau băuturi alcoolice în parcarea unui restaurant din municipiul Călărași.

Deși situația părea inițial minoră, în urma controlului corporal, jandarmii au descoperit asupra unui bărbat de 27 de ani mai multe materiale suspecte: două folii de aluminiu conținând resturi vegetale brun-maronii și o folie de plastic cu o substanță albă, pulverulentă, prezentând urme de ardere la un capăt. Aceste elemente au ridicat suspiciuni privind deținerea de substanțe interzise.

Jandarmii au confiscat materialele și au transmis probele, împreună cu documentele întocmite, către Serviciul de Combatere a Criminalității Organizate, care va continua cercetările.

Advertisement

Ce este lapidarea?

Lapidarea este o formă de pedeapsă capitală în care o persoană este ucisă prin aruncarea cu pietre de către un grup de oameni. Această practică are rădăcini istorice în anumite tradiții religioase și culturale, fiind asociată în special cu unele interpretări ale legii islamice (Sharia), dar și cu practici din alte tradiții antice, inclusiv în iudaism și creștinismul timpuriu. În contextul islamic, lapidarea este aplicată, în teorie, pentru infracțiuni grave, cum ar fi adulterul sau alte încălcări ale codurilor morale, conform unor interpretări stricte ale textelor religioase, în special hadith-urilor. Procesul implică adesea îngroparea victimei până la gât (pentru femei) sau până la talie (pentru bărbați), urmată de aruncarea cu pietre până la deces.

Se mai practică lapidarea în prezent?

Da, lapidarea se mai practică în 2025, dar cazurile sunt rare și concentrate în anumite regiuni sau țări unde se aplică interpretări stricte ale legii Sharia. Pe baza informațiilor disponibile, situația este următoarea:

• Iran: Lapidarea rămâne legală conform Codului Penal Islamic pentru infracțiuni precum adulterul. Totuși, aplicarea sa a devenit mai rară în ultimii ani din cauza criticilor internaționale și a presiunilor organizațiilor pentru drepturile omului, cum ar fi Amnesty International. Când are loc, lapidarea este adesea înlocuită cu alte forme de execuție, cum ar fi spânzurarea, dar cazuri izolate pot apărea, mai ales în zone mai puțin vizibile public.
• Afganistan: De la revenirea talibanilor la putere în 2021, au fost raportate cazuri sporadice de lapidare în zonele controlate de aceștia, în special pentru acuzații de adulter sau alte “infracțiuni morale”. Aceste execuții sunt adesea extrajudiciare și nu sunt întotdeauna documentate oficial.
• Alte țări: În țări precum Arabia Saudită, Pakistan sau Somalia, lapidarea este teoretic permisă în anumite coduri legale bazate pe Sharia, dar aplicarea sa efectivă este extrem de rară. De exemplu, în Arabia Saudită, execuțiile publice sunt mai frecvent realizate prin decapitare, iar în Pakistan, pedepse alternative tind să înlocuiască lapidarea. În regiuni din Somalia controlate de grupări islamiste, cum ar fi Al-Shabaab, lapidarea poate avea loc, dar astfel de cazuri sunt izolate.

Context și controverse

Lapidarea este extrem de controversată și considerată de organizațiile internaționale pentru drepturile omului o pedeapsă crudă, inumană și degradantă, încălcând tratatele internaționale, cum ar fi Declarația Universală a Drepturilor Omului. Criticii subliniază că această practică afectează disproporționat femeile și este adesea aplicată în baza unor procese judiciare netransparente, cu dovezi insuficiente sau mărturii forțate. În multe cazuri, victimele nu au acces la apărare legală adecvată.

Pe de altă parte, în comunitățile conservatoare care susțin lapidarea, aceasta este văzută ca o pedeapsă divină, justificată de texte religioase. Totuși, chiar și în țările islamice, există dezbateri interne privind reformarea sistemelor judiciare și eliminarea pedepselor arhaice, pe fondul modernizării și influenței globale.

Cum se desfășoară lapidarea?

Lapidarea, ca formă de pedeapsă capitală, este un proces brutal și strict reglementat în sistemele judiciare care o aplică, bazându-se pe interpretări ale legii Sharia sau pe tradiții istorice. Desfășurarea sa variază în funcție de țară, context cultural și autoritățile responsabile, dar există anumite elemente comune în practicile documentate, în special în țări precum Iranul sau zonele controlate de grupări islamiste, cum ar fi talibanii în Afganistan. Mai jos este o descriere generală a modului în care se desfășoară lapidarea, bazată pe informații reale:

Advertisement

1. Decizia judiciară:
   • Lapidarea este de obicei ordonată de un tribunal religios sau de o autoritate care aplică legea Sharia, în urma unui proces pentru infracțiuni precum adulterul, considerat o încălcare gravă a codului moral.
   • În multe cazuri, condamnarea se bazează pe mărturii (de exemplu, patru martori oculari în cazul adulterului, conform unor interpretări ale Sharia) sau pe o mărturisire a acuzatului, care poate fi obținută sub presiune.
2. Pregătirea execuției:
   • Locul execuției: Lapidarea are loc de obicei într-un spațiu public sau semi-public, cum ar fi o piață sau o curte, pentru a servi drept exemplu pentru comunitate, deși în unele cazuri moderne se încearcă limitarea accesului publicului din cauza criticilor internaționale.
   • Pregătirea condamnatului: Condamnatul este adesea legat sau imobilizat pentru a preveni mișcarea. În tradiția strictă, bărbații sunt îngropați în pământ până la talie, iar femeile până la gât, pentru a le limita capacitatea de a se apăra. În unele cazuri, condamnatul este înfășurat într-un cearșaf sau material textil.
   • Pietrele: Se folosesc pietre de dimensiuni medii, selectate astfel încât să provoace durere și răni grave, dar să nu ucidă instantaneu, prelungind suferința. Utilizarea pietrelor prea mari sau prea mici este uneori interzisă, conform regulilor tradiționale.
3. Procesul lapidării:
   • Un grup de persoane, adesea membri ai comunității sau executori desemnați, aruncă pietre asupra condamnatului. În unele cazuri, participarea este obligatorie pentru martorii acuzării sau pentru membrii comunității, pentru a sublinia responsabilitatea colectivă.
   • Procesul continuă până când condamnatul își pierde cunoștința și moare, ceea ce poate dura de la câteva minute la peste o oră, în funcție de circumstanțe.
   • În anumite tradiții, dacă victima reușește să scape din groapă (în cazul bărbaților, mai frecvent), pedeapsa poate fi oprită, dar acest lucru este extrem de rar.
4. Rolul autorităților și al comunității:
   • Execuția este supravegheată de autorități religioase sau judiciare pentru a asigura conformitatea cu regulile. În unele cazuri, mulțimea este încurajată să participe, consolidând caracterul public al pedepsei.
   • În practica modernă, în țări precum Iranul, autoritățile pot limita publicitatea execuției din cauza presiunilor internaționale, dar procesul rămâne în mare parte neschimbat.

Concluzie

Lapidarea, deși rară, continuă să fie practicată în mod izolat în țări precum Iranul și Afganistanul, în special în contexte unde interpretările stricte ale Sharia sunt aplicate. Cu toate acestea, frecvența sa a scăzut semnificativ datorită presiunilor internaționale și schimbărilor sociale. Practica rămâne un subiect sensibil, reflectând tensiunile dintre tradiție, religie și standardele moderne ale drepturilor omului.