Interviuri și Opinii
Rusaliile nu sunt doar o sărbătoare religioasă. Ce spune un istoric despre iele și Călușari
În fiecare an, la 50 de zile după Paști, creștinii ortodocși sărbătoresc Rusaliile – o zi cu semnificații profunde, aflată la granița dintre teologie și tradiție populară. Istoricul călărășean Constantin Tudor aduce în atenția publicului, într-o postare pe Facebook, un portret complex al acestei sărbători, care unește în mod unic sacrul creștin cu magia miturilor românești.
O sărbătoare cu două chipuri: spiritual și folcloric
Pe de o parte, Rusaliile – cunoscute și ca Pogorârea Sfântului Duh – comemorează momentul în care Duhul Sfânt a coborât asupra Apostolilor, dând naștere misiunii Bisericii în lume. Slujbele din această zi sunt marcate de rugăciuni speciale, iar credincioșii poartă în mâini ramuri verzi de tei sau nuc, simboluri ale reînnoirii și înțelepciunii.
Pe de altă parte, spune istoricul Constantin Tudor, Rusaliile sunt și o sărbătoare „cu față tainică”, marcată de prezența unor ființe mitice – ielele, numite în popor tot „Rusalii”. Aceste zâne capricioase, care apar în credințele din Muntenia și Oltenia, pot aduce boli și suferințe celor care nu le respectă zilele. În trecut, dansul ritualic al Călușarilor era menit să alunge spiritele necurate și să protejeze comunitatea.
Confuzii și suprapuneri: Rusalii, Sânziene și Rosalia
De-a lungul timpului, în imaginarul colectiv s-au suprapus mai multe tradiții. În unele zone ale țării, Rusaliile sunt confundate cu Sânzienele – sărbătorite pe 24 iunie – deși acestea au altă origine. Ambele au în comun elemente magice, feminitatea și legătura cu fertilitatea și vegetația.
Originea cuvântului „Rusalii” este și ea semnificativă: provine din latinescul Rosalia, o sărbătoare romană a trandafirilor și a comemorării morților. Astfel, Rusaliile de azi păstrează și o dimensiune de legătură cu lumea nevăzută și cu ritualurile de trecere.
„O punte între rugăciune și descântec”
Constantin Tudor concluzionează că Rusaliile nu pot fi trăite doar prin participarea la slujbele religioase sau doar prin păstrarea tradițiilor populare. Ele cer un echilibru între lumină și întuneric, între revelație și mister. Sunt o moștenire vie a spiritului românesc, care unește verticala credinței cu orizontul mitologic al strămoșilor.
„Știm că Rusaliile sunt o mare sărbătoare creștină. Dar nu știm (sau uităm) că ele sunt și o mărturie a memoriei străvechi a poporului nostru”, scrie istoricul.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Interviuri și Opinii
Iliuță acuză sabotaj politic în scandalul Ecoaqua. Pandea răspunde tăios: „Asumați-vă! Nu mai merge cu victimizarea pe Facebook!”
Situația de la Ecoaqua a declanșat un război politic deschis între președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, și senatorul PNL Ciprian Pandea. În mijlocul unei investiții de peste 400 de milioane de euro pentru rețeaua de apă și canalizare din județ, liderii celor două partide se acuză reciproc de blocaje, manipulări și complicități care au adus proiectul în pragul colapsului.
Iliuță: „Complicitate cu posibile implicații penale”
Într-o postare publică, Vasile Iliuță susține că adevărata cauză a blocajului este semnătura ilegală a lui Eduard Grama pe documente esențiale din proiect, în perioada în care avea interdicție de a ocupa funcții publice. Potrivit lui Iliuță, Grama a fost menținut artificial în funcție cu sprijinul senatorului Ciprian Pandea.
„Este o complicitate clară între Pandea și Grama – cu elemente care pot fi analizate inclusiv din perspectivă penală”, afirmă liderul CJ.
Iliuță acuză că în timp ce Pandea le dicta primarilor PNL să boicoteze ședințele AGA, Grama recompensa apropiați ai liberalilor cu măriri de salarii sau angajări fictive. „Semnătura sa, dată în condițiile unei interdicții legale, a declanșat blocajul actual și riscul pierderii fondurilor europene.”
Totodată, Iliuță își asumă greșeala de a-l fi susținut inițial pe Grama, dar susține că a cerut demiterea acestuia imediat ce a constatat că nu mai respectă condițiile legale. „Aceasta este realitatea – nu explicațiile de după. Răul nu mi l-au făcut mie. L-au făcut întregului județ.”
Reacția lui Ciprian Pandea: „Ați avut majoritatea și toată puterea. Asumați-vă!”
Replica senatorului Ciprian Pandea nu a întârziat. Într-un mesaj lung și tăios, acesta respinge categoric acuzațiile și le întoarce împotriva actualei conduceri PSD.
„Așa cum am cerut deja, și văd că au început victimizările, o mai fac o dată: asumați-vă, stimați vremelnici administratori ai județului Călărași, problemele Ecoaqua! Ați avut majoritate. O aveți în continuare. Ați avut toată puterea. Asumați-vă și acceptați orice declarație politică ce va urma.”
Senatorul afirmă că PNL nu s-a implicat în conflictele interne din jurul lui Eduard Grama, pe care Iliuță l-a girat și l-a susținut politic. „Domnule Iliuță, băteați palma cu Eduard Grama, pe care l-ați considerat compatibil când ați semnat contractul de finanțare și incompatibil abia după ce unele contracte de execuție au fost semnate.”
Pandea mai spune că în locul declarațiilor de pe rețelele sociale, conducerea PSD ar fi trebuit să se concentreze pe soluții reale pentru proiectul aflat în pericol. „Dacă vorbiți de anchete penale, atunci vă încurajez sincer: e momentul ca instituțiile statului să verifice tot – de la contracte semnate pe genunchi la angajări mascate și licitații cu dedicație. Eu nu mă tem.”
Senatorul PNL amintește și de promisiunile făcute de PSD în campaniile electorale privind reducerea prețului la apă – promisiuni despre care spune că nu au fost respectate. „Ați mințit în campanie că veți reduce prețul la apă. Ați manipulat primari cu promisiuni de investiții doar pentru a-i atrage într-un PSD devenit instrument al unei clientele.”
Pandea încheie prin a-i transmite direct lui Iliuță că problemele Ecoaqua nu mai pot fi ascunse sub preș și că întreaga echipă de conducere trebuie să își asume responsabilitatea. „Domnule Iliuță, priviți-vă în oglindă când recitiți propriile promisiuni. Problemele județului nu se rezolvă cu victimizări, ci cu decizii curajoase.”
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Interviuri și Opinii
USR Călărași acuză un „dezastru” la Ecoaqua: faliment iminent, proiecte blocate și apă scumpă. Cine răspunde?
Președinta USR Călărași, Amelia Giurcan, lansează un atac dur la adresa conducerii companiei Ecoaqua și a celor care o susțin politic, acuzând un „dezastru administrativ” care riscă să afecteze grav serviciile de apă și canalizare din județ.
„De aproape trei ani trag semnale de alarmă despre jaful de la această companie. Astăzi vedem urmările: facturi refuzate la plată, risc de faliment, proiecte europene blocate și o populație care plătește cea mai scumpă apă din țară”, a transmis Amelia Giurcan într-o postare publică.
Președinte USR Călărași îl acuză direct pe Eduard Grama, fostul director general al Ecoaqua, despre care amintește că a fost declarat incompatibil și că ar fi angajat persoane cu trecut penal, unele ajunse ulterior în închisoare. Mai mult, Giurcan susține că în loc să se ocupe de investiții, Grama ar fi organizat petreceri pe banii companiei și ar fi premiat influenceri, în timp ce rețelele de apă se degradează.
„Totul s-a făcut cu protecția politică a lui Vasile Iliuță”, afirmă lidera USR, adăugând că și primarul Marius Dulce este complice la situație prin promisiuni neonorate privind subvenționarea tarifelor la apă. Ca reacție, USR Călărași anunță că va depune săptămâna viitoare un proiect de inițiativă cetățenească pentru reducerea costului apei în municipiu. „Dacă administrația refuză să protejeze interesele cetățenilor, o vom face noi”, a conchis Amelia Giurcan.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Interviuri și Opinii
PSD pune frână populismului și autoritarismului: „Guvernarea nu se face cu forța, ci cu responsabilitate!”
Social-democrații trag un semnal de alarmă privind modul în care premierul Bolojan conduce Executivul. Deputatul PSD Ștefan Ovidiu Popa afirmă că România nu poate fi guvernată prin „autoritarism și populism”, iar sprijinul partidului pentru măsurile guvernamentale nu este necondiționat.
„Funcția de prim-ministru nu este compatibilă cu micromanagementul. PSD a dovedit responsabilitate atunci când a susținut primul pachet de măsuri, însă al doilea pachet fiscal trebuie să fie rezultatul unei dezbateri democratice în Parlament, nu un plan impus unilateral prin conferințe de presă”, transmite deputatul.
Poziția sa este clară: PSD nu va gira politici decise în spatele ușilor închise, fără consultare și fără asumare comună. Social-democrații cer transparență totală în adoptarea noului set de măsuri fiscale și corectarea erorilor comise în primul pachet economic.
„Nu vom accepta să fim puși în fața faptului împlinit, doar pentru a fi apoi arătați cu degetul pentru decizii pe care nu le-am susținut!”, mai spune Ștefan Ovidiu Popa.
Mesajul are și un subtext ferm pentru premierul Bolojan, care a beneficiat – doar în județul Bihor – de peste 2,8 miliarde de lei din fonduri guvernamentale între 2021 și 2025. „Să nu arunce acum cu noroi în ceea ce a sprijinit și a cerut, ani de zile, cu insistență”, mai punctează deputatul.
PSD rămâne ferm: susține reforme reale, nu haos politic și nu sacrificarea economiei pentru imagine de moment.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cicadele: cântecul secret al naturii
Codexul Voynich: enigma unei cărți fără răspuns
Recomandare de carte – „Detaliile” de Ia Genberg
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
