Știri
Românii au cheltuielile pentru băuturi și tutun, de opt ori mai mari decât cele pentru investiții
Veniturile medii în gospodăriile din România au înregistrat o creștere semnificativă în 2022, ajungând la 6.464 de lei, într-o creștere de 13,8% față de anul precedent, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. Cu toate acestea, majoritatea veniturilor provin din salarii, iar procentul alocat investițiilor este extrem de scăzut.
Potrivit studiului, cheltuielile de consum ocupă o pondere mare, reprezentând aproximativ 61,5% din bugetul gospodăriilor românești, în timp ce doar 0,5% din venitul lunar este alocat pentru investiții. În contrast, se constată că suma lunară cheltuită pentru băuturi alcoolice și tutun este de aproximativ 4,09% din venitul total. Principalul motiv pentru această situație îngrijorătoare este lipsa educației financiare adecvate, teama de a pierde bani și lipsa de încredere în bănci și în alte instituții financiare.
România se situează în prezent pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește educația financiară. Mulți români nu sunt conștienți de importanța investițiilor și nu au suficiente cunoștințe despre instrumentele și strategiile de investiții. În plus, aproximativ 70% dintre persoanele din România se bazează pe sfaturi financiare primite de la social media sau de la prieteni, ceea ce poate afecta calitatea informațiilor financiare obținute. Acest lucru este reflectat și într-o evaluare slabă a nivelului de educație financiară, cu o notă de doar 2,2 din 10, plasându-ne pe ultimul loc în Europa.
Unul dintre factorii care contribuie la alocarea redusă pentru investiții este nivelul scăzut de educație financiară. Într-un exemplu relevant, se arată că 8 din 10 clienți ai consultantului financiar independent Ion Soltinschi se confruntă pentru prima dată cu investițiile sau discută pentru prima oară cu un specialist în acest domeniu. Cu toate acestea, 90% dintre români sunt interesați de investiții pentru asigurarea unei retrageri decente din activitate, pentru obținerea unei stabilități financiare și pentru asigurarea unei educații de calitate pentru copii.
Pentru mulți români, satisfacerea nevoilor de bază, cum ar fi mâncarea, locuința sau educația, primează înaintea investițiilor pe termen lung. Situația economică dificilă și veniturile scăzute reprezintă obstacole în economisirea și investițiile pe termen lung.
Lipsa de încredere în sistemul financiar este un alt motiv pentru care românii alocați puțini bani pentru investiții. Istoria economică a României, inclusiv crizele financiare și instabilitatea politică din trecut, au erodat încrederea în sistemul financiar și în investiții. Neîncrederea în bănci și în alte instituții financiare poate determina evitarea investițiilor și preferința pentru opțiuni mai conservatoare, cum ar fi economisirea în numerar. De asemenea, reticența românilor în a-și asuma riscuri și frica de a pierde bani contribuie la această situație.
Aceste temeri și ezitări au consecințe semnificative. Neparticiparea la investiții poate duce la deprecierea banilor din cauza inflației și poate afecta puterea de cumpărare pe termen lung. De asemenea, lipsa investițiilor poate duce la ajustarea obiectivelor sau la incapacitatea de a le atinge vreodată. Dependența exclusivă de veniturile active, cum ar fi salariile lunare, limitează creșterea financiară, deoarece aceste venituri pot fi instabile sau stagnante în timp.
Experții în investiții financiare subliniază importanța investițiilor în construirea unui viitor financiar sigur. Neglijarea investițiilor poate avea consecințe negative asupra creșterii patrimoniului, puterii de cumpărare și realizării obiectivelor financiare pe termen lung. Prin urmare, este recomandat ca cei interesați de investiții să stabilească obiective precise, precum asigurarea unor venituri la retragerea din activitate, oferirea unui start bun în viața copiilor sau asigurarea unei siguranțe financiare.
Specialiștii subliniază că există diverse soluții de investiții pe piață, iar chiar și o sumă minimă de 150 de lei pe lună, investită pe o perioadă de 20 de ani, poate genera un randament de până la 8% și economii de peste 80.000 de lei.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Acțiune umanitară la Borcea: Crucea Roșie Călărași, sprijinită de Primăria Borcea, în sprijinul persoanelor vulnerabile
Crucea Roșie Filiala Călărași a desfășurat, în localitatea Borcea, o acțiune umanitară amplă, menită să vină în sprijinul persoanelor aflate în situații vulnerabile și să consolideze solidaritatea la nivelul comunității locale.
Voluntarii Crucii Roșii au fost prezenți pe teren, unde au oferit ajutor concret și sprijin moral, într-un demers care a pus accent pe implicare, responsabilitate și atenție față de nevoile reale ale oamenilor. Intervenția a vizat atât distribuirea de ajutoare, cât și transmiterea unui mesaj de solidaritate și încredere către beneficiari.
La acțiune a participat și primarul comunei Borcea, Theodor-Aniel Nedelcu Păturcă, care și-a exprimat susținerea față de inițiativele umanitare și a subliniat importanța colaborării dintre autoritățile locale și organizațiile neguvernamentale. Implicarea Primăria Borcea a fost esențială pentru buna desfășurare a activității, administrația locală facilitând coordonarea și sprijinind logistic demersul umanitar.
Acțiunea a beneficiat și de sprijinul Inspectoratului de Jandarmi Județean Călărași, o colaborare care, potrivit organizatorilor, a devenit deja o tradiție în astfel de intervenții. De asemenea, inițiativa a fost posibilă cu ajutorul oferit de Texas Bar-B-Q și SC INACO SRL, parteneri care au contribuit la susținerea activității.
Prin acest demers, Crucea Roșie Filiala Călărași și Primăria Borcea transmit un mesaj clar de solidaritate și responsabilitate socială, reafirmând angajamentul comun de a fi alături de comunitățile din județ ori de câte ori este nevoie.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
De vineri, 19 decembrie, elevii din toată țara intră în vacanța de Crăciun, după ce cursurile s-au încheiat vineri, odată cu finalul celui de-al doilea modul de învățare.
Potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educației și Cercetării, vacanța de Crăciun se desfășoară până miercuri, 7 ianuarie 2026, urmând ca elevii să revină la școală joi, 8 ianuarie, când începe modulul al treilea de cursuri.
Vacanța include și sărbătorile legale de Bobotează (6 ianuarie) și Sfântul Ioan Botezătorul (7 ianuarie), ceea ce prelungește pauza școlară la aproape trei săptămâni.
Cum arată structura anului școlar în continuare
-
8 ianuarie – 6 / 13 / 20 februarie 2026 – modul de cursuri, în funcție de decizia inspectoratelor școlare
-
16 / 23 februarie sau 2 martie – 3 aprilie 2026 – următorul interval de cursuri
-
15 aprilie – 19 iunie 2026 – ultimul modul de cursuri
Vacanța de schi – februarie 2026
Vacanța de schi este una mobilă și diferă de la județ la județ:
-
9–15 februarie 2026 – Bistrița-Năsăud, Cluj, Timiș
-
16–22 februarie 2026 – Bihor, Sălaj, Arad, Hunedoara, Caraș-Severin, Vâlcea, Gorj, Olt, Dolj, Mehedinți, Argeș, Brașov, Dâmbovița, Teleorman, Prahova, Ilfov, București, Buzău, Ialomița, Călărași, Tulcea, Iași
„Școala altfel” și „Săptămâna verde”
Programele „Școala altfel” și „Săptămâna verde” se vor desfășura în perioada 8 septembrie 2025 – 3 aprilie 2026, fiecare unitate de învățământ urmând să stabilească propriul calendar.
Finalul anului școlar, în funcție de nivel
-
Clasele a XII-a zi, a XIII-a seral și frecvență redusă: se încheie la 5 iunie 2026 (34 de săptămâni)
-
Clasa a VIII-a: se încheie la 12 iunie 2026 (35 de săptămâni)
-
Învățământ liceal tehnologic și profesional: se încheie la 26 iunie 2026 (37 de săptămâni)
Până la reluarea cursurilor, elevii se bucură de vacanța de iarnă și de zilele libere de sărbători, urmând să revină în bănci la începutul lunii ianuarie.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Taxe mai mari pentru HoReCa în Călărași din 2026. Ce propune Primăria și ce spun consilierii locali
Primăria Municipiului Călărași propune majorarea taxelor locale aplicate sectorului HoReCa începând cu 1 ianuarie 2026, potrivit proiectului de hotărâre privind impozitele și taxele locale, document care urmează să fie supus votului Consiliul Local al Municipiului Călărași.
Conform documentelor oficiale, majorările sunt fundamentate pe indexarea cu rata inflației de 5,6%, însă în cazul operatorilor din alimentația publică impactul cumulat este mai mare, prin creșterea mai multor taxe aplicate simultan.
Ce prevede proiectul Primăriei pentru HoReCa
Pentru anul 2026, Primăria propune următoarele niveluri de taxare pentru activitățile de alimentație publică (restaurante, baruri, cafenele, cluburi):
-
unități cu suprafață sub 500 mp:
➝ 1.682 lei/an, față de 1.593 lei/an în 2025 -
unități cu suprafață peste 500 mp:
➝ 6.624 lei/an, față de 6.273 lei/an în 2025
De asemenea, cresc și taxele aplicate pentru activități punctuale și evenimente:
-
desfășurarea de activități de alimentație publică la evenimente:
➝ 146 lei/eveniment (față de 135 lei) -
alimentație publică mobilă (food-truck):
➝ 210 lei/eveniment (față de 198 lei) -
activități recreative și comerciale conexe:
➝ 162 lei/eveniment (față de 153 lei)
Toate aceste majorări sunt aplicate prin indicele de 1,056, corespunzător inflației.
Creșteri și la taxele conexe: publicitate și domeniu public
Pe lângă taxele specifice HoReCa, proiectul mai prevede:
- majorarea taxelor pentru reclamă și publicitate stradală;
- creșterea tarifelor pentru ocuparea domeniului public (terase, panouri, structuri provizorii);
- indexarea taxelor pentru autorizații și avize necesare funcționării.
Astfel, costurile totale suportate de operatorii HoReCa cresc nu doar printr-o singură taxă, ci prin cumularea mai multor majorări.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Nicușor Dan anunță un referendum în rândul magistraților privind rolul CSM
Program special de sărbători la Biblioteca Județeană Călărași
Acțiune umanitară la Borcea: Crucea Roșie Călărași, sprijinită de Primăria Borcea, în sprijinul persoanelor vulnerabile
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
