Știri
Românii au cheltuielile pentru băuturi și tutun, de opt ori mai mari decât cele pentru investiții
Veniturile medii în gospodăriile din România au înregistrat o creștere semnificativă în 2022, ajungând la 6.464 de lei, într-o creștere de 13,8% față de anul precedent, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. Cu toate acestea, majoritatea veniturilor provin din salarii, iar procentul alocat investițiilor este extrem de scăzut.
Potrivit studiului, cheltuielile de consum ocupă o pondere mare, reprezentând aproximativ 61,5% din bugetul gospodăriilor românești, în timp ce doar 0,5% din venitul lunar este alocat pentru investiții. În contrast, se constată că suma lunară cheltuită pentru băuturi alcoolice și tutun este de aproximativ 4,09% din venitul total. Principalul motiv pentru această situație îngrijorătoare este lipsa educației financiare adecvate, teama de a pierde bani și lipsa de încredere în bănci și în alte instituții financiare.
România se situează în prezent pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește educația financiară. Mulți români nu sunt conștienți de importanța investițiilor și nu au suficiente cunoștințe despre instrumentele și strategiile de investiții. În plus, aproximativ 70% dintre persoanele din România se bazează pe sfaturi financiare primite de la social media sau de la prieteni, ceea ce poate afecta calitatea informațiilor financiare obținute. Acest lucru este reflectat și într-o evaluare slabă a nivelului de educație financiară, cu o notă de doar 2,2 din 10, plasându-ne pe ultimul loc în Europa.
Unul dintre factorii care contribuie la alocarea redusă pentru investiții este nivelul scăzut de educație financiară. Într-un exemplu relevant, se arată că 8 din 10 clienți ai consultantului financiar independent Ion Soltinschi se confruntă pentru prima dată cu investițiile sau discută pentru prima oară cu un specialist în acest domeniu. Cu toate acestea, 90% dintre români sunt interesați de investiții pentru asigurarea unei retrageri decente din activitate, pentru obținerea unei stabilități financiare și pentru asigurarea unei educații de calitate pentru copii.
Pentru mulți români, satisfacerea nevoilor de bază, cum ar fi mâncarea, locuința sau educația, primează înaintea investițiilor pe termen lung. Situația economică dificilă și veniturile scăzute reprezintă obstacole în economisirea și investițiile pe termen lung.
Lipsa de încredere în sistemul financiar este un alt motiv pentru care românii alocați puțini bani pentru investiții. Istoria economică a României, inclusiv crizele financiare și instabilitatea politică din trecut, au erodat încrederea în sistemul financiar și în investiții. Neîncrederea în bănci și în alte instituții financiare poate determina evitarea investițiilor și preferința pentru opțiuni mai conservatoare, cum ar fi economisirea în numerar. De asemenea, reticența românilor în a-și asuma riscuri și frica de a pierde bani contribuie la această situație.
Aceste temeri și ezitări au consecințe semnificative. Neparticiparea la investiții poate duce la deprecierea banilor din cauza inflației și poate afecta puterea de cumpărare pe termen lung. De asemenea, lipsa investițiilor poate duce la ajustarea obiectivelor sau la incapacitatea de a le atinge vreodată. Dependența exclusivă de veniturile active, cum ar fi salariile lunare, limitează creșterea financiară, deoarece aceste venituri pot fi instabile sau stagnante în timp.
Experții în investiții financiare subliniază importanța investițiilor în construirea unui viitor financiar sigur. Neglijarea investițiilor poate avea consecințe negative asupra creșterii patrimoniului, puterii de cumpărare și realizării obiectivelor financiare pe termen lung. Prin urmare, este recomandat ca cei interesați de investiții să stabilească obiective precise, precum asigurarea unor venituri la retragerea din activitate, oferirea unui start bun în viața copiilor sau asigurarea unei siguranțe financiare.
Specialiștii subliniază că există diverse soluții de investiții pe piață, iar chiar și o sumă minimă de 150 de lei pe lună, investită pe o perioadă de 20 de ani, poate genera un randament de până la 8% și economii de peste 80.000 de lei.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Primăria Comunei Grădiștea anunță organizarea manifestărilor dedicate Bobotezei, marți, 6 ianuarie 2026, un eveniment care îmbină tradiția religioasă cu spiritul comunitar și respectul pentru obiceiurile locale.
Ziua va începe la sediul fermei Piscicola Prod Com din Rasa, unde, începând cu ora 11:30, va avea loc sfințirea apei și aruncarea Crucii, moment așteptat în fiecare an de credincioșii din comună.
Tot marți, de la ora 13:00, pe islazul comunal din zona podului „La Gili”, în satul Rașa, este programat concursul cabalin, cu probe de frumusețe și viteză, o competiție devenită deja tradiție, menită să pună în valoare caii și priceperea crescătorilor locali.
Organizatorii au transmis și câteva precizări importante:
- caii înscriși în concurs trebuie să figureze în registrul agricol al comunei Grădiștea;
- participanții la recuperarea Crucii trebuie să fie cetățeni ai comunei;
- cei care participă la concursuri vor completa, între orele 11:30 – 12:00, o declarație pe propria răspundere, pe baza actului de identitate, la locul desfășurării manifestării.
Primarul Vasile Matei îi invită pe toți locuitorii să ia parte la eveniment și să păstreze vii tradițiile care dau identitate comunității din Grădiștea.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ilie Bolojan, Premierul României, a declarat recent în direct la Digi24, că vârsta de pensionare în toate domeniile trebuie să crească, pe fondul contribuțiilor mari de buget în sistemul de pensii, dar și a inechităților sociale. Acesta s-a referit la domenii precum Justiție sau Interne, acolo unde vârstele de pensionare sunt mai mici.
„Trebuie să creștem vârsta de pensionare în toate domeniile, în așa fel încât cei care se pensionează să se pensioneze cât mai aproape de 65 de ani. Asta e valabil și pentru celelalte sisteme care se pensionează anticipat”, a declarat Ilie Bolojan.
Acesta a dat ca exemplu zona Internelor. Dacă un polițist criminalist sau de poliție judiciară ajunge la maturitatea experienței profesionale la 50 de ani, Bolojan a precizat că acesta ar mai putea lucra „încă zece ani fără niciun fel de probleme”.
„ Așa este în toată Europa. Nicăieri nu se pensionează oameni experimentați care nu sunt într-o situație de indisponibilitate fizică de a se face datoria mai repede”, a declarat premierul.
Bolojan a invocat ca motive echitatea socială, suportabilitatea bugetului public, dar și o mai mare calitate a serviciilor. Întrebat când ar putea avea această reformă, premierul a precizat că ar fi nevoie de schimbări cât mai repede posibil pentru echilibrarea sistemelor, atât cel bugetar, cât și a sistemului de pensii.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Gripă – creștere alarmantă în România: 3 decese și peste 12.600 de cazuri noi într-o singură săptămână!
Potrivit datelor oficiale transmise de INSP, în intervalul 22-28 decembrie au fost înregistrate două noi decese cauzate de virusul gripal. De la debutul sezonului, bilanțul deceselor a ajuns la 3 cazuri, toate la persoane cu vârsta peste 65 de ani, din județele Buzău, Cluj și Constanța. Tipurile de virus identificate: două cazuri A(H1) și unul A(H3).
În aceeași săptămână au fost raportate 12.630 de cazuri de gripă clinică la nivel național, în creștere față de săptămâna anterioară (11.174 cazuri). Comparativ cu aceeași perioadă a sezonului trecut, numărul este de 3 ori mai mare, iar față de media ultimilor 5 ani – de aproape 5 ori mai mare!
Cele mai afectate zone rămân Bucureștiul (1.475 cazuri), urmat de județele Cluj (903), Buzău (739), Constanța (693), Prahova (658), Bihor (656) și Suceava (639). Toate județele țării au raportat cazuri.
Din punct de vedere al confirmărilor de laborator, în ultima săptămână au fost înregistrate 104 cazuri pozitive, dintre care: • 67 – virus gripal A(H3) • 12 – virus gripal A(H1) • 25 – virus gripal A nesubtipat
De la începutul sezonului, numărul total al cazurilor de gripă confirmate prin teste de laborator a ajuns la 398.
Până în prezent, în România au fost administrate peste 1,2 milioane de doze de vaccin antigripal.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Primarul Ionel Tatu anunță Boboteaza 2026 la Vâlcelele și Floroaica: eveniment solemn, cu participarea autorităților județene
Grădiștea păstrează tradiția: Boboteaza, sărbătorită cu sfințirea apei și concurs cabalin
Boboteaza, sărbătorită cu tradiție la Roseți. Botezul cailor și concursuri deosebite, pe 6 ianuarie
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
