Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -6°C | Anul XI Nr. 545

Știri

Românii au cheltuielile pentru băuturi și tutun, de opt ori mai mari decât cele pentru investiții

Published

on

Veniturile medii în gospodăriile din România au înregistrat o creștere semnificativă în 2022, ajungând la 6.464 de lei, într-o creștere de 13,8% față de anul precedent, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. Cu toate acestea, majoritatea veniturilor provin din salarii, iar procentul alocat investițiilor este extrem de scăzut.

Potrivit studiului, cheltuielile de consum ocupă o pondere mare, reprezentând aproximativ 61,5% din bugetul gospodăriilor românești, în timp ce doar 0,5% din venitul lunar este alocat pentru investiții. În contrast, se constată că suma lunară cheltuită pentru băuturi alcoolice și tutun este de aproximativ 4,09% din venitul total. Principalul motiv pentru această situație îngrijorătoare este lipsa educației financiare adecvate, teama de a pierde bani și lipsa de încredere în bănci și în alte instituții financiare.

România se situează în prezent pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește educația financiară. Mulți români nu sunt conștienți de importanța investițiilor și nu au suficiente cunoștințe despre instrumentele și strategiile de investiții. În plus, aproximativ 70% dintre persoanele din România se bazează pe sfaturi financiare primite de la social media sau de la prieteni, ceea ce poate afecta calitatea informațiilor financiare obținute. Acest lucru este reflectat și într-o evaluare slabă a nivelului de educație financiară, cu o notă de doar 2,2 din 10, plasându-ne pe ultimul loc în Europa.

Unul dintre factorii care contribuie la alocarea redusă pentru investiții este nivelul scăzut de educație financiară. Într-un exemplu relevant, se arată că 8 din 10 clienți ai consultantului financiar independent Ion Soltinschi se confruntă pentru prima dată cu investițiile sau discută pentru prima oară cu un specialist în acest domeniu. Cu toate acestea, 90% dintre români sunt interesați de investiții pentru asigurarea unei retrageri decente din activitate, pentru obținerea unei stabilități financiare și pentru asigurarea unei educații de calitate pentru copii.

Advertisement

Pentru mulți români, satisfacerea nevoilor de bază, cum ar fi mâncarea, locuința sau educația, primează înaintea investițiilor pe termen lung. Situația economică dificilă și veniturile scăzute reprezintă obstacole în economisirea și investițiile pe termen lung.

Lipsa de încredere în sistemul financiar este un alt motiv pentru care românii alocați puțini bani pentru investiții. Istoria economică a României, inclusiv crizele financiare și instabilitatea politică din trecut, au erodat încrederea în sistemul financiar și în investiții. Neîncrederea în bănci și în alte instituții financiare poate determina evitarea investițiilor și preferința pentru opțiuni mai conservatoare, cum ar fi economisirea în numerar. De asemenea, reticența românilor în a-și asuma riscuri și frica de a pierde bani contribuie la această situație.

Aceste temeri și ezitări au consecințe semnificative. Neparticiparea la investiții poate duce la deprecierea banilor din cauza inflației și poate afecta puterea de cumpărare pe termen lung. De asemenea, lipsa investițiilor poate duce la ajustarea obiectivelor sau la incapacitatea de a le atinge vreodată. Dependența exclusivă de veniturile active, cum ar fi salariile lunare, limitează creșterea financiară, deoarece aceste venituri pot fi instabile sau stagnante în timp.

Experții în investiții financiare subliniază importanța investițiilor în construirea unui viitor financiar sigur. Neglijarea investițiilor poate avea consecințe negative asupra creșterii patrimoniului, puterii de cumpărare și realizării obiectivelor financiare pe termen lung. Prin urmare, este recomandat ca cei interesați de investiții să stabilească obiective precise, precum asigurarea unor venituri la retragerea din activitate, oferirea unui start bun în viața copiilor sau asigurarea unei siguranțe financiare.

Specialiștii subliniază că există diverse soluții de investiții pe piață, iar chiar și o sumă minimă de 150 de lei pe lună, investită pe o perioadă de 20 de ani, poate genera un randament de până la 8% și economii de peste 80.000 de lei.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Știri

Lovitură la buzunar pentru români: impozitele pe case, terenuri și mașini explodează. Guvernul spune clar: „Nu mai aveam de ales”

Published

on

Românii se pregătesc pentru una dintre cele mai mari scumpiri fiscale din ultimii ani. Guvernul României anunță majorări masive ale impozitelor pe proprietate, care vor ajunge, în medie, la 70–80%, iar în unele cazuri pot fi chiar mai mari. Totul, spun oficialii, pentru bani și pentru a nu pierde fondurile europene.

De ce cresc taxele atât de mult

Explicația Guvernului este simplă: România colectează prea puțin din impozitele pe proprietate. În prezent, aceste taxe aduc doar 0,55% din PIB, de peste trei ori mai puțin decât media Uniunii Europene. Pe scurt, statul spune că:

  • multe impozite erau prea mici;
  • o parte importantă nici măcar nu era colectată;
  • sistemul favoriza inechități între contribuabili.

În plus, presiunea vine direct din Planul Național de Redresare și Reziliență și de la Comisia Europeană. Fără reformă, România risca să piardă sute de milioane de euro din cererile de plată PNRR.

Cât câștigă statul din buzunarul tău

Executivul estimează că noile impozite vor aduce 3,7 miliarde de lei în plus doar în 2026:

  • peste 1,4 miliarde lei din clădiri;
  • peste 1 miliard lei din terenuri;
  • aproape 1,2 miliarde lei din mașini.

Banii rămân la primării, care trebuie să se descurce cu mai puțini bani primiți de la bugetul de stat.

Ce se schimbă concret la case și terenuri

  • Valoarea impozabilă sare cu aproximativ 70%, până la aproape 2.700 lei/mp.
  • Dispar reducerile pentru vechimea clădirii: nu mai contează dacă locuiești într-o casă veche de 100 de ani sau într-un bloc ridicat în anii ’70.
  • Primăriile pot dubla impozitele, dacă vor, față de nivelul actual.

Pe scurt: acolo unde taxele erau minime, creșterea poate fi chiar peste media anunțată.

Mașinile, taxate după cât poluează

Impozitul auto nu mai e doar despre capacitatea motorului. Contează și norma de poluare:

Advertisement
  • mașinile vechi, poluante – taxe mai mari;
  • mașinile mai noi – creșteri mai mici;
  • hibridele nu mai sunt automat avantajate, iar electricele nu mai sunt scutite.
  • Principiul e clar: „poluatorul plătește”.

Probleme și haos la nivel local

Aplicarea noilor reguli a creat deja confuzii:

  • erori în deciziile de impunere;
  • blocaje și probleme pe ghișeul.ro;
  • primării nepregătite tehnic.

Guvernul promite că situația va fi corectată.

De când plătim mai mult

Noile taxe intră în vigoare de la 1 ianuarie 2026, iar din 2027 urmează pasul final: impozitarea la valoarea reală de piață a proprietăților.

Singura veste bună: dacă îți plătești taxele până pe 31 martie, primești în continuare reducerea de 10%.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Prefectura Călărași: utilitățile funcționează normal, traficul rutier se desfășoară în condiții de iarnă

Published

on

În plină iarnă, Prefectura Călărași vine cu vești bune: fără pene de curent, fără gaze tăiate și fără drumuri blocate. La ora 12:00, autoritățile au anunțat că județul rezistă bine în fața vremii reci.

Curent electric: zero avarii mari. Doar câțiva consumatori izolați, punctual, în zone din baltă.
Gaze: nicio problemă. Totul funcționează normal.

Drumurile? Se circulă!
Pe A2, utilajele au ieșit la atac:

  • București – Lehliu Gară: 15 utilaje, 190 tone de sare;
  • Lehliu Gară – Ialomița: 32 utilaje, cu intervenții consistente la Drajna și Fetești (peste 450 tone de sare și NaCl).

În județ:

  • Drumuri Naționale: 26 utilaje, 75 tone de sare;
  • Drumuri Județene: 41 utilaje, 1.400 tone de sare și nisip.

Concluzia zilei: se merge, se aprinde lumina, gazele curg, iar utilajele rămân în priză. Iarna a venit, dar Călărașiul nu s-a oprit.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

iPhone-uri „de lux” la AJOFM Călărași. Explicația șefei instituției după valul de revoltă: „Nu sunt bani de salarii, dar telefoanele sunt din fonduri europene”

Published

on

Achiziția a 9 telefoane iPhone 17 Pro, în valoare de aproape 49.000 de lei, de către Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Călărași a aprins spiritele în mediul online și a stârnit un val de reacții dure. Într-o perioadă în care se vorbește tot mai des despre austeritate, lipsă de fonduri și sacrificii, ideea că o instituție care se ocupă de șomeri își cumpără telefoane de ultimă generație a fost suficientă pentru a provoca indignare.

„Legal poate. Moral, fiecare judecă”, au comentat cetățenii, după ce documentele din platforma de achiziții publice au arătat că AJOFM Călărași a cumpărat 9 iPhone 17 Pro 256 GB, la un preț de peste 5.400 de lei bucata, bani publici.

Contactată de CălărașiPress, Doinița Nicolae, directoarea Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Călărași, spune însă că lucrurile stau complet diferit față de situație expusă în spațiul public.

„Nu sunt telefoane pentru șefi și nu sunt din bugetul instituției”, susține aceasta.

Advertisement

Potrivit explicațiilor oferite, achiziția a fost făcută din fonduri europene, în cadrul unui proiect major – un Centru de Tineret, cu o valoare totală de aproximativ 2 milioane de euro, implementat la nivel național. AJOFM Călărași este beneficiar într-un proiect „în oglindă” cu alte județe din țară.

Mai mult, directoarea afirmă că nu beneficiază personal de niciun telefon și că nici măcar nu face parte din echipa de proiect.

„Eu folosesc un telefon vechi, primit cadou de Crăciun. În instituție nu avem bani nici de hârtie, suntem datori la gaze. Telefoanele astea nu au legătură cu bugetul nostru de funcționare”, a declarat șefa AJOFM.

Telefoanele sunt destinate angajaților implicați direct în implementarea proiectului, respectiv nouă persoane, dintre care șapte de la Oltenița, care lucrează zilnic cu sute de tineri: îi contactează, îi consiliază, îi înscriu în baze de date și merg pe teren.

Proiect pe 3 ani, mii de tineri vizați

Advertisement

Conform conducerii AJOFM, proiectul se întinde pe trei ani și vizează peste 1.800 – 2.000 de tineri, doar în zona Călărași–Ialomița. Activitatea presupune deplasări constante și comunicare permanentă, iar instituția nu are telefoane de serviciu în dotare.

„Fără aceste echipamente, proiectul nu poate funcționa. Sunt bani prevăzuți, aprobați și controlați la nivel european”, mai spune directoarea.

În încercarea de a calma spiritele, reprezentanții AJOFM anunță că vor publica toate detaliile proiectului și bugetului, pentru a elimina suspiciunile.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading