Veniturile medii în gospodăriile din România au înregistrat o creștere semnificativă în 2022, ajungând la 6.464 de lei, într-o creștere de 13,8% față de anul precedent, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. Cu toate acestea, majoritatea veniturilor provin din salarii, iar procentul alocat investițiilor este extrem de scăzut.

Potrivit studiului, cheltuielile de consum ocupă o pondere mare, reprezentând aproximativ 61,5% din bugetul gospodăriilor românești, în timp ce doar 0,5% din venitul lunar este alocat pentru investiții. În contrast, se constată că suma lunară cheltuită pentru băuturi alcoolice și tutun este de aproximativ 4,09% din venitul total. Principalul motiv pentru această situație îngrijorătoare este lipsa educației financiare adecvate, teama de a pierde bani și lipsa de încredere în bănci și în alte instituții financiare.

România se situează în prezent pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește educația financiară. Mulți români nu sunt conștienți de importanța investițiilor și nu au suficiente cunoștințe despre instrumentele și strategiile de investiții. În plus, aproximativ 70% dintre persoanele din România se bazează pe sfaturi financiare primite de la social media sau de la prieteni, ceea ce poate afecta calitatea informațiilor financiare obținute. Acest lucru este reflectat și într-o evaluare slabă a nivelului de educație financiară, cu o notă de doar 2,2 din 10, plasându-ne pe ultimul loc în Europa.

Unul dintre factorii care contribuie la alocarea redusă pentru investiții este nivelul scăzut de educație financiară. Într-un exemplu relevant, se arată că 8 din 10 clienți ai consultantului financiar independent Ion Soltinschi se confruntă pentru prima dată cu investițiile sau discută pentru prima oară cu un specialist în acest domeniu. Cu toate acestea, 90% dintre români sunt interesați de investiții pentru asigurarea unei retrageri decente din activitate, pentru obținerea unei stabilități financiare și pentru asigurarea unei educații de calitate pentru copii.

Advertisement

Pentru mulți români, satisfacerea nevoilor de bază, cum ar fi mâncarea, locuința sau educația, primează înaintea investițiilor pe termen lung. Situația economică dificilă și veniturile scăzute reprezintă obstacole în economisirea și investițiile pe termen lung.

Lipsa de încredere în sistemul financiar este un alt motiv pentru care românii alocați puțini bani pentru investiții. Istoria economică a României, inclusiv crizele financiare și instabilitatea politică din trecut, au erodat încrederea în sistemul financiar și în investiții. Neîncrederea în bănci și în alte instituții financiare poate determina evitarea investițiilor și preferința pentru opțiuni mai conservatoare, cum ar fi economisirea în numerar. De asemenea, reticența românilor în a-și asuma riscuri și frica de a pierde bani contribuie la această situație.

Aceste temeri și ezitări au consecințe semnificative. Neparticiparea la investiții poate duce la deprecierea banilor din cauza inflației și poate afecta puterea de cumpărare pe termen lung. De asemenea, lipsa investițiilor poate duce la ajustarea obiectivelor sau la incapacitatea de a le atinge vreodată. Dependența exclusivă de veniturile active, cum ar fi salariile lunare, limitează creșterea financiară, deoarece aceste venituri pot fi instabile sau stagnante în timp.

Experții în investiții financiare subliniază importanța investițiilor în construirea unui viitor financiar sigur. Neglijarea investițiilor poate avea consecințe negative asupra creșterii patrimoniului, puterii de cumpărare și realizării obiectivelor financiare pe termen lung. Prin urmare, este recomandat ca cei interesați de investiții să stabilească obiective precise, precum asigurarea unor venituri la retragerea din activitate, oferirea unui start bun în viața copiilor sau asigurarea unei siguranțe financiare.

Specialiștii subliniază că există diverse soluții de investiții pe piață, iar chiar și o sumă minimă de 150 de lei pe lună, investită pe o perioadă de 20 de ani, poate genera un randament de până la 8% și economii de peste 80.000 de lei.

Advertisement