Știri
România se pregătește de scumpiri: TVA, accize și impozite mai mari de la 1 iulie. TVA de 21% și impozitarea veniturilor românilor cu 16%!
Guvernul, împreună cu Administrația Prezidențială și partidele politice PSD, PNL, UDMR și USR, lucrează la un pachet extins de măsuri fiscale prin care se propune majorarea mai multor taxe, cu scopul de a reduce deficitul bugetar. Începând cu 1 iulie, românii ar putea ajunge să plătească mai mult pentru produse, servicii și venituri din diverse surse.
De unde vine presiunea pentru noi taxe
După consultările purtate între Palatul Cotroceni, PSD, PNL, UDMR și USR, specialiștii de la ANAF și Ministerul Finanțelor au stabilit că deficitul bugetar poate fi redus doar prin majorarea a patru tipuri de taxe:
- TVA
- Accize (tutun și alcool)
- Impozitul pe venitul persoanelor fizice
- Impozitul pe dividende
Măsurile sunt așteptate să intre în vigoare de la 1 iulie 2025, iar alte propuneri — precum impozitarea pensiilor și a veniturilor peste 10.000 lei — ar putea fi aplicate abia din 2026.
Creșteri de taxe estimate pentru a acoperi deficitul bugetar
Guvernul trebuie să aducă 28 de miliarde de lei în plus la buget în a doua jumătate a anului. Conform documentelor analizate de experți fiscali și lideri politici, sursele acestor venituri sunt:
- TVA: +14 miliarde lei
- Impozitul pe venit: +10 miliarde lei
- Accize: +2 miliarde lei
- Dividende și profit: +2 miliarde lei
Noua structură a TVA-ului
Majorările de TVA propuse sunt:
- Cota generală: de la 19% la 22%
- Servicii HoReCa: de la 9% la 19%
- Alimente și medicamente: de la 9% la 11% (în discuție)
- Cultura și educația: de la 5% la 7–9%
Impactul: consumatorul final va resimți cel mai mult această măsură, alături de IMM-uri.
Accizele cresc doar pentru tutun și alcool
Accizele la combustibil vor rămâne neschimbate, însă:
- Tutun: accizele cresc cu 10%
- Alcool: se modifică formula de calcul
Total estimat suplimentar: 2 miliarde lei
Impozitul pe venit și dividende – dublare a taxării
-
Impozitul pe venit: de la 10% la 16% pentru toate formele de venit (salarii, PFA, drepturi de autor etc.)
-
Dividende: de la 8% la 16%
Se analizează și unificarea impozitului pe venit cu contribuțiile sociale și de sănătate pentru simplificare și eficiență.
Impozitul pe profit – rămâne neschimbat
Deși nivelul impozitului pe profit (16%) nu va fi modificat, Guvernul speră la încasări mai mari printr-o colectare mai eficientă și creșterea economică.
Reducerea cheltuielilor – doar din 2026
Tăierile de cheltuieli vor fi operate începând cu 2026. Până atunci, Guvernul a decis să:
-
Înghețe anumite investiții și programe de stat
-
Revizuiască normele de personal în administrația locală și companiile de stat
Economiile estimate: 10–15 miliarde de lei
Presiunea Comisiei Europene: venituri, nu promisiuni
Bruxelles-ul a transmis ferm că România trebuie să crească veniturile cu cel puțin 5 miliarde de euro, respingând ideea reducerii deficitului doar prin tăieri de cheltuieli. Președintele Nicușor Dan a admis public acest lucru în conferința de presă din 4 iunie, după discuțiile cu oficialul european Céline Gauer.
Românii vor plăti mai mult începând cu 1 iulie, în condițiile în care statul are nevoie urgentă de lichidități. Pachetul fiscal propus reprezintă o mutare radicală, dar considerată necesară de guvern și președinție pentru a evita colapsul financiar.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Deși comuna Jegălia se confruntă cu dificultăți financiare majore, există și o parte pozitivă pentru elevi și cadrele didactice. Potrivit primarului Vasile Aurel, unitățile de învățământ din localitate au beneficiat, în ultimii ani, de dotări moderne prin proiecte cu finanțare europeană.
„Am avut două proiecte europene, prin PNRAS și PNDR, care au permis dotarea școlilor cu mobilier și echipamente noi. Din acest punct de vedere, școlile sunt foarte bine pregătite”, a declarat edilul.
Investițiile vizează săli de clasă moderne, echipamente didactice și condiții mai bune pentru procesul de învățământ. Aceste proiecte vin ca o gură de oxigen într-un context general marcat de lipsa fondurilor pentru funcționarea de zi cu zi a primăriei.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Primăria Jegălia funcționează cu doar 8 angajați: restul sunt pe proiecte și posturi temporare
Criza financiară din comuna Jegălia nu se resimte doar în buget, ci și la nivelul resursei umane. Primarul Vasile Aurel a atras atenția că, în toată primăria, există doar 8 funcționari permanenți, restul posturilor fiind ocupate de personal angajat pe proiecte europene sau în funcții temporare.
„Avem doar 8 funcționari care duc greul administrației. Restul sunt 24 de persoane care au grijă de servicii conexe, plus 4 gardieni și 5 angajați pe proiecte europene. Suntem obligați să îi angajăm pentru proiecte, dar nu avem resurse să consolidăm schema de bază a primăriei”, a explicat edilul.
Situația este cu atât mai complicată cu cât, din lipsă de bani, administrația locală nu reușește să își plătească angajații la timp. În unele cazuri, personalul este nevoit să preia sarcini suplimentare, precum curățenie sau lucrări de întreținere, pentru ca instituțiile din comună să rămână funcționale.
„Cel care face curățenie este pus și ca fochist. Trebuie să facem reduceri, dar nu mai știm de unde, pentru că oricum schema este foarte redusă”, a mai declarat primarul Vasile Aurel.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Pe 9 septembrie 2025, procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au descins la sediul central al Electrocentrale București (ELCEN), principalul furnizor de energie termică al Capitalei, într-o operațiune de amploare ce vizează suspiciuni de corupție. Perchezițiile, desfășurate în baza unui mandat emis de autoritățile, au inclus opt locații din București și județul Ilfov, dintre care una este sediul ELCEN, iar restul sunt domiciliile unor persoane fizice sau sediile unor societăți comerciale.
Potrivit comunicatului oficial al ELCEN, procurorii au solicitat documente și informații relevante pentru investigație, compania asigurând cooperarea deplină pentru a facilita verificările. Surse judiciare au dezvăluit că acuzațiile se referă la luare și dare de mită, fiind vizate șapte persoane, inclusiv figuri-cheie din conducerea companiei, precum directorul general Claudiu Crețu și directorul comercial. Ancheta se concentrează pe fapte de corupție presupus comise în cursul anului 2025 de funcționari publici din cadrul companiei de stat.
ELCEN, deținută în proporție de 97,51% de Ministerul Energiei și 2,49% de SNGN Romgaz, este cel mai mare producător de energie termică din România, asigurând 90% din necesarul Bucureștiului și 40% la nivel național. Compania a subliniat că perchezițiile nu afectează continuitatea activității sale și aprovizionarea cu energie electrică și termică pentru consumatorii din București și Sistemul Energetic Național.
Surse apropiate anchetei au indicat că procurorii au ridicat documente din birourile administrative și comerciale ale ELCEN, cercetările vizând în special tranzacții și contracte suspecte. Deși detaliile oficiale sunt limitate, operațiunea ridică semne de întrebare cu privire la integritatea managementului companiei și posibilele implicații asupra sectorului energetic românesc.
Conducerea ELCEN a reiterat angajamentul față de transparență și respectarea legii, precizând că va comunica informații suplimentare în limitele permise de anchetă. Până la finalizarea investigației, rămâne de văzut ce impact vor avea aceste acuzații asupra companiei și a încrederii publicului în funcționarea sistemului energetic al Capitalei.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Școlile din Jegălia, în criză: fără bani pentru fochiști și cu o clădire degradată în așteptarea reabilitării
Cipru – România: Cine transmite meciul din preliminariile CM 2026
Israelul zguduie Doha: Atac aerian asupra liderilor Hamas declanșează condamnări vehemente din partea Qatarului
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
