Economie și Afaceri
România nu îndeplinește niciun criteriu pentru a adopta moneda euro
România nu îndeplinește în acest moment niciunul dintre cele patru mari criterii economice necesare pentru a adopta moneda euro, arată raportul de convergență din anul 2022 al Comisiei Europene, document publicat miercuri.
„În lumina evaluării sale cu privire la compatibilitatea juridică și la îndeplinirea criteriilor de convergență și luând în considerare factorii relevanți suplimentari, Comisia consideră că România nu îndeplinește condițiile pentru adoptarea monedei euro”, arată raportul de convergență al Comisiei.
Așadar, situația României a rămas neschimbată din anul 2020, iar țara noastră nu a înregistrat absolut niciun progres către zona euro. Din contră, recent, autoritățile au renunțat și să își mai propună un termen pentru adoptarea euro, deși mențin acest angajament. Guvernul susține că prioritatea, momentan, este „revenirea economică și socială post-pandemie COVID-19 și diminuarea efectelor negative generate de conflictul militar din Ucraina”
Evaluarea criteriilor
Legislația din România – în special Legea nr. 312 privind Statutul Băncii Naționale a României (Legea BNR) – nu este pe deplin compatibilă cu obligația de conformitate prevăzută la articolul 131 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Incompatibilitățile se referă la independența băncii centrale, la interzicerea finanțării monetare și la integrarea băncii centrale în Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC) la momentul adoptării euro. În plus, Legea BNR conține imperfecțiuni legate de independența băncii centrale și de integrarea băncii centrale în SEBC la momentul adoptării euro în ceea ce privește obiectivele BNR și atribuțiile SEBC.
România nu îndeplinește criteriul privind stabilitatea prețurilor. Rata medie a inflației în România în perioada de 12 luni până în aprilie 2022 a fost de 6,4%, peste valoarea de referință de 4,9%. Se preconizează că aceasta va rămâne peste valoarea de referință în lunile următoare. Rata anuală a inflației IAPC în România s-a accelerat pe parcursul anului 2021, de la o medie de 2,3% în 2020 la 4,1% în 2021. Rata anuală a inflației a scăzut de la 3,9% în ianuarie 2020 la 1,8% în mai 2020, reflectând cererea redusă de bunuri și servicii la începutul pandemiei COVID-19, precum și scăderea bruscă a prețului internațional al țițeiului în primele 4 luni ale anului 2020. După o creștere temporară până la 2,5% în august 2020, reflectând inflația puternică a prețurilor alimentelor, aceasta a scăzut din nou și a atins un nivel minim de 1,7% în noiembrie 2020. Ulterior, inflația a crescut în mod constant, ajungând la 3,5% în iunie 2021 și la 6,7% în decembrie 2021. Creșterea a fost determinată de prețurile mai mari la energie pe tot parcursul anului 2021 și, în a doua jumătate a anului 2021, a fost susținută și de o inflație de bază mai mare. Aceasta a continuat să se accelereze în primele 4 luni din 2022, ajungând la 11,7% în aprilie 2022. Ratele anuale ale inflației IAPC în România în 2020 și 2021 au fost, în medie, mai mari decât cele din zona euro. În previziunile economice din primăvara anului 2022 ale Comisiei se așteaptă ca rata medie anuală a inflației să crească la 8,9% în 2022, înainte de a scădea la 5,1% în 2023. Creșterea semnificativă din 2022 se datorează în principal creșterii prețurilor la energie, în timp ce prețurile mai mari la alimente contribuie, de asemenea, la această creștere. Nivelul relativ scăzut al prețurilor din România (aproximativ 52% din media zonei euro în 2020) sugerează un potențial semnificativ de convergență a nivelului prețurilor pe termen lung.
România nu îndeplinește criteriul privind finanțele publice. Din aprilie 2020, România face obiectul unei proceduri de deficit excesiv, pe baza evoluțiilor prepandemice. La 18 iunie 2021, ținând seama de aplicarea în continuare a clauzei generale de salvgardare din Pactul de stabilitate și de creștere, Consiliul a adoptat o recomandare revizuită în temeiul articolului 126 alineatul (7) din tratat (TFUE), cu scopul de a pune capăt deficitului public excesiv din România până cel târziu în 2024. La 23 mai 2022, Comisia a concluzionat că, ținând seama de rezultatul deficitului de 7,1% din PIB în 2021 și de efortul bugetar din 2021, România se conforma recomandării Consiliului din 18 iunie 2021, iar procedura de deficit excesiv ar trebui să fie menținută în suspensie. Îmbunătățirea deficitului public general în 2021, în scădere de la 9,3% din PIB în 2020, s-a datorat în principal creșterii veniturilor ca urmare a redresării economice, în timp ce guvernul a pus în aplicare, de asemenea, unele măsuri de consolidare, inclusiv înghețarea salariilor din sectorul public. Previziunile economice din primăvara anului 2022 ale Comisiei estimează că deficitul public general va scădea în continuare până la 7,5 % din PIB în 2022, în pofida măsurilor luate de guvern pentru a reduce impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie și al costurilor asistenței acordate celor care fug din Ucraina. Se preconizează că acesta va scădea la 6,3% din PIB în 2023, în ipoteza „nicio schimbare de politică”. Cu toate acestea, atât pentru 2022, cât și pentru 2023, România riscă să nu respecte obiectivele fiscale stabilite în Recomandarea Consiliului din 18 iunie 2021. Ponderea datoriei publice în PIB a crescut de la 47,2% în 2020 la 48,8% în 2021 și se preconizează că va continua să crească până la 50,9% în 2022 și 52,6% în 2023. Riscurile legate de sustenabilitatea datoriei pentru România par medii pe termen mediu, în special din cauza faptului că se preconizează că datoria publică va crește la aproximativ 73% din PIB în 2032 și din cauza sensibilității semnificative a proiecțiilor la evoluțiile macrofinanciare nefavorabile. În ciuda faptului că dispune de cadrul legislativ adecvat, rezultatele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a cadrului fiscal românesc au fost în general slabe și nu s-au îmbunătățit de la ultimul raport. În special, legile bugetare anuale au fost în mod repetat în contradicție cu normele fiscale naționale și nu au fost ghidate de strategii bugetare pe termen mediu.
România nu îndeplinește criteriul ratei de schimb. Leul românesc nu participă la Mecanismul European al Ratelor de Schimb (ERM II). România aplică un regim de curs de schimb flotant de jure, care permite intervenții pe piața valutară din partea băncii centrale. Leul s-a depreciat în mod constant față de euro în 2020 și 2021. În aprilie 2022, leul era cu aproximativ 2% mai slab față de euro, comparativ cu doi ani mai devreme. Marja ratei dobânzii pe termen scurt față de zona euro a scăzut cu aproximativ 120 de puncte de bază între martie 2020 și februarie 2021, de la 330 de puncte de bază, reflectând reducerile ratei dobânzii cheie de politică monetară efectuate de BNR în această perioadă. Ulterior, acesta a crescut de la minimul de puțin peste 200 de puncte de bază în iunie 2021 la aproximativ 520 de puncte de bază în aprilie 2022, pe măsură ce politica monetară s-a înăsprit între septembrie 2021 și aprilie 2022.
România nu îndeplinește criteriul privind convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. Rata medie a dobânzii pe termen lung în anul care se încheie în aprilie 2022 a fost de 4,7%, peste valoarea de referință de 2,6%. La începutul crizei COVID-19, rata dobânzii pe termen lung din România a crescut brusc, de la 4,0% în februarie 2020 la 4,8% în aprilie 2020. Ulterior, aceasta a scăzut în mod constant, atingând un minim de 2,7% în februarie 2021, declinul reflectând măsurile generalizate de relaxare a politicii monetare luate de băncile centrale. Ratele dobânzilor au început să crească din nou în martie 2021 și s-au aflat pe o traiectorie ascendentă pe tot restul anului, ajungând la 5,4% în decembrie 2021, reflectând presiunile inflaționiste mai mari și, începând cu octombrie 2021, înăsprirea politicii monetare în România. În primele 4 luni ale anului 2022, rata dobânzii pe termen lung din România a crescut în continuare, ajungând la 6,6% în aprilie 2022, în contextul presiunilor inflaționiste continue, al înăspririi în continuare a politicii monetare și al creșterii aversiunii față de risc ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina. Spreadul pe termen lung față de obligațiunile de referință germane a atins 586 de puncte de bază în luna respectivă, în creștere de la 310 puncte de bază în februarie 2021.
Comisia a examinat, de asemenea, factori suplimentari, inclusiv evoluția balanței de plăți și integrarea piețelor. Balanța externă a României (contul curent și contul de capital combinat) s-a deteriorat de la -3,1 % din PIB în 2020 la -4,8 % în 2021, în principal din cauza unei creșteri a deficitului comercial de bunuri. Economia României este bine integrată cu zona euro prin intermediul legăturilor comerciale și de investiții. Indicatorii selectați referitori la mediul de afaceri arată că România are rezultate mai slabe decât multe state membre din zona euro. În special, întreprinderile se confruntă cu constrângeri în desfășurarea afacerilor, cum ar fi corupția, piețele excesiv de reglementate pentru serviciile de afaceri, modificările legislative frecvente, însoțite de evaluări de impact inadecvate. Sectorul financiar din România este mai mic și mai puțin dezvoltat decât în zona euro. Sectorul bancar din România este bine integrat cu sistemul financiar din zona euro, în special prin intermediul unui nivel ridicat de proprietate străină în sistemul său bancar. Cu toate acestea, finanțarea bazată pe piață este mai puțin dezvoltată, ceea ce se reflectă în piețele foarte mici de capitaluri proprii și de datorii ale sectorului privat. În contextul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice, Comisia a concluzionat, în raportul său privind mecanismul de alertă pentru 2022, că România necesită o analiză aprofundată (IDR). Aceasta din urmă a concluzionat că România se confruntă cu dezechilibre macroeconomice. Vulnerabilitățile se referă la conturile externe și sunt legate de deficitele bugetare mari și de problemele de competitivitate care reapar.
Punerea în aplicare efectivă a reformelor și a investițiilor prevăzute în planul de redresare și de reziliență al României va aborda principalele provocări macroeconomice, arată Comisia. Printre acestea se numără sustenabilitatea finanțelor publice, educația, creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră și lipsa conectivității digitale. Sunt incluse investiții-cheie pentru modernizarea căilor ferate, eficiența energetică a clădirilor, digitalizarea administrației publice și creșterea rezilienței sistemului de sănătate. Reformele-cheie vizează abordarea sustenabilității fiscale, îmbunătățirea accesului la finanțare, consolidarea administrației publice și modernizarea sistemului de prestații sociale. Planul vizează, de asemenea, abordarea principalelor aspecte legate de respectarea statului de drept în România prin consolidarea independenței și creșterea eficienței sistemului judiciar, îmbunătățirea accesului la justiție și intensificarea luptei împotriva corupției.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Prețul peleților este un subiect de interes pentru tot mai mulți români care își încălzesc locuințele cu ajutorul acestor combustibili eficienți și ecologici. Dincolo de alegerea tipului potrivit de peleți, una dintre cele mai frecvente întrebări este legată de fluctuațiile de preț în funcție de sezon.
Mulți cumpărători observă diferențe semnificative de la o perioadă la alta, iar acest lucru se întâmplă din motive bine întemeiate.
Pe piața locală și internațională, pretul peleti per tonă este influențat de factori multipli, precum cererea sezonieră, costurile de producție, disponibilitatea materiei prime și chiar condițiile meteo.
Dacă vrei să economisești bani și să faci o alegere informată, este important să înțelegi de ce prețul nu este fix tot timpul anului.
Sezonalitatea, principala cauză a variației de preț
Una dintre cele mai evidente cauze ale variațiilor este sezonul rece. În lunile de toamnă și iarnă, cererea crește exponențial. Oamenii se aprovizionează în masă, ceea ce duce automat la scumpiri.
De ce crește pretul peletilor iarna?
- Cererea este foarte mare.
- Producătorii trebuie să accelereze ritmul livrărilor.
- Costurile logistice cresc (transport, depozitare).
- Uneori apar dificultăți în obținerea materiei prime (lemn uscat).
Pe de altă parte, în lunile de primăvară și vară, cererea scade drastic. În aceste perioade, prețul peleților per tonă poate fi chiar cu 20–30% mai mic. Mulți comercianți oferă reduceri pentru a menține vânzările constante și pentru a face loc stocurilor noi.
Ce poți face?
- Fă-ți stocul de peleți în afara sezonului.
- Compară ofertele din timpul verii cu cele din octombrie-decembrie.
- Cere informații despre cantități mari, pot exista reduceri suplimentare.
Costurile de producție și materia primă influențează puternic prețul final
Un alt element important în stabilirea prețului peleților este costul de producție. Fabricarea lor implică:
- achiziția și uscarea rumegușului sau a altor resturi lemnoase,
- presarea și compactarea la presiuni mari,
- ambalarea și depozitarea în condiții optime.
Dacă materia primă (rumegușul, de obicei) devine mai scumpă sau mai greu de găsit, acest lucru se reflectă imediat în prețul de vânzare. De exemplu, în perioadele în care industria de prelucrare a lemnului funcționează la turații mai mici, rezultă mai puțin rumeguș. Automat, se creează o penurie, iar peleții devin mai scumpi.
Factori care pot crește prețul de producție:
- Creșterea tarifelor la energie electrică.
- Raritatea lemnului din păduri certificate.
- Costuri mai mari cu forța de muncă.
Pe lângă acestea, inflația generală sau contextul economic global poate influența indirect costurile de fabricație și transport.
Transportul și distribuția, un alt factor de luat în calcul
Indiferent dacă cumperi peleți la sac sau la tonă, costul de livrare poate influența suma finală plătită. Multe companii includ transportul în prețul afisat, dar în zonele greu accesibile sau pentru comenzi mici, acest serviciu poate fi facturat separat.
Ce influențează costul transportului?
- Distanța până la destinație.
- Tipul ambalajului (saci de 15 kg sau big bags).
- Condițiile meteorologice (iarna, drumurile sunt mai dificile).
Dacă ai unde să depozitezi o cantitate mai mare, cumpără peleți per tonă într-o singură livrare. Vei economisi bani la transport și te vei asigura că ai combustibil suficient pentru iarnă.
Tipurile de peleți și calitatea lor afectează direct prețul
Tipurile de peleți și calitatea lor afectează direct prețul. Nu toți peleții sunt fabricați la fel, iar diferențele de calitate pot influența semnificativ atât eficiența arderii, cât și costurile de întreținere ale unui termoșemineu de 25 kW.
Cei considerați premium sunt produși din lemn de esență tare, fără adaosuri chimice sau reziduuri industriale, și au o putere calorifică ridicată. Aceștia sunt mai scumpi, dar oferă o ardere curată și eficientă, recomandată pentru centralele casnice performante.
Există și peleți fabricați din lemn de conifere, care au o calitate bună și un preț mediu. Sunt potriviți pentru majoritatea termoșemineelor folosite în gospodării obișnuite și oferă un echilibru decent între cost și randament.
În schimb, peleții realizați din amestecuri de lemn cu mojar sau resturi industriale sunt mai ieftini, dar au o calitate mai slabă și pot produce mai multă cenușă. Aceștia sunt utilizați în general în centrale mari, industriale, unde randamentul nu este la fel de critic ca în cazul instalațiilor casnice.
La polul opus se află peleții din resturi vegetale (paie, coji, tulpini), care au cel mai mic preț, dar și cea mai slabă eficiență. Aceștia sunt adecvați doar pentru instalații speciale sau utilizări agricole. Un preț mic nu înseamnă întotdeauna o afacere bună.
Peleții ieftini pot duce la o acumulare mai mare de reziduuri, ceea ce înseamnă curățări mai dese, o durată de viață mai scurtă a centralei și un consum mai mare pentru aceeași cantitate de căldură.
Alegerea corectă a tipului de peleți este, așadar, importantă pentru obținerea unui consum eficient și a unui randament optim în exploatarea zilnică a unui termoșemineu pe peleți.
Cum alegi momentul potrivit pentru achiziție?
Pentru a obține cel mai bun preț al peleților, strategia este simplă: cumpără din timp. Recomandat ar fi să îți planifici achiziția în lunile mai-iunie, când cererea este minimă. Mulți comercianți fac stocuri în acest interval și oferă promoții speciale.
Pași simpli pentru o achiziție inteligentă:
- Monitorizează prețurile lunare.
- Cumpără vara, când prețurile sunt mai mici.
- Verifică dacă există reduceri pentru achiziții mari.
- Nu aștepta primele zile reci, prețul crește brusc.
Prețul peleților este variabil, dar poate fi anticipat
Dacă înțelegi cum funcționează piața, poți face alegeri mai bune. Pentru peleti pretul per tona nu este niciodată întâmplător.
Se modifică în funcție de cerere, sezon, costuri de producție și transport. Calitatea peleților contează, iar momentul achiziției poate face diferența de sute de lei.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Economie și Afaceri
Exporturile județului Călărași s-au prăbușit în octombrie 2024, în timp ce importurile au explodat! Deficit comercial record
Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată o schimbare majoră în comerțul internațional al județului Călărași pentru luna octombrie 2024. Exporturile au scăzut cu un alarmant -28,4%, în timp ce importurile au înregistrat o creștere semnificativă de +26,9% față de aceeași lună a anului trecut.
🔹 Situația în cifre:
📉 Exporturi (FOB): 32.080 mii euro
📈 Importuri (CIF): 44.783 mii euro
❌ Deficit comercial (FOB/CIF): -12.703 mii euro
Comparativ, în octombrie 2023, balanța comercială era pozitivă, cu un excedent de +9.509 mii euro.
💡 Ce produse au fost cel mai exportate și importate?
📦 Exporturi (1 ian. – 31 oct. 2024):
- Metale comune și articole din acestea: 43,7%
- Articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă: 26,8%
- Produse vegetale: 13,4%
- Mașini, aparate și echipamente electrice: 4,7%
🚢 Importuri (1 ian. – 31 oct. 2024):
- Metale comune și articole din acestea: 39,3%
- Produse chimice și conexe: 16%
- Mașini și echipamente electrice: 11,1%
- Materiale plastice și cauciuc: 5,4%
⚠️ Ce înseamnă acest dezechilibru comercial?
Scăderea drastică a exporturilor și creșterea importurilor sugerează o slăbire a competitivității economiei locale pe piețele externe. În același timp, firmele și consumatorii din Călărași au cumpărat mai multe produse din import, ceea ce poate pune presiune pe producția internă.
Dacă această tendință se menține, județul Călărași s-ar putea confrunta cu dificultăți economice în lunile următoare.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Alegerea unui gard potrivit pentru o proprietate este o decizie importantă, influențată de factori precum durabilitatea, aspectul estetic, costurile și întreținerea. Printre cele mai populare opțiuni disponibile pe piață se numără șipcile metalice, gardurile din lemn, PVC sau beton. Fiecare variantă are propriile avantaje și dezavantaje.
Gard din șipcă metalică: o alegere de luat în considerare
Șipcile metalice pentru gard oferă un echilibru optim între estetică, rezistență și durabilitate, acestea rezistând foarte bine la intemperii, fără a necesita întreținere constantă. Un alt avantaj major este securitatea sporită pe care o oferă, datorită rezistenței superioare în comparație cu lemnul sau PVC-ul. De asemenea, gama variată de modele și culori disponibile permite integrarea șipcilor metalice în orice stil arhitectural, fie că este modern, fie industrial sau tradițional.
Comparativ cu gardurile din beton sau lemn, șipcile metalice sunt mai ușor de montat și necesită un timp redus pentru fixare. Acestea sunt compatibile cu diverse tipuri de structuri de suport, permițând atât instalarea pe stâlpi metalici, cât și pe structuri prefabricate. Astfel, proprietarii pot opta pentru un montaj rapid și eficient, fără a avea nevoie de echipamente speciale sau de o echipă numeroasă de muncitori. De asemenea, șipcile metalice oferă o bună ventilație, ceea ce previne acumularea umidității și apariția mucegaiului. Această caracteristică reduce necesitatea intervențiilor de întreținere.
Avantajele și dezavantajele gardurilor din lemn
Gardurile din lemn sunt apreciate pentru aspectul natural și rustic pe care îl oferă unei proprietăți. Ele pot fi vopsite și personalizate în funcție de preferințele fiecărui proprietar, însă necesită întreținere constantă. Expunerea la factori climatici precum ploaia, soarele intens sau înghețul poate cauza deteriorarea rapidă a lemnului, necesitând vopsire sau lăcuire periodică. Un alt aspect de luat în considerare este vulnerabilitatea lemnului la dăunători, ceea ce poate afecta durabilitatea gardului.
Gardurile din PVC: avantaje și dezavantaje
Astfel de modele oferă rezistență la umezeală, având un cost relativ redus. Cu toate acestea, ele pot fi mai fragile în comparație cu alte materiale și, de-a lungul timpului, își pot pierde din culoare din cauza expunerii la soare. Deși nu necesită întreținere complexă, acestea nu oferă același nivel de securitate ca un gard din metal sau beton, fiind mai susceptibile la deteriorare mecanică.
Garduri din beton
Sunt extrem de durabile și oferă un nivel ridicat de intimitate și protecție, însă pot avea un aspect nu chiar estetic. De asemenea, costurile inițiale de achiziție și montaj sunt considerabil mai ridicate în comparație cu alte opțiuni. Instalarea unui gard din beton necesită mai mult timp și resurse, ceea ce poate fi un dezavantaj pentru cei care doresc o soluție rapidă și accesibilă. Cu toate acestea, gardurile din beton sunt extrem de eficiente în izolarea fonică, ceea ce le face o alegere ideală pentru proprietățile aflate în zone aglomerate sau în apropierea drumurilor intens circulate.
Costuri și întreținere: ce variantă este mai avantajoasă?
Comparativ, șipcile metalice pentru gard sunt o soluție practică și eficientă, având un raport excelent între calitate și preț. Instalarea acestora este simplă, iar durabilitatea lor le face o investiție avantajoasă pe termen lung. În timp ce gardurile din lemn necesită întreținere regulată, iar cele din beton necesită costuri ridicate inițiale, șipcile metalice oferă un echilibru ideal între accesibilitate și durabilitate. Acestea nu ruginesc ușor și nu se deformează sub influența factorilor climatici, ceea ce le face o alegere excelentă pentru orice tip de proprietate.
Alegerea unui gard potrivit depinde de nevoile și preferințele fiecărui proprietar. Dacă îți dorești un gard estetic, rezistent și ușor de întreținut, șipcile metalice pentru gard reprezintă o opțiune excelentă. Pe de altă parte, dacă pui accent pe intimitate maximă, gardurile din beton pot fi o variantă potrivită, în timp ce lemnul oferă un aspect natural, dar necesită mai multă întreținere.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Semnificația istorică a zilei de 20 august
Zoo Călărași, paradisul șobolanilor: urșii își împart hrana cu rozătoarele flămânde
Stație de încărcare electrică „în mijlocul câmpului”, de un an și jumătate. Localnicii: „E pentru trotinete și tractoare!”
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
