Justiția, între lipsă de oameni și scandaluri grele. Ce se întâmplă cu tribunalele din Călărași și din țară

Criza din sistemul judiciar românesc capătă dimensiuni tot mai vizibile, iar efectele se resimt puternic și în județe precum Călărași. Pe de o parte, instanțele se confruntă cu un deficit major de judecători, iar pe de altă parte, în spațiul public apar acuzații grave privind modul în care sunt gestionate dosare sensibile la nivelul Curții de Apel București.

Potrivit declarațiilor făcute de președinta Curții de Apel București, Liana Nicoleta Arsenie, tribunale precum cele din Călărași, Teleorman sau Ialomița nu reușesc să atragă magistrați deoarece „nu răspund nevoilor de viață socială” ale candidaților. Concret, deși au fost organizate concursuri inclusiv pentru instanțe considerate defavorizate, nu s-a înscris niciun candidat pentru aceste județe.

Situația este una alarmantă la nivel național: peste 660 de posturi de judecător sunt vacante, aproximativ 16% din schema necesară, iar concursurile de admitere directă în magistratură sunt blocate. În lipsa personalului, instanțele funcționează prin delegări temporare, o soluție fragilă care poate fi oricând afectată de decizii administrative.

Advertisement

În paralel, sistemul judiciar este zguduit de acuzații apărute în urma documentarului realizat de Recorder, care scoate la iveală presupuse practici controversate la Curtea de Apel București. Potrivit materialului jurnalistic, conducerea instanței ar fi schimbat în mod curent judecători din completuri pentru a obține decizii favorabile în dosare de corupție. Printre cauzele menționate se numără dosare cu nume sonore, precum Marian Vanghelie, Cristian Burci sau Puiu Popoviciu.

După apariția documentarului, Curtea de Apel București a reacționat public, lansând un atac dur la adresa judecătorului Ionel Laurențiu Beșu, prezent în material. Instituția a sugerat că acesta ar fi avut legături cu un serviciu secret, fără a prezenta dovezi concrete, invocând doar articole de presă. Reacția a stârnit controverse și a ridicat noi semne de întrebare privind tensiunile interne din sistem.

Pentru cetățenii din județe precum Călărași, aceste probleme nu sunt simple dispute instituționale. Ele se traduc în dosare amânate, termene tot mai lungi și un acces îngreunat la justiție. În lipsa unor soluții reale pentru atragerea magistraților și pentru clarificarea acuzațiilor grave apărute în spațiul public, încrederea în sistem riscă să fie și mai puternic afectată.

Advertisement

Primarul municipiului Călărași, Marius Dulce, a semnat marți, 9 decembrie, contractul de achiziție pentru materiale didactice destinate sălilor de sport, în cadrul proiectului amplu de modernizare a infrastructurii educaționale derulat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Achiziția face parte din proiectul „Dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale a unităților de învățământ preuniversitar și a unităților conexe din Municipiul Călărași” și vizează Lotul 3 – Săli de sport. Valoarea totală a contractului se ridică la 584.601,82 lei, TVA inclus.

Potrivit informațiilor transmise de administrația locală, sălile de sport din unitățile de învățământ vor fi dotate cu o gamă extinsă de echipamente și materiale sportive, printre care capre și lăzi de gimnastică, trambuline, mese și accesorii pentru tenis de masă, saltele de gimnastică, mingi pentru diverse discipline sportive, echipamente pentru atletism, badminton, rugby, volei și baschet, dar și aparate de fitness, precum benzi de alergare, aparate de vâslit, biciclete eliptice și aparate de forță multifuncționale.

Proiectul este finanțat prin PNRR, Componenta C15 – Educație, Pilonul VI „Politici pentru noua generație”, având o valoare totală de 23.917.247,19 lei, inclusiv TVA. Acesta urmărește modernizarea infrastructurii educaționale din municipiu prin dotarea unităților de învățământ cu echipamente TIC, mobilier și materiale educaționale.

Advertisement

Printre obiectivele specifice se numără dotarea a 19 laboratoare de informatică, a 321 de săli de clasă cu echipamente digitale, modernizarea a peste 300 de săli de clasă cu mobilier și materiale didactice, echiparea laboratoarelor școlare, a cabinetelor de asistență psihopedagogică, a sălilor de sport și a atelierelor de practică.

Beneficiarii direcți ai proiectului sunt 9.528 de elevi din 19 unități de învățământ din municipiul Călărași, 60 de copii din creșa municipală, precum și 488 de elevi care frecventează cursurile Clubului Sportiv Școlar Călărași.

Guvernul României a adoptat joi trei proiecte de lege menite să combată mai eficient violența și hărțuirea la locul de muncă, în conformitate cu Convenția 190 a Organizației Internaționale a Muncii (ratificată de România).

Ce se schimbă concret:

1. Obligații noi pentru angajatori (modificare Legea securității și sănătății în muncă 319/2006):
   • Trebuie să adopte o politică internă clară împotriva violenței și hărțuirii
   • Să creeze un sistem confidențial de raportare a incidentelor
   • Să introducă în regulamentul intern reguli explicite de prevenire a riscurilor psihosociale
   • Să evalueze aceste riscuri împreună cu sindicatul sau reprezentanții salariaților
   • Să informeze și să instruiască periodic angajații despre drepturi, obligații și măsurile de protecție
   • Termen: 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial
   • Amenzi pentru nerespectare: 3.500 – 7.000 lei
2. Redefinirea spațiului de muncă (modificare Codul Muncii):
   • Protecția se extinde dincolo de birou – acum include: • orice loc public sau privat unde se desfășoară muncă • spații de odihnă, masă, vestiare, grupuri sanitare • deplasări în interes de serviciu, cursuri, traininguri • comunicări online legate de muncă (e-mail, WhatsApp, Teams etc.)
   • Se înlocuiește expresia „la locul de muncă” cu „în legătură cu munca” sau „în lumea muncii”
3. Puteri mai mari pentru Inspecția Muncii:
   • Inspectorii pot investiga și cazurile din afara sediului firmei (telemunca, deplasări, online)
   • Identitatea persoanei care sesizează hărțuirea poate fi dezvăluită doar cu acordul său expres

Proiectele merg acum în Parlament pentru dezbatere și vot final. Odată adoptate, România va avea una dintre cele mai cuprinzătoare legislații din UE în privința prevenirii violenței și hărțuirii în toate formele ei la locul de muncă.

Advertisement