Cultură
Recomandare de carte – „Sutton” de J.R. Moehringer
Romanul Sutton al lui J.R. Moehringer este o poveste captivantă care reconstituie, cu o combinație de cercetare riguroasă și imaginație vie, viața lui Willie Sutton, unul dintre cei mai celebri spărgători de bănci din America secolului XX. Publicat în 2012, acest roman biografic ficționalizat explorează nu doar cariera infracțională a lui Sutton, ci și contextul social, economic și personal care l-a propulsat în această direcție, oferind o meditație profundă asupra naturii crimei, dragostei și visului american.
Acțiunea romanului se concentrează pe ziua de Crăciun a anului 1969, când Willie Sutton, proaspăt eliberat din închisoare printr-o grațiere surprinzătoare, pornește într-o călătorie prin New York alături de un jurnalist și un fotograf. Aceștia vizitează locurile semnificative din viața lui Sutton – de la mahalalele irlandeze din Brooklyn, unde și-a petrecut copilăria, la băncile pe care le-a jefuit și închisorile din care a evadat. Fiecare oprire declanșează o serie de flashback-uri, care dezvăluie treptat povestea vieții lui Sutton, de la sărăcia copilăriei și prima dragoste, Bess, până la ascensiunea sa ca figură legendară a lumii interlope.
Moehringer folosește o structură narativă ingenioasă, alternând între prezent (1969) și trecut, ceea ce permite cititorului să înțeleagă treptat complexitatea personajului principal. Această abordare, combinată cu un stil literar care îmbină umorul, melancolia și suspansul, face ca Sutton să fie o lectură captivantă, care transcende genul biografiei tradiționale.
Unul dintre marile merite ale romanului este capacitatea lui Moehringer de a surprinde spiritul epocii. Prin ochii lui Sutton, cititorul parcurge America de la începutul secolului XX, prin Marea Criză Economică și până în anii postbelici, o perioadă marcată de inegalități sociale și crize financiare. Sutton, care jefuia băncile fără a trage vreun foc de armă, devine un simbol al revoltei împotriva unui sistem corupt, fiind transformat de publicul american într-un erou popular, un fel de Robin Hood modern.
Personajul Willie Sutton este conturat cu mare finețe. Moehringer nu îl prezintă doar ca pe un infractor, ci ca pe un om complex, un autodidact pasionat de lectură (în camera sa au fost găsite operele lui Proust la ultima arestare), un romantic incurabil bântuit de dragostea pentru Bess și un individ prins în capcana circumstanțelor. Dragostea sa neîmplinită pentru Bess, prima sa complice, adaugă o notă de melancolie și umanitate, transformând romanul într-o poveste de dragoste atemporală, pe lângă o cronică a crimei.
Stilul lui Moehringer este un alt punct forte. Vocea narativă este sentimentală, dar puternică, comparată de critici cu cea a lui John Irving sau Roddy Doyle. Autorul reușește să creeze o poveste care „te prinde ca o febră” (Filip Florian), datorită capacității sale de a transforma istoria în ficțiune vibrantă și ficțiunea în ceva ce pare real.
Deși romanul a fost bine primit, unii critici au semnalat anumite slăbiciuni. Finalul, descris de unii ca fiind „fantezist”, nu a fost pe placul tuturor cititorilor, care au simțit că nu se ridică la nivelul restului poveștii. De asemenea, unii au considerat că Moehringer simplifică anumite aspecte ale vieții lui Sutton, în special rolurile feminine, care tind să fie stereotipice (Bess ca iubire idealizată, alte personaje feminine ca figuri secundare). În plus, accentul pus pe realitatea lui Sutton este uneori exagerat, personajul exprimând idei care par mai degrabă clișee decât reflecții profunde.
Sutton nu este doar povestea unui spărgător de bănci, ci și o meditație asupra naturii justiției și a luptei de clasă. Într-o epocă în care băncile erau văzute ca responsabile pentru sărăcia maselor, acțiunile lui Sutton rezonau cu publicul, care îl aclama chiar și în momentele arestării. Această temă rămâne surprinzător de actuală, romanul fiind descris ca „cea mai potrivită carte pe timp de criză” datorită modului în care surprinde resentimentele față de instituțiile financiare.
Sutton de J.R. Moehringer este un roman captivant, care combină cercetarea istorică alături de o poveste emoționantă despre crimă, dragoste și supraviețuire. Deși nu este lipsit de imperfecțiuni, talentul narativ al lui Moehringer și capacitatea sa de a aduce la viață un personaj complex fac din această carte o lectură memorabilă. Recomandată iubitorilor de ficțiune istorică, biografii și povești care explorează latura umană a figurilor legendare, Sutton este o călătorie fascinantă prin viața unui om care a sfidat sistemul și a cucerit imaginația unei națiuni.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
„Detaliile”, romanul suedez al autoarei Ia Genberg, publicat în 2022 sub titlul original Detaljerna (tradus în română în ediția Polirom din 2025), este o meditație profundă și febrilă asupra memoriei, identității și relațiilor umane, construită prin prisma unor portrete intime și fragmentare. Născută în 1967 la Stockholm, Genberg a debutat în literatură după o carieră jurnalistică, iar acest al treilea roman al său a devenit un bestseller internațional, vândut în peste 30 de țări. A câștigat Premiul August 2022 și Premiul Aftonbladet 2022 în Suedia, fiind finalist la The International Booker Prize 2024 și nominalizat la The International Dublin Literary Award 2025, ceea ce subliniază impactul său global asupra cititorilor de ficțiune contemporană.
Acțiunea se învârte în jurul unei femei neidentificate explicit, care, imobilizată la pat de un acces de febră, este copleșită de o urgență inexplicabilă: să găsească un anumit roman din biblioteca sa. Între paginile cărții, descoperă un bilet vechi de la o fostă iubită, care declanșează un torent de amintiri. Romanul se structurează în jurul a patru portrete vii – ale fostelor iubite, dar și ale unor figuri artistice sau personale – care dezvăluie fragmente de viață, experiențe senzoriale și emoții reprimate. Fiecare portret explorează nu doar subiectul reprezentat, ci și artistul din spatele „penelului”, punând sub semnul întrebării cine este cu adevărat centrul unei istorii: cel observat sau observatorul? Genberg țese o narativă care estompează granițele dintre realitate și ficțiune, trecut și prezent, sine și celălalt, evocând febra ca metaforă pentru haosul interior al amintirilor.
Stilul autoarei este hipnotic și arzător, asemănat de critici cu un acces de febră care hipnotizează și arde la atingere (The New York Times Book Review). Proza sa este captivantă, provocatoare, presărată cu detalii senzoriale vii – mirosuri, texturi, sunete – care transformă abstractul în tangibil. Spre deosebire de romanele nordice mai reci și analitice, „Detaliile” pulsează cu o intensitate emoțională, celebrând umanitatea prin vulnerabilitățile sale. Personajele nu sunt eroi perfecți, ci mosaice de momente efemere: iubiri pierdute, ambiții artistice neîmplinite, confruntări cu identitatea de gen și sexuală. Romanul ridică întrebări profunde despre cum detaliile mărunte – un bilet, un gest, o carte – modelează o viață, și despre pericolele uitării selective.
Cu aproximativ 200 de pagini, „Detaliile” se citește ca un vis febril, pe nerăsuflate, dar lasă în urmă o reflecție durabilă asupra efemerității relațiilor. Nota mea: 4.8/5. Este o lectură esențială pentru iubitorii de literatură introspectivă, care răscolește amintiri personale și invită la o reevaluare a propriei biografii. Recomandată cu entuziasm, mai ales în contextul premiilor recente care o validează ca o capodoperă modernă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cultură
Eveniment „secret” la șantierul arheologic Măriuța! Muzeul Dunării de Jos a bifat Ziua Porților Deschise fără… porți deschise
Ziua Porților Deschise la șantierul arheologic Măriuța – La Movilă s-a transformat într-o bătaie de joc la adresa comunității. Muzeul Dunării de Jos Călărași, în parteneriat cu Primăria Belciugatele, a „organizat” marți, 16 septembrie 2025, un eveniment despre care aproape nimeni nu a știut.
Anunțul? Nu înainte, ci după! O postare seacă pe rețelele de socializare, ca să dea bine la raport, în care oamenii erau informați că evenimentul a avut deja loc. Cu alte cuvinte, Ziua Porților Deschise a fost ținută cu porțile ferecate pentru publicul larg.
În timp ce elevii și câțiva localnici invitați au fost duși pe câmp, la soare, unde au băut apă ca să nu leșine de căldură, restul celor interesați de patrimoniul arheologic al județului au rămas pe dinafară, fără să aibă șansa să participe.
Muzeul vorbește în postare despre „descoperiri arheologice fascinante” și „explicații accesibile pentru toate vârstele”. În realitate, totul pare mai degrabă o bifă birocratică, fără niciun respect față de comunitatea căreia i se adresează.
Întrebarea e simplă: dacă tot se laudă că vor să aducă patrimoniul mai aproape de oameni, de ce nu anunță public, transparent și din timp, aceste evenimente? Sau adevăratul scop este doar să dea bine pe hârtie și în poze pe Facebook?
Contactat de presă, directorul Muzeului Dunării de Jos a recunoscut că evenimentul nu a fost promovat public:
👉 „Nu a fost anunțat, a fost o circumstanță de moment”, a spus acesta.
Mai mult, el a precizat că totul a fost gândit doar pentru un grup restrâns: „Evenimentul a fost organizat pentru cei ce și-au exprimat dorința să viziteze situl, atât”.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
„Origini” (2017) îl readuce pe profesorul de simbologie Robert Langdon într-o aventură care combină suspansul caracteristic lui Dan Brown cu întrebări profunde despre existența umană. De această dată, Langdon este invitat în Bilbao, Spania, la Muzeul Guggenheim, pentru a asista la o prezentare revoluționară a fostului său student, Edmond Kirsch, un miliardar și futurist. Kirsch promite să dezvăluie răspunsuri la două întrebări fundamentale: „De unde venim?” și „Încotro ne îndreptăm?”. Însă evenimentul ia o turnură dramatică, iar Langdon, împreună cu Ambra Vidal, directoarea muzeului, pornește într-o cursă contracronometru pentru a descifra secretele lui Kirsch.
Romanul impresionează prin documentarea detaliată, de la arhitectura lui Gaudí din Barcelona până la inteligența artificială și teoriile științifice moderne. Brown abordează teme controversate, precum tensiunea dintre știință și religie, fără a oferi răspunsuri definitive, ci invitând cititorul să reflecteze. Ritmul alert și capitolele scurte mențin suspansul, deși uneori dialogurile pot părea didactice, iar personajele secundare mai puțin dezvoltate.
Punctele forte ale cărții includ decorul spaniol vibrant și integrarea tehnologiei moderne, în special rolul inteligenței artificiale, personificată de Winston, asistentul virtual al lui Kirsch. Criticii au apreciat ambiția tematică, dar unii consideră că romanul nu atinge profunzimea „Codului lui Da Vinci”. Totuși, „Origini” rămâne o lectură captivantă pentru fanii thrillerelor intelectuale.„Origini” este un roman care stimulează gândirea, oferind o combinație de mister, artă și știință, perfect pentru cei care apreciază stilul lui Dan Brown. Deși nu reinventează formula seriei, reușește să surprindă și să provoace prin întrebările existențiale ridicate.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Deputatul AUR Dragoș Coman: „Nu mai putem merge pe același drum. Cetățenii trebuie puși în centrul deciziilor”
Ateliere de gătit cu iz de copilărie la Centrul Cultural Poșta Veche
Vrei să faci parte din echipa de voluntari a Semimaratonului Alergarea de Sambata Calarasi anul acesta?
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
