Camille Neveux, jurnalistă cu o profundă cunoaștere a lumii arabe, reușește cu primul său roman să transforme durerea reală a poporului sirian într-o narațiune captivantă și profund umană. Cartea începe în Siria anului 1995, unde micul Aïssa, un băiat de șapte ani, îndură zilnic propaganda brutală de la școală, dar găsește speranță în întâlnirile secrete cu un grup de tineri ghidați de un șeic progresist. Acolo învață despre libertate, drepturile omului și democrație – concepte interzise într-o țară sufocată de dictatură.

Șaisprezece ani mai târziu, aceiași Aïssa devine unul dintre artizanii revoltei pașnice care aprinde Primăvara Arabă în Siria. Dar visul de libertate se transformă rapid în coșmar: represiune sângeroasă, tortură, moarte și exil forțat. Obligat să fugă în Franța, Aïssa lasă în urmă o povară imensă și secrete care vor bântui generațiile următoare.

În prezent, în Liban, unde familia sa trăiește ca refugiați, adolescenta Nermine descoperă adevărul ascuns despre nașterea ei și despre tatăl pe care nu l-a cunoscut niciodată. Revolta interioară a fetei, dornică să spargă lanțurile tradițiilor conservatoare și ale traumelor moștenite, devine motorul poveștii. Prin ochii ei, dar și prin vocile altor membri ai familiei – bunici, părinți, unchi – romanul construiește un mozaic coral al suferinței, rezistenței și speranței.

Titlul evocă frumosul podiș Ghouta, supranumit „livada din Damasc”, odată un paradis al livezilor de caise, migdali și trandafiri, distrus de război și asedii. Aroma florilor pierdute devine metaforă pentru inocența și frumusețea unei Sirii care nu mai există, dar care trăiește în amintirile celor plecați.

Advertisement

Stilul autoarei este simplu, direct, aproape jurnalistic, dar tocmai această sobrietate face ca scenele de violență, separare și durere să lovească și mai puternic. Fără sentimentalism ieftin, Neveux lasă faptele și emoțiile personajelor să vorbească, creând o lectură care te ține captiv și te marchează profund.

„Livada din Damasc” nu este doar o carte despre războiul sirian – este o mărturie despre curajul de a visa libertate într-o lume care pedepsește visele, despre greutatea secretelor de familie și despre cum trauma se transmite mai departe, dar și despre forța de a merge înainte. Un roman necesar, emoționant și iluminator, care ne amintește că în spatele știrilor reci există întotdeauna oameni cu povești sfâșietoare. O lectură pe care nu o vei uita prea curând și care te va face să privești lumea arabă cu alți ochi. Recomand cu toată inima!

Ruth Reichl, celebră pentru memoriile sale culinare pline de savoare, revine cu un roman captivant care îmbină magia Parisului cu pasiunea pentru mâncare, artă și modă. „Romanul Parisului” urmărește povestea Stellei, o tânără redactoare timidă și rezervată din New York, marcată de o copilărie grea și de o mamă distantă. După moartea acesteia, Stella primește o moștenire neașteptată: un bilet de avion dus spre Paris și o sumă de bani destinată exclusiv aventurii acolo. Împinsă de circumstanțe, ea acceptă provocarea și pășește într-o lume complet nouă.

Ajunsă în Orașul Luminilor, Stella este inițial copleșită, dar totul se schimbă când intră într-un magazin de haine vechi și probează o rochie spectaculoasă de la Dior, care pare să o transforme peste noapte. De aici începe o călătorie feerică: degustă stridii proaspete și preparate rafinate în braserii legendare, explorează galerii de artă unde tablouri celebre ascund secrete vechi de un secol, locuiește temporar la faimoasa librărie Shakespeare and Company și se împrietenește cu personaje excentrice, de la colecționari octogenari la figuri istorice ale gastronomiei franceze.

Cartea este un adevărat omagiu adus Parisului anilor 1980, cu străzile sale pline de farmec, piețele aglomerate și restaurantele unde fiecare masă devine o experiență senzorială copleșitoare. Descrierile lui Reichl sunt atât de vii încât cititorul simte gustul melcilor în unt cu usturoi, aroma vinurilor vechi sau textura cremoasă a unui foie gras perfect preparat. Alimentele nu sunt doar decor – ele devin catalizatorul transformării Stellei, care învață să trăiască adevărat cu pasiune, să accepte riscurile și să-și descopere rădăcinile ascunse.

Deși intriga are momente de basm, cu coincidențe fericite și răsturnări previzibile, farmecul stă în detaliile autentice și în entuziasmul contagios al autoarei pentru cultură și bucătărie. Este genul de roman care te face să-ți rezervi imediat un bilet spre Franța sau să alergi la cea mai apropiată brutărie pentru un croissant proaspăt. Recomandat cu căldură celor care iubesc poveștile de autocunoaștere, Parisul romantic și, mai ales, mâncarea bună – „Romanul Parisului” este o lectură delicioasă, care lasă un gust dulce-amar de dor pentru o viață trăită cu toate simțurile deschise.

Advertisement

Joël Dicker revine în forță cu un roman care confirmă de ce este considerat unul dintre maeștrii suspansului contemporan. „Un animal sălbatic” începe ca un puzzle aparent simplu: pe 2 iulie 2022, doi hoți încearcă să jefuiască un magazin de bijuterii de lux din Geneva, dar lucrurile iau o întorsătură neașteptată când unul dintre ei scapă, lăsând în urmă un haos imposibil de ignorat. Cu 20 de zile înainte de acest eveniment, o cunoaștem pe Sophie Braun, o femeie frumoasă și aparent fericită, care își pregătește petrecerea pentru împlinirea vârstei de 40 de ani într-un cartier select de pe malul lacului Léman. Alături de soțul ei Arpad, un bancher de succes, și de cei doi copii, Sophie pare să aibă totul: o casă de vis, o carieră strălucită ca avocată și o viață lipsită de griji.

Dar, așa cum ne-a obișnuit Dicker, nimic nu este ceea ce pare. Povestea alternează cu măiestrie între prezent și trecut – uneori cu câteva zile, alteori cu ani în urmă – dezvăluind treptat crăpăturile din fațada perfectă a cuplului Braun. Vecinii lor, Greg și Karine, un cuplu mai modest, ascund și ei propriile frustrări și obsesii. Greg devine obsedat de Sophie, spionând-o în cele mai intime momente, iar această obsesie devine scânteia care aprinde un lanț de evenimente dramatice. Cine este cu adevărat animalul sălbatic din titlu? Oare pornirile primitive ascunse sub masca reală a civilizației, invidia care macină relațiile sau un pericol mult mai concret, care pândește în umbră?

Autorul elvețian construiește tensiunea cu o precizie de ceasornicar, dozând informațiile astfel încât cititorul să fie permanent păcălit – în cel mai plăcut mod posibil. Fiecare capitol scurt se termină cu o revelație care te împinge să întorci pagina imediat, iar răsturnările de situație vin în valuri, unele mici, altele de-a dreptul șocante. Deși romanul este mai scurt decât unele dintre volumele anterioare ale lui Dicker, dependența pe care o creează este la fel de puternică. Personajele sunt complexe, cu umbre și lumini care îi fac credibili: nimeni nu este complet inocent, nimeni nu este complet vinovat.

Temele recurente – aparențele înșelătoare, secretele de familie, gelozia și setea de răzbunare – sunt împletite cu o intrigă polițistă ingenioasă, care te ține în priză până la ultima pagină. Finalul, ca întotdeauna la Dicker, este exploziv și te lasă cu gura căscată, punând sub semnul întrebării tot ce credeai că ai înțeles.

Advertisement

Dacă ai iubit „Adevărul despre cazul Harry Quebert” sau „Enigma camerei 622”, vei adora și aceasta. „Un animal sălbatic” este un thriller psihologic de top, perfect pentru serile în care vrei să uiți de lumea din jur și să te lași prins într-o poveste plină de adrenalină. Recomand cu căldură – o lectură care te va ține treaz până târziu!