Cultură
Recomandare de carte – „Peștele ud” de Volker Kutscher
„Peștele ud” de Volker Kutscher este primul roman din seria polițistă care îl are în centru pe comisarul Gereon Rath și care a inspirat celebrul serial „Babylon Berlin”. Publicat inițial în 2007 sub titlul original „Der nasse Fisch”, romanul a fost tradus în română de Mădălina Tvardochlib și lansat de Editura Lebăda Neagră în 2021. Cu aproape 700 de pagini, cartea combină o intrigă polițistă captivantă cu o reconstituire detaliată a Berlinului anilor ’20, oferind un portret viu al unei metropole aflate în pragul transformărilor istorice majore.
Acțiunea se desfășoară în 1929, în timpul Republicii de la Weimar, o perioadă marcată de instabilitate politică, sărăcie, infracționalitate și o efervescență culturală unică. Gereon Rath, un tânăr comisar ambițios, este transferat din Köln la Berlin după un incident controversat în care a ucis un infractor și a fost absolvit, dar forțat să părăsească orașul natal. Ajuns în capitală, el se alătură Departamentului Moravuri al poliției berlineze și se trezește implicat, aproape accidental, într-o anchetă de omucidere care dezvăluie o rețea complexă de corupție, crime și intrigi politice. Povestea începe cu descoperirea unui cadavru în Canalul Landwehr, un caz aparent simplu care se transformă rapid într-un puzzle întunecat, plin de urmăriri, dialoguri tensionate și adrenalină.
Kutscher excelează în crearea atmosferei: Berlinul interbelic este redat cu o precizie impresionantă, de la cluburile de noapte ilegale pline de cocaină și jazz, la străzile dominate de bătăi politice între comuniști și naționaliști, până la sărăcia și haosul care definesc viața multora. Cititorul este purtat printr-un peisaj urban fascinant, dar periculos, unde moralitatea este adesea ambiguă. Gereon Rath, protagonistul, nu este un erou clasic – este un personaj complex, marcat de traumele Primului Război Mondial, dependent de morfină și prins între loialitatea față de lege și propriile sale dileme personale. Relațiile sale, fie cu Charlotte Ritter (o tânără curajoasă care aspiră să devină detectiv) sau cu alte figuri din poliție și lumea interlopă, adaugă profunzime narațiunii.
Titlul „Peștele ud” este un detaliu intrigant, explicat în jargonul polițist: se referă la un caz nerezolvat, scos „ud” din arhivă, care continuă să provoace investigatorii. Romanul surprinde prin ritmul alert, dar și prin incursiunile în viețile private ale personajelor, inclusiv povești de dragoste și conflicte familiale, care echilibrează tensiunea anchetei. Deși lungimea poate părea intimidantă, cele aproape 700 de pagini sunt bine dozate, fără a lăsa loc plictiselii.
Punctele forte ale cărții sunt construcția detaliată a decorului istoric și personajele memorabile, însă uneori abundența detaliilor poate încetini ritmul pentru cititorii care preferă o acțiune mai condensată. Totuși, pentru iubitorii de romane polițiste cu substrat istoric, „Peștele ud” este o lectură captivantă, care reușește, așa cum notează „Der Spiegel”, „să creeze un portret opulent al moravurilor vremii”. Este o invitație de a pătrunde în umbrele Berlinului interbelic și de a urmări un detectiv imperfect, dar fascinant, în lupta sa cu haosul din jur și din el însuși. Recomand cartea celor pasionați de mister, istorie și personaje complexe – și abia aștept să descopăr următorul volum al seriei!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
„Detaliile”, romanul suedez al autoarei Ia Genberg, publicat în 2022 sub titlul original Detaljerna (tradus în română în ediția Polirom din 2025), este o meditație profundă și febrilă asupra memoriei, identității și relațiilor umane, construită prin prisma unor portrete intime și fragmentare. Născută în 1967 la Stockholm, Genberg a debutat în literatură după o carieră jurnalistică, iar acest al treilea roman al său a devenit un bestseller internațional, vândut în peste 30 de țări. A câștigat Premiul August 2022 și Premiul Aftonbladet 2022 în Suedia, fiind finalist la The International Booker Prize 2024 și nominalizat la The International Dublin Literary Award 2025, ceea ce subliniază impactul său global asupra cititorilor de ficțiune contemporană.
Acțiunea se învârte în jurul unei femei neidentificate explicit, care, imobilizată la pat de un acces de febră, este copleșită de o urgență inexplicabilă: să găsească un anumit roman din biblioteca sa. Între paginile cărții, descoperă un bilet vechi de la o fostă iubită, care declanșează un torent de amintiri. Romanul se structurează în jurul a patru portrete vii – ale fostelor iubite, dar și ale unor figuri artistice sau personale – care dezvăluie fragmente de viață, experiențe senzoriale și emoții reprimate. Fiecare portret explorează nu doar subiectul reprezentat, ci și artistul din spatele „penelului”, punând sub semnul întrebării cine este cu adevărat centrul unei istorii: cel observat sau observatorul? Genberg țese o narativă care estompează granițele dintre realitate și ficțiune, trecut și prezent, sine și celălalt, evocând febra ca metaforă pentru haosul interior al amintirilor.
Stilul autoarei este hipnotic și arzător, asemănat de critici cu un acces de febră care hipnotizează și arde la atingere (The New York Times Book Review). Proza sa este captivantă, provocatoare, presărată cu detalii senzoriale vii – mirosuri, texturi, sunete – care transformă abstractul în tangibil. Spre deosebire de romanele nordice mai reci și analitice, „Detaliile” pulsează cu o intensitate emoțională, celebrând umanitatea prin vulnerabilitățile sale. Personajele nu sunt eroi perfecți, ci mosaice de momente efemere: iubiri pierdute, ambiții artistice neîmplinite, confruntări cu identitatea de gen și sexuală. Romanul ridică întrebări profunde despre cum detaliile mărunte – un bilet, un gest, o carte – modelează o viață, și despre pericolele uitării selective.
Cu aproximativ 200 de pagini, „Detaliile” se citește ca un vis febril, pe nerăsuflate, dar lasă în urmă o reflecție durabilă asupra efemerității relațiilor. Nota mea: 4.8/5. Este o lectură esențială pentru iubitorii de literatură introspectivă, care răscolește amintiri personale și invită la o reevaluare a propriei biografii. Recomandată cu entuziasm, mai ales în contextul premiilor recente care o validează ca o capodoperă modernă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cultură
Eveniment „secret” la șantierul arheologic Măriuța! Muzeul Dunării de Jos a bifat Ziua Porților Deschise fără… porți deschise
Ziua Porților Deschise la șantierul arheologic Măriuța – La Movilă s-a transformat într-o bătaie de joc la adresa comunității. Muzeul Dunării de Jos Călărași, în parteneriat cu Primăria Belciugatele, a „organizat” marți, 16 septembrie 2025, un eveniment despre care aproape nimeni nu a știut.
Anunțul? Nu înainte, ci după! O postare seacă pe rețelele de socializare, ca să dea bine la raport, în care oamenii erau informați că evenimentul a avut deja loc. Cu alte cuvinte, Ziua Porților Deschise a fost ținută cu porțile ferecate pentru publicul larg.
În timp ce elevii și câțiva localnici invitați au fost duși pe câmp, la soare, unde au băut apă ca să nu leșine de căldură, restul celor interesați de patrimoniul arheologic al județului au rămas pe dinafară, fără să aibă șansa să participe.
Muzeul vorbește în postare despre „descoperiri arheologice fascinante” și „explicații accesibile pentru toate vârstele”. În realitate, totul pare mai degrabă o bifă birocratică, fără niciun respect față de comunitatea căreia i se adresează.
Întrebarea e simplă: dacă tot se laudă că vor să aducă patrimoniul mai aproape de oameni, de ce nu anunță public, transparent și din timp, aceste evenimente? Sau adevăratul scop este doar să dea bine pe hârtie și în poze pe Facebook?
Contactat de presă, directorul Muzeului Dunării de Jos a recunoscut că evenimentul nu a fost promovat public:
👉 „Nu a fost anunțat, a fost o circumstanță de moment”, a spus acesta.
Mai mult, el a precizat că totul a fost gândit doar pentru un grup restrâns: „Evenimentul a fost organizat pentru cei ce și-au exprimat dorința să viziteze situl, atât”.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
„Origini” (2017) îl readuce pe profesorul de simbologie Robert Langdon într-o aventură care combină suspansul caracteristic lui Dan Brown cu întrebări profunde despre existența umană. De această dată, Langdon este invitat în Bilbao, Spania, la Muzeul Guggenheim, pentru a asista la o prezentare revoluționară a fostului său student, Edmond Kirsch, un miliardar și futurist. Kirsch promite să dezvăluie răspunsuri la două întrebări fundamentale: „De unde venim?” și „Încotro ne îndreptăm?”. Însă evenimentul ia o turnură dramatică, iar Langdon, împreună cu Ambra Vidal, directoarea muzeului, pornește într-o cursă contracronometru pentru a descifra secretele lui Kirsch.
Romanul impresionează prin documentarea detaliată, de la arhitectura lui Gaudí din Barcelona până la inteligența artificială și teoriile științifice moderne. Brown abordează teme controversate, precum tensiunea dintre știință și religie, fără a oferi răspunsuri definitive, ci invitând cititorul să reflecteze. Ritmul alert și capitolele scurte mențin suspansul, deși uneori dialogurile pot părea didactice, iar personajele secundare mai puțin dezvoltate.
Punctele forte ale cărții includ decorul spaniol vibrant și integrarea tehnologiei moderne, în special rolul inteligenței artificiale, personificată de Winston, asistentul virtual al lui Kirsch. Criticii au apreciat ambiția tematică, dar unii consideră că romanul nu atinge profunzimea „Codului lui Da Vinci”. Totuși, „Origini” rămâne o lectură captivantă pentru fanii thrillerelor intelectuale.„Origini” este un roman care stimulează gândirea, oferind o combinație de mister, artă și știință, perfect pentru cei care apreciază stilul lui Dan Brown. Deși nu reinventează formula seriei, reușește să surprindă și să provoace prin întrebările existențiale ridicate.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Condamnare pe viață pentru ucigașul unei românce și al fiicei sale
Oltenița găzduiește expoziția „Repere Dunărene” – un eveniment dedicat artei și identității locale
Lupa pe societate – România de azi
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
