Știri
Recomandare de carte – „Moneda Diavolului” de Douglas Thompson și Jennifer McAdam
„Moneda Diavolului” este o carte fascinantă și tulburătoare care dezvăluie povestea adevărată a uneia dintre cele mai mari escrocherii financiare din istoria modernă – frauda criptomonedei OneCoin, orchestrată de enigmatica și carismatica Ruja Ignatova, supranumită „Regina Criptomonedelor”. Scrisă de jurnalistul Douglas Thompson și de Jennifer McAdam, o victimă transformată în activistă neobosită, această lucrare împletește cu măiestrie elemente de thriller polițist, dramă personală și analiză socioeconomică, oferind o privire profundă asupra mecanismelor manipulării, lăcomiei și impactului devastator al înșelăciunii la scară globală.
Povestea începe în Scoția, într-un context aparent banal, unde Jennifer McAdam, o femeie obișnuită, cu o viață marcată de provocări personale, este atrasă în mirajul promisiunilor de îmbogățire rapidă oferite de OneCoin. Criptomoneda, promovată ca o alternativă revoluționară la Bitcoin, părea să fie cheia către prosperitate financiară. Cu o scriitură sinceră și plină de emoție, McAdam descrie cum ea și familia sa au investit economii considerabile, convinși de prezentările fastuoase și de charisma Rujei Ignatova. Treptat, însă, entuziasmul inițial se transformă în suspiciune, apoi în groază, pe măsură ce adevărul despre OneCoin iese la iveală: o schemă piramidală sofisticată, care a păcălit milioane de oameni din întreaga lume, acumulând miliarde de dolari.
Douglas Thompson completează perspectiva personală a lui McAdam cu o cercetare jurnalistică meticuloasă, dezvăluind culisele operațiunii OneCoin. De la evenimentele opulente organizate în orașe precum Londra și Dubai, la rețeaua complexă de complici și mecanismele obscure ale fraudei, autorul reușește să contureze o imagine clară a modului în care Ignatova și asociații săi au exploatat încrederea și lipsa de cunoștințe a investitorilor. Cartea explorează nu doar aspectele tehnice ale escrocheriei, ci și contextul cultural și economic care a permis proliferarea acesteia: entuziasmul global pentru criptomonede, promisiunea democratizării finanțelor și vulnerabilitatea umană în fața visului de îmbogățire rapidă.
Unul dintre punctele forte ale cărții este echilibrul între povestea intimă a lui McAdam și analiza mai largă a fenomenului OneCoin. Capitolele care descriu lupta personală a lui Jennifer – pierderile financiare, rușinea, dar și curajul de a se ridica și de a lupta pentru dreptate – sunt profund umane și rezonează cu cititorul la un nivel emoțional. În același timp, Thompson aduce o notă de rigoare jurnalistică, explicând cu claritate mecanismele schemei Ponzi și contextul industriei criptomonedelor. Acest amestec face ca „Moneda Diavolului” să fie accesibilă atât cititorilor pasionați de povești true crime, cât și celor interesați de impactul tehnologiei financiare asupra societății.
Cu toate acestea, cartea nu este lipsită de mici imperfecțiuni. Tranzițiile între perspectiva personală a lui McAdam și analiza mai detașată a lui Thompson pot părea, uneori, ușor abrupte, ceea ce ar putea deranja cititorii care preferă o narațiune mai fluidă. De asemenea, ritmul povestirii încetinește ocazional, mai ales în pasajele care detaliază aspectele tehnice ale fraudei, ceea ce ar putea fi copleșitor pentru cei mai puțin familiarizați cu lumea criptomonedelor. În plus, cititorii care așteaptă o concluzie definitivă a cazului OneCoin ar putea fi dezamăgiți: dispariția misterioasă a Rujei Ignatova și întrebările nerăspunse despre soarta ei lasă povestea într-un punct de suspans, reflectând însă realitatea cazului.
Un alt aspect notabil este felul în care cartea subliniază reziliența și curajul lui Jennifer McAdam. Transformarea ei dintr-o victimă a escrocheriei într-o voce care luptă pentru dreptate și pentru informarea publicului este inspirațională. Prin fondarea unui grup de sprijin pentru victimele OneCoin și colaborarea cu autoritățile, McAdam devine un simbol al luptei împotriva nedreptății, oferind o poveste de speranță în mijlocul haosului.
„Moneda Diavolului” nu este doar o cronică a unei fraude financiare, ci și o meditație asupra naturii umane – asupra dorinței de a crede în promisiuni prea bune pentru a fi adevărate și asupra consecințelor devastatoare ale acestei încrederi oarbe. Cartea servește drept un avertisment puternic într-o eră în care tehnologia și finanțele se intersectează în moduri din ce în ce mai complexe, evidențiind necesitatea educației financiare și a vigilenței.
Pe ansamblu, „Moneda Diavolului” este o lectură captivantă, care te ține cu sufletul la gură și te provoacă să reflectezi la vulnerabilitățile societății contemporane. Este o carte recomandată nu doar pasionaților de true crime, ci și celor interesați de psihologia umană, de impactul tehnologiei și de poveștile de curaj în fața adversității. Cu un amestec de emoție, suspans și analiză, Thompson și McAdam au creat o lucrare care rămâne cu tine mult timp după ce ai întors ultima pagină.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Modificările legislative modelează reglementările jocurilor de păcănele și standardele de raportare media
Jocurile de noroc par să fi intrat de ceva vreme în vizorul legiuitorilor; schimbările legislative, din ce se vede, tot remodelează peisajul acestui sector în România. Anul 2025 aduce — sau, mai exact, pare să aducă — reguli mai stricte pentru operatori, care ating atât felul în care sunt promovate jocurile de tip păcănele, cât și cerințele privind standardizarea raportărilor media.
Măsurile recente vizează, cel puțin oficial, reducerea atractivității reclamelor și încercarea de a limita accesul facil pentru anumite categorii sociale. Mai mult, noile obligații de transparență pentru operatori afectează inclusiv platformele online și felul în care sunt prezentate datele statistice privind Pacanele și toate jocurile similare. Efectele se simt repede în discursul public și, pe ici, pe colo, în modul în care oamenii primesc informațiile.
Interdicția vedetelor și schimbarea reclamelor la păcănele
Autoritățile susțin că au identificat o legătură între promovarea agresivă, folosirea vedetelor și un număr mai mare de jucători tineri sau vulnerabili, deși nu toți experții ar spune la fel. În iunie 2025, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a anunțat decizia de a interzice orice implicare a actorilor, sportivilor, influencerilor sau a altor personalități publice în publicitatea pentru cazinouri și jocuri de tip păcănele;. Industria a început imediat să regândească campaniile de marketing — reinventare, adaptare, ce-o fi; mass-media, la rândul ei, trebuie să respecte reguli mai stricte. Nu mai e loc pentru promovare indirectă prin imaginea vedetelor și, oficial, nici pentru mesaje care prezintă păcănelele ca o cale rapidă spre câștig. Jurnaliștii și comunicatorii din industrie se conformează unui set nou de restricții, cu argumentul responsabilității sociale și al reducerii impactului negativ pe termen lung.
Don Ro Casino și impactul reglementărilor asupra platformelor online
Expansiunea online a pieței de gambling a fost rapidă în ultimii ani; acum, însă, modificările legislative pun presiune suplimentară pe operatori, Don Ro Casino, cunoscut pentru jocuri online precum pacanele, fiind printre cele mai vizibile exemple. Odată ce interdicția vedetelor și noile standarde au intrat în vigoare, strategiile de comunicare s-au schimbat — unele mai degrabă subtil, altele pe față. Reclamele cu influenceri dispar, mesajele se orientează mai mult spre informare și avertismente despre riscuri; asta nu înseamnă că totul devine perfect transparent, dar se observă o tendință clară. În același timp, raportarea devine mai vizibilă — platformele, inclusiv Don Ro Casino, trebuie să evidențieze opțiunile de protecție și să detalieze statisticile legate de cererile procesate.
Pentru utilizatorii de Pacanele online, accesul la funcțiile de protecție devine mai vizibil. Legislația cere, de asemenea, ca operatorii să returneze soldurile în cazurile de autoexcludere și să pună la dispoziție date despre impactul social al serviciilor lor; în practică, asta înseamnă mai mult material pentru reportaje și, posibil, o schimbare de focus de la „povești de succes” la analiza responsabilității industriei.
Sălile de jocuri și restricțiile geografice aduse de noile reglementări
Noile reguli limitează funcționarea sălilor de jocuri la parterul unor blocuri începând din 2025, în special în orașele mari. Scopul declarat este reducerea accesului direct, mai ales pentru tineri și pentru locuitorii cartierelor sensibile; rămâne de văzut în ce măsură schimbarea va produce efectele scontate. Că proiectul încearcă să limiteze impactul păcănelelor asupra zonelor rezidențiale — o idee care, pentru unii, sună rezonabil; pentru alții, poate părea insuficientă. Mass-media este invitată să raporteze cu precizie numărul de săli afectate, zonele de risc și opiniile specialiștilor în adicție, iar asta poate ajuta la o imagine mai nuanțată.
Pe lângă măsurile menite să reducă dependența, legea impune și ca presa să publice periodic date despre solicitările de autoexcludere și despre numărul jucătorilor activi pe zone; astfel, nu doar companiile, ci și presa locală sau națională pot oferi o perspectivă mai realistă asupra fenomenului păcănelelor.
Autorizarea locală și taxarea diferențiată schimbă structura raportărilor
Decentralizarea autorizării a devenit un element important al pachetului legislativ din 2025. Primăriile au acum pârghii mai clare — pot aproba sau refuza deschiderea unor săli și pot impune taxe suplimentare; efectele pot varia mult de la o comunitate la alta. Acest mecanism introduce noi subiecte pentru presa locală, unde deciziile administrațiilor devin, inevitabil, teme de interes: modul în care comunitățile gestionează impactul financiar și social al industriei.
De pildă, un oraș poate limita drastic numărul sălilor de jocuri; mass-media este chemată să explice motivele, modul de consultare publică și implicațiile pentru bugetele locale. Pare că transparența și obiectivitatea sunt acum accentuate, iar orice tentativă de a glorifica fenomenul păcănelelor este — sau va fi — mult mai greu de justificat în spațiul jurnalistic.
Joc responsabil și informare corectă pentru viitor
Schimbările legislative marchează, cel puțin pe hârtie, o orientare spre protecția jucătorilor și spre o informare mai echilibrată a publicului. Industria păcănelelor rămâne, probabil, profitabilă, dar cadrul legal impune bariere împotriva promovării excesive și pune mai multă responsabilitate pe umerii firmelor și ai mass-mediei.
Jucătorii au la dispoziție instrumente de autoexcludere care par să funcționeze mai bine acum, iar presa ar trebui să sublinieze riscurile asociate acestor activități — cu mențiunea că interpretările pot diferi. responsabilitatea individuală rămâne importantă, iar, dacă totul merge conform intențiilor, noul cadru va contribui la o reducere a cazurilor grave de dependență și va aduce o informare mai nuanțată publicului — sau cel puțin asta speră cei implicați.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Procurorii au deschis dosar penal după scandalul din Unirea. Polițiștii sunt acuzați că au folosit forța în mod abuziv
Parchetul de pe lângă Judecătoria Călărași a deschis un dosar penal pentru cercetarea posibilei infracțiuni de „purtare abuzivă”, după incidentul violent care a avut loc duminică, 21 septembrie, în localitatea Unirea.
Potrivit datelor, ancheta a fost declanșată în urma unei sesizări din oficiu, după ce în spațiul public au apărut imagini și mărturii care indică o intervenție brutală a forțelor de ordine asupra mai multor localnici.
În document se arată că agenți de poliție din cadrul IPJ Călărași ar fi exercitat acte de violență fizică asupra unor persoane, provocându-le leziuni traumatice evaluate la 3-4 zile de îngrijiri medicale, potrivit certificatelor medico-legale.
Surse locale afirmă că totul ar fi pornit de la un apel la 112 pentru „muzică dată prea tare”, însă intervenția s-a transformat într-o scenă de violență: localnicii susțin că au fost trântiți la pământ, loviți cu genunchii în cap și amenințați cu pistoalele la bărbie.
Reprezentanții Parchetului precizează că în acest moment cercetările se desfășoară in rem (cu privire la faptă), pentru a stabili dacă a existat sau nu o faptă penală, și că nicio persoană nu are, deocamdată, calitatea de suspect sau inculpat.
„Această etapă nu are caracterul formulării unor acuzații împotriva unei persoane, ci semnifică doar instituirea unui cadru procesual care permite strângerea de probe necesare pentru a evalua dacă s-a produs o faptă ce intră sub incidența legii penale”, se arată în comunicatul Parchetului.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Căminul de persoane vârstnice „Sfântu Gheorghe” din Oltenița va fi modernizat cu fonduri elvețiene
Administrația locală din municipiul Oltenița a obținut finanțare pentru modernizarea și eficientizarea energetică a Căminului de persoane vârstnice „Sfântu Gheorghe”, prin Programul de Cooperare Elvețiano–Român, un pas important pentru îmbunătățirea condițiilor oferite seniorilor.
Proiectul a fost aprobat pentru finanțare în cadrul reuniunii Comitetului de Coordonare pentru Măsura Suport „Programul pentru eficiență energetică și energie regenerabilă”, desfășurată la data de 24 septembrie 2025.
Prin acest program, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, condus de Cseke Attila, a semnat 11 noi contracte de finanțare, în valoare totală de 375,8 milioane de lei, pentru modernizarea, reabilitarea termică și eficientizarea energetică a mai multor instituții publice din România.
Finanțarea lucrărilor este asigurată în proporție de 85% prin Programul de Cooperare Elvețiano–Român, restul de 15% reprezentând contribuția beneficiarului local, potrivit ministrului dezvoltării.
„Aceste investiții contribuie la reducerea consumului de energie, la creșterea confortului beneficiarilor și la protejarea mediului, prin utilizarea surselor regenerabile de energie”, a precizat Cseke Attila.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Modificările legislative modelează reglementările jocurilor de păcănele și standardele de raportare media
Biblioteca Județeană Călărași aduce lectura mai aproape de copiii din comunitate
Bogdan Mihai Simion și „Lăutarii de Mătase” aduc la Călărași un spectacol unic de muzică tradițională românească
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
