„Codul lui Da Vinci” este un roman captivant, care împletește misterul, conspirațiile și istoria într-o poveste alertă, ce ține cititorul cu sufletul la gură. Scris de Dan Brown și publicat în 2003, acest thriller a devenit un fenomen global, stârnind atât fascinație, cât și controverse datorită temelor sale îndrăznețe și a speculațiilor istorico-religioase.
Povestea îl urmărește pe Robert Langdon, un profesor de simbologie de la Harvard, care este chemat la Paris pentru a investiga o crimă ciudată petrecută la Muzeul Luvru. Victima, un curator, lasă în urma sa o serie de indicii criptice, care conduc la secrete străvechi legate de Sfântul Graal și de o societate secretă, Prioria din Sion. Alături de Sophie Neveu, o criptografă talentată, Langdon pornește într-o cursă contracronometru pentru a descifra codurile, în timp ce este urmărit de poliție și de forțe mai întunecate.
Romanul explorează teme precum simbolismul religios, rolul femeii în creștinism și conflictul dintre știință și credință. Brown folosește un amestec de fapte istorice și ficțiune pentru a construi o narațiune care provoacă cititorul să pună la îndoială adevăruri acceptate, deși uneori exagerează sau simplifică detalii istorice pentru efect dramatic.
„Codul lui Da Vinci” a avut un impact cultural imens, inspirând filme, dezbateri și o fascinație reînnoită pentru simbolistică și istorie. Cartea a deschis calea pentru alte romane de tip „thriller istoric” și a consolidat statutul lui Dan Brown ca maestru al acestui gen. Cu toate acestea, cititorii ar trebui să abordeze romanul ca pe o operă de divertisment, mai degrabă decât ca pe o sursă de informații istorice.
Este o lectură antrenantă, perfectă pentru cei care iubesc misterele intelectuale și poveștile cu mize mari. Deși nu excelează prin profunzimea personajelor sau acuratețea istorică, romanul compensează prin energia sa narativă și capacitatea de a captiva. Este o călătorie palpitantă, care te face să te întrebi: ce anume din ceea ce credem este adevărat?
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.