Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -3°C | Anul XI Nr. 545

Știri

REBU lansează un apel la responsabilitate și coeziune socială

Published

on

Comunicat de presă

24 martie 2020

REBU lansează un apel la responsabilitate și coeziune socială

 

Advertisement

 

În contextul stării de ugență din România, compania RER Ecologic Service Bucuresti REBU SA, luând toate măsurile posibile pentru protejarea sănătăţii angajaţilor săi, asigură continuitatea serviciilor de colectare a deşeurilor.

 

Echipele de colectare REBU depun eforturi deosebite pentru a asigura respectarea orarelor obişnuite de colectare a deşeurilor și astfel programele şi orarele de colectare rămân deocamdată neschimbate.

 

Advertisement

Deşi s-au luat măsuri de siguranţă pentru protejarea echipajelor, acestea sunt expuse zilnic riscului de îmbolnăvire. Compania REBU face apel către cetăţeni să nu le riște siguranța și sănătatea prin contact direct sau prin nerespectarea măsurilor de igienă şi de colectare separată.

 

Solicităm totodată sprijinul Prefecturilor de județ, Inspectoratelor Județene pentru Situații de Urgență și Unităților Administrativ Teritoriale, pe raza cărora se desfășoară activitatea de colectare și transport a deșeurilor, cu materialele medicale necesare protejării angajaților și, implicit a persoanelor cu care aceștia intră în contact, în vederea menținerii sănătății populației și mediului la un nivel optim.

 

REBU dorește să reamintească clienţilor că, în afara de a fi obligații legale, colectarea separată a deşeurilor şi depozitarea acestora numai în recipientele desemnate sunt în aceste zile şi dovezi de responsabilitate, solidaritate şi spirit civic.

Advertisement

 

Deşeurile reciclabile trebuie separate de cele reziduale şi depozitate numai în recipientele special destinate, astfel:

– deşeurile/ambalajele reciclabile din hârtie şi carton, plastic şi metal în pubela sau sacul galben (în lipsa sacului galben se acceptă în aceasta perioadă orice sac transparent, care va fi ridicat doar dacă conţine numai deşeuri reciclabile)

– ambalajele de sticlă în clopotele stradale verzi

– deşeurile reziduale în pubela pentru deșeuri menajere

Advertisement

– deșeurile biodegradabile pubela pentru biodegradabile sau în saci negri

 

Este esenţial în această perioadă ca asociaţiile de proprietari să gestioneze corect volumul de deşeuri şi să nu depoziteze cantităţi în afara recipientelor.

Dorim să protejăm echipele REBU prin evitarea colectării unor deşeuri ce nu sunt depozitate în recipiente, pentru a evita riscurile suplimentare ce le-ar presupune încărcarea manuală a acestora.

Orice contact suplimentar pune în pericol sănătatea echipajelor şi posibilitatea REBU de a continua serviciul de colectare fără întreruperi.

Advertisement

 

De asemenea, în această perioadă este foarte importantă renunţarea la manipularea banilor cash.

REBU a pus la dispoziţia clienţilor posibilitatea solicitării facturii în format electronic şi a plăţii online a facturilor. Acestea sunt disponibile pe website-ul REBU, la secțiunea Contul meu (https://rebu.ro/contul-meu/, https://rebu.ro/solicita e-factura/).

Facturile se mai pot plăti:

  • cash, utilizand reteaua de terminale SelfPay
  • cash, utilizand reteaua de terminale Un-Doi
  • cash, la casieriile REBU, conform programului de mai sus
  • cu cardul, on-line, pe site-ul REBU la secțiunea CONTUL MEU
  • prin Virament bancar / Ordin de plata

Gasiti detalii legate de aceste modalitati de plata pe site-ul www.rebu.ro la sectiunea Utile/Modalitati de plata.

Plata la timp a facturilor pentru serviciile de salubrizare este imperativă şi necesară pentru continuitatea serviciului.

Advertisement

 

„Ne preocupă permanent starea de sănătate a populației și a mediului înconjurător. Evaluam permanent situația actuală și toate deciziile care apar din partea autorităților statului. Ne adaptăm procesele interne și activitatea operatională în funcție de evoluția situației la nivel național.  Vă rugăm să ne protejăm reciproc prin separarea corectă a deşeurilor şi prin depozitarea acestora numai în recipiente. Colectarea deşeurilor manual, de lângă pubele, de lângă containere sau de pe asfalt, expune angajații noștrii şi mai mult la riscul de contaminare.

În vederea menținerii continuității serviciului de salubritate, vă rugăm insistent să depuneţi deşeurile doar în recipiente. ”, a declarat Dan Stănoaia, Director General al REBU S.A.

 

REBU rămâne în contact direct cu clienţii săi pe canalele de comunicare online – website www.rebu.ro/STIRI, email: [email protected].  În plus, operatorii serviciului de CallCenter sunt disponibili la numărul +40 374 885 691, de luni până vineri, între orele 07.00 – 19.00.

Advertisement

 

Conducerea Societății REBU SA

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

1888: Furtuna necruțătoare care a înghețat visurile unei națiuni

Published

on

Pe 12 ianuarie 1888, un eveniment meteorologic de proporții istorice a lovit regiunile Marilor Câmpii din Statele Unite ale Americii, schimbând radical viețile a mii de oameni într-o singură zi. Dimineața aceea părea neobișnuit de blândă pentru mijlocul iernii, cu temperaturi care urcaseră până la valori primăvăratice în unele zone, ajungând chiar și la peste 15 grade Celsius în anumite părți ale Dakotei și Nebraskăi. Fermierii, coloniștii și familiile lor, obișnuiți cu ierni aspre, au profitat de această pauză neașteptată a frigului pentru a ieși afară, a lucra câmpurile sau a trimite copiii la școală fără haine groase sau echipament de protecție adecvat. Mulți elevi au plecat spre instituțiile de învățământ din zonele rurale, unde școlile erau adesea mici cabane izolate, fără a bănui ce avea să urmeze.

Brusc, în jurul prânzului, un front rece arctic a coborât dinspre nord-vest cu o viteză amețitoare, aducând cu el rafale de vânt care depășeau 100 de kilometri pe oră, zăpadă fină și pulverizată care reducea vizibilitatea la mai puțin de un metru, și o scădere dramatică a temperaturilor până la minus 40 de grade Celsius sau chiar mai jos în unele regiuni. Această schimbare fulgerătoare a transformat peisajul într-un haos alb, unde pământul plat și întins al câmpiilor devenea o capcană mortală. Oamenii prinși afară se dezorientau rapid, incapabili să găsească drumul spre casă sau spre adăposturi. Mulți au încercat să se adăpostească în grămezi de fân sau în gropi săpate în zăpadă, dar frigul pătrunzător și vântul tăios i-au doborât prin hipotermie.

Dezastrul a fost deosebit de tragic în rândul copiilor, de unde și numele de “viscolul școlii”. Elevii care fuseseră eliberați de la ore chiar în momentul în care furtuna lovea s-au rătăcit pe drumul spre casă, unii dintre ei murind la doar câțiva metri de porțile propriilor locuințe. Povești sfâșietoare au ieșit la iveală ulterior: profesori care au încercat să își salveze elevii legându-i cu frânghii pentru a nu se pierde în viscol, familii întregi înghețate în căruțe, sau supraviețuitori care au povestit cum au supraviețuit îngropându-se sub cadavrele animalelor domestice. Estimările numărului de victime variază, dar se crede că între 235 și 500 de persoane și-au pierdut viața în această furtună care a durat doar câteva ore intense, dar ale cărei efecte s-au resimțit zile întregi. Cele mai afectate state au fost Dakota de Sud, Nebraska, Minnesota și Iowa, unde comunitățile rurale, formate în mare parte din imigranți europeni recent sosiți, au suferit pierderi uriașe în oameni, animale și recolte.

Acest viscol nu a fost doar un capriciu al naturii, ci a avut rădăcini în condițiile meteorologice specifice regiunii. Un sistem de presiune joasă combinat cu un val de aer polar a creat condițiile perfecte pentru o furtună explozivă, iar lipsa unor sisteme de prognoză avansate la acea vreme a amplificat dezastrul. Serviciul meteorologic al armatei americane, care abia începea să se dezvolte, nu a putut emite avertizări eficiente, lăsând populația complet nepregătită. Impactul economic a fost devastator: mii de capete de vite au pierit, distrugând mijloacele de subzistență ale fermierilor, iar reconstrucția a durat ani de zile. Multe familii au fost nevoite să abandoneze fermele și să se mute în orașe, accelerând urbanizarea în regiune.

Advertisement

Lecțiile învățate din această tragedie au fost profunde și de lungă durată. Viscolul din 1888 a subliniat necesitatea unor sisteme mai bune de prognoză și avertizare meteorologică, contribuind la dezvoltarea Serviciului Național de Meteorologie în Statele Unite. A inspirat, de asemenea, povești și legende locale, fiind menționat în literatură și memorii ca un exemplu al rezilienței umane în fața forțelor naturii. Chiar și astăzi, acest eveniment servește ca un memento al vulnerabilității în fața schimbărilor climatice bruște, amintindu-ne că o zi aparent liniștită poate ascunde pericole mortale. Prin suferința sa, viscolul școlii a modelat istoria regiunii, transformând-o dintr-un loc al speranțelor pionierilor într-un simbol al prudenței și pregătirii.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Lovitură la buzunar pentru români: impozitele pe case, terenuri și mașini explodează. Guvernul spune clar: „Nu mai aveam de ales”

Published

on

Românii se pregătesc pentru una dintre cele mai mari scumpiri fiscale din ultimii ani. Guvernul României anunță majorări masive ale impozitelor pe proprietate, care vor ajunge, în medie, la 70–80%, iar în unele cazuri pot fi chiar mai mari. Totul, spun oficialii, pentru bani și pentru a nu pierde fondurile europene.

De ce cresc taxele atât de mult

Explicația Guvernului este simplă: România colectează prea puțin din impozitele pe proprietate. În prezent, aceste taxe aduc doar 0,55% din PIB, de peste trei ori mai puțin decât media Uniunii Europene. Pe scurt, statul spune că:

  • multe impozite erau prea mici;
  • o parte importantă nici măcar nu era colectată;
  • sistemul favoriza inechități între contribuabili.

În plus, presiunea vine direct din Planul Național de Redresare și Reziliență și de la Comisia Europeană. Fără reformă, România risca să piardă sute de milioane de euro din cererile de plată PNRR.

Cât câștigă statul din buzunarul tău

Executivul estimează că noile impozite vor aduce 3,7 miliarde de lei în plus doar în 2026:

  • peste 1,4 miliarde lei din clădiri;
  • peste 1 miliard lei din terenuri;
  • aproape 1,2 miliarde lei din mașini.

Banii rămân la primării, care trebuie să se descurce cu mai puțini bani primiți de la bugetul de stat.

Ce se schimbă concret la case și terenuri

  • Valoarea impozabilă sare cu aproximativ 70%, până la aproape 2.700 lei/mp.
  • Dispar reducerile pentru vechimea clădirii: nu mai contează dacă locuiești într-o casă veche de 100 de ani sau într-un bloc ridicat în anii ’70.
  • Primăriile pot dubla impozitele, dacă vor, față de nivelul actual.

Pe scurt: acolo unde taxele erau minime, creșterea poate fi chiar peste media anunțată.

Mașinile, taxate după cât poluează

Impozitul auto nu mai e doar despre capacitatea motorului. Contează și norma de poluare:

Advertisement
  • mașinile vechi, poluante – taxe mai mari;
  • mașinile mai noi – creșteri mai mici;
  • hibridele nu mai sunt automat avantajate, iar electricele nu mai sunt scutite.
  • Principiul e clar: „poluatorul plătește”.

Probleme și haos la nivel local

Aplicarea noilor reguli a creat deja confuzii:

  • erori în deciziile de impunere;
  • blocaje și probleme pe ghișeul.ro;
  • primării nepregătite tehnic.

Guvernul promite că situația va fi corectată.

De când plătim mai mult

Noile taxe intră în vigoare de la 1 ianuarie 2026, iar din 2027 urmează pasul final: impozitarea la valoarea reală de piață a proprietăților.

Singura veste bună: dacă îți plătești taxele până pe 31 martie, primești în continuare reducerea de 10%.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Prefectura Călărași: utilitățile funcționează normal, traficul rutier se desfășoară în condiții de iarnă

Published

on

În plină iarnă, Prefectura Călărași vine cu vești bune: fără pene de curent, fără gaze tăiate și fără drumuri blocate. La ora 12:00, autoritățile au anunțat că județul rezistă bine în fața vremii reci.

Curent electric: zero avarii mari. Doar câțiva consumatori izolați, punctual, în zone din baltă.
Gaze: nicio problemă. Totul funcționează normal.

Drumurile? Se circulă!
Pe A2, utilajele au ieșit la atac:

  • București – Lehliu Gară: 15 utilaje, 190 tone de sare;
  • Lehliu Gară – Ialomița: 32 utilaje, cu intervenții consistente la Drajna și Fetești (peste 450 tone de sare și NaCl).

În județ:

  • Drumuri Naționale: 26 utilaje, 75 tone de sare;
  • Drumuri Județene: 41 utilaje, 1.400 tone de sare și nisip.

Concluzia zilei: se merge, se aprinde lumina, gazele curg, iar utilajele rămân în priză. Iarna a venit, dar Călărașiul nu s-a oprit.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading