Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 6°C | Anul XI Nr. 547

Știri

R. Pațurcă: Economia României duduie din pix. Pixul lui Florin Cîțu

Published

on

Ministrul care a picat de două ori în Parlament testul moțiunii de cenzură, pică și testul bunului simț, alături de cel al cunoașterii normelor elementare de economie.
Florin Cîțu ne spune că economia României duduie și că a întrecut statele vestice, între care Franța, Italia și Spania. Nu întâmplător, în comparația PNL, liberalii au ales cele mai lovite state de pandemia de COVID-19.
Trecând peste încercarea liberalilor de a manipula opinia publică, trebuie văzută realitatea de fapt, și anume:

– creșterea economică care constituie acum fala lui Cîțu, de 2,7% este de fapt o scădere a ritmului de creștere față de trimestrul I al anului 2019, atunci când economia României creștea cu 5%, după o creștere de 4,1% și în trimestrul I 2018.
– trimestrul I înseamnă lunile ianuarie, februarie și martie. În luna martie, pe data de 16, România decreta starea de urgență și abia apoi intra în măsurile de izolare care au prăbușit economia, adică două săptămâni.
– cele 2 săptămâni în care s-a oprit producția industrială au prilejuit creșterea exponențială a consumului intern. Din păcate, din cauza comunicării defectuoase a auto-intitulatului Grup de Comunicare Strategică, românii și-au făcut provizii de alimente și apă, supermarketurile golindu-se rând pe rând. Consumul intern încă deține o pondere însemnată în economia României și, scriptic, a suplinit scăderea producției. În țări precum Franța, Italia sau Spania, orpirea producției în luna martie a contribuit decisiv la scăderea economiei. În România, ponderea producției fiind mai mică și fiind suplinită de consumul intern în creștere, economia nu a suferit la fel de mult.

În concluzie, cu o scăderea a ritmului de creștere economică și cu o statistică ce cuprinde nici două săptămâni din momentul opririi economiei, cu o creștere masivă a consumului intern, Florin Cîțu încearcă să ne facă să credem că economia țării duduie. Din pix, pentru că în realitate lucrurile stau total diferit.

Îl invit pe ministrul liberal să încerce această manipulare cu cei peste 900.000 de români aflați în șomaj tehnic și cu cei 300.000 care și-au pierdut locurile de muncă definitiv.
Îl mai invit pe același ministru Cîțu să încerce manipularea ordonată de la partid cu cele peste 96.000 de firme românești care au depus dosarele în cadrul mult prea lăudatului proiect IMM Invest în urma căruia au fost aprobate doar 12 (doisprezece) dosare pentru împrumuturile cu dobândă zero.
Abia apoi poate să vină și la noi și să încerce să ne mintă cu creșterea economică și cu economia care duduie. Până atunci, mai ales după ce a picat de două ori la moțiune în Parlament, ar fi mai bine pentru toți românii ca ministrul de Finanțe să ia decizia cea mai bună pentru țară: să demisioneze.

Advertisement

Președinte executiv al PSD Călărași
Senator Roxana-Natalia Pațurcă

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Știri

Yuhina brunneiceps – bijuteria ascunsă a munților Taiwan

Published

on

Pasăre mică, foarte activă, endemică exclusiv Taiwanului. Are un moț castaniu-închis, lung și ridicat, care o face imediat recognoscibilă. Obrajii sunt intens roșcați-ruginii, contrastând frumos cu gâtul și pieptul alb-gălbui. Spatele, aripile și coada sunt cenușiu-maronii, cu o nuanță caldă, discretă.

Trăiește doar în pădurile montane umede și dese, între 1000 și 2500 m altitudine, mai ales în zonele centrale și estice ale insulei. Se mișcă aproape întotdeauna în grupuri mici sau medii, foarte zgomotoase și agitate. Caută insecte, larve, muguri și nectar printre frunze și flori, deseori atârnând cu capul în jos sau sărind rapid din ramură în ramură.

Vocea este clară, ascuțită, insistentă – un țârâit repetat și un fel de „tsii-tsii-tsii” rapid care răsună des prin canion. Se aude de obicei înainte să o vezi. Cuibărește în tufe dese sau copaci joși, cuibul fiind un mic coșuleț compact din fibre vegetale și mușchi.

Una dintre cele mai simpatice și ușor de observat endemice montane din Taiwan, mai ales primăvara și vara târziu.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Cine conduce de azi Poliția Călărași. Numirea oficială a lui Ionel Mătăsaru

Published

on

Schimbare la vârful Inspectoratului de Poliție Județean Călărași. Comisarul-șef Ionel Mătăsaru a fost numit oficial la conducerea IPJ Călărași, potrivit informațiilor confirmate de instituție.

Ionel Mătăsaru vine la Călărași din Poliția Capitalei, unde a ocupat funcția de șef al Secției 18 Poliție București. Înainte de această poziție, a fost adjunct al șefului Secției 7 Poliție – Sector 2, acumulând experiență de conducere într-una dintre cele mai aglomerate structuri din țară.

Parcursul său profesional include și o etapă în teritoriu. În 2022, comisarul-șef Mătăsaru a ocupat funcția de șef al Biroului de Investigații Criminale din cadrul Poliției Municipiului Câmpulung, post care a fost ulterior scos la concurs de IPJ Argeș, după plecarea sa din funcție, fapt consemnat în presa locală de la acea vreme.

Numirea sa la conducerea IPJ Călărași vine într-un moment în care inspectoratul se află într-o etapă de reorganizare managerială, iar așteptările sunt ridicate în ceea ce privește combaterea infracționalității și relația Poliției cu comunitatea.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Deputatul AUR de Călărași, Dragoș Coman, critică sancțiunile aplicate după manifestațiile de Ziua Unirii: „Libertatea de exprimare nu trebuie penalizată”

Published

on

Deputatul AUR de Călărași, Dragoș Coman, a reacționat public, printr-o postare pe rețelele sociale, față de amenzile și sesizările penale aplicate unor participanți la manifestațiile organizate de Ziua Unirii Principatelor Române, la Iași și Focșani. Parlamentarul ridică semne de întrebare cu privire la modul în care autoritățile gestionează exprimarea nemulțumirilor civice și avertizează asupra riscului de a limita drepturi fundamentale.

În mesajul său, Dragoș Coman susține că dreptul la liberă exprimare și la protest pașnic reprezintă „o piatră de temelie a democrației” și trebuie protejat, chiar și atunci când opiniile exprimate sunt critice la adresa liderilor politici sau a instituțiilor statului. Potrivit deputatului, critica sau exprimarea nemulțumirii nu pot fi asimilate automat unor acte de violență.

Deputatul AUR atrage atenția că sancțiunile aplicate pentru huiduieli sau proteste pot avea efecte contrare, descurajând participarea publică și alimentând polarizarea socială. „În loc să ne unim, devenim din ce în ce mai divizați”, transmite acesta, subliniind că dialogul și respectul reciproc sunt esențiale pentru coeziunea socială.

În finalul postării, Dragoș Coman face apel la respectarea opiniilor diferite și la construirea schimbărilor prin dialog, nu prin constrângere sau forță, considerând că doar astfel pot fi obținute rezultate durabile în societate.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading