Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 2°C | Anul XI Nr. 548

Știri

R. Pațurcă: Economia României duduie din pix. Pixul lui Florin Cîțu

Published

on

Ministrul care a picat de două ori în Parlament testul moțiunii de cenzură, pică și testul bunului simț, alături de cel al cunoașterii normelor elementare de economie.
Florin Cîțu ne spune că economia României duduie și că a întrecut statele vestice, între care Franța, Italia și Spania. Nu întâmplător, în comparația PNL, liberalii au ales cele mai lovite state de pandemia de COVID-19.
Trecând peste încercarea liberalilor de a manipula opinia publică, trebuie văzută realitatea de fapt, și anume:

– creșterea economică care constituie acum fala lui Cîțu, de 2,7% este de fapt o scădere a ritmului de creștere față de trimestrul I al anului 2019, atunci când economia României creștea cu 5%, după o creștere de 4,1% și în trimestrul I 2018.
– trimestrul I înseamnă lunile ianuarie, februarie și martie. În luna martie, pe data de 16, România decreta starea de urgență și abia apoi intra în măsurile de izolare care au prăbușit economia, adică două săptămâni.
– cele 2 săptămâni în care s-a oprit producția industrială au prilejuit creșterea exponențială a consumului intern. Din păcate, din cauza comunicării defectuoase a auto-intitulatului Grup de Comunicare Strategică, românii și-au făcut provizii de alimente și apă, supermarketurile golindu-se rând pe rând. Consumul intern încă deține o pondere însemnată în economia României și, scriptic, a suplinit scăderea producției. În țări precum Franța, Italia sau Spania, orpirea producției în luna martie a contribuit decisiv la scăderea economiei. În România, ponderea producției fiind mai mică și fiind suplinită de consumul intern în creștere, economia nu a suferit la fel de mult.

În concluzie, cu o scăderea a ritmului de creștere economică și cu o statistică ce cuprinde nici două săptămâni din momentul opririi economiei, cu o creștere masivă a consumului intern, Florin Cîțu încearcă să ne facă să credem că economia țării duduie. Din pix, pentru că în realitate lucrurile stau total diferit.

Îl invit pe ministrul liberal să încerce această manipulare cu cei peste 900.000 de români aflați în șomaj tehnic și cu cei 300.000 care și-au pierdut locurile de muncă definitiv.
Îl mai invit pe același ministru Cîțu să încerce manipularea ordonată de la partid cu cele peste 96.000 de firme românești care au depus dosarele în cadrul mult prea lăudatului proiect IMM Invest în urma căruia au fost aprobate doar 12 (doisprezece) dosare pentru împrumuturile cu dobândă zero.
Abia apoi poate să vină și la noi și să încerce să ne mintă cu creșterea economică și cu economia care duduie. Până atunci, mai ales după ce a picat de două ori la moțiune în Parlament, ar fi mai bine pentru toți românii ca ministrul de Finanțe să ia decizia cea mai bună pentru țară: să demisioneze.

Advertisement

Președinte executiv al PSD Călărași
Senator Roxana-Natalia Pațurcă

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Știri

Statistici / Călărași: scăderi semnificative în industrie și construcții, șomaj în creștere. Radiografia economică a lunii noiembrie 2025

Published

on

Județul Călărași a încheiat luna noiembrie 2025 cu indicatori socio-economici care confirmă o perioadă dificilă pentru economie, potrivit datelor oficiale publicate de Direcția Regională de Statistică Călărași. Cele mai mari reculuri se înregistrează în industrie și construcții, în timp ce piața muncii continuă să resimtă presiuni, cu un număr mai mare de șomeri față de luna precedentă.

Industria, în declin accentuat

Producția industrială realizată în luna noiembrie 2025 a scăzut cu 26,2% comparativ cu luna octombrie, iar raportat la noiembrie 2024 declinul este de 3,3%. În perioada ianuarie–noiembrie 2025, industria județului a înregistrat totuși o creștere modestă de 1,7% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Structura producției industriale arată o pondere dominantă a industriei alimentare (26,6%), urmată de fabricarea substanțelor și produselor chimice (24,5%) și de alte ramuri industriale (12,5%). Industria construcțiilor metalice și fabricarea produselor din metal au contribuit cu 7,7% la total.

Advertisement

Salarii aproape stagnante

Câștigul salarial mediu nominal brut a fost de 7.477 lei, iar cel net de 4.470 lei, valori aproape identice cu cele din luna precedentă. Comparativ cu noiembrie 2024, salariul net a crescut cu 3,1%. Cele mai mari câștiguri s-au înregistrat în servicii, iar cele mai mici în agricultură.

Efectivul salariaților la nivelul județului a fost de 50.731 persoane, în ușoară scădere față de luna precedentă, dar mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Construcțiile și autorizațiile, pe minus

În luna noiembrie 2025 au fost eliberate doar 31 de autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, cu 3 mai puține decât în octombrie și cu 5 mai puține față de noiembrie 2024. Datele confirmă o încetinire a sectorului construcțiilor, resimțită deja de câteva luni.

Advertisement

Șomajul crește, tinerii și femeile – afectați

La finalul lunii noiembrie 2025, în județul Călărași erau înregistrați 4.550 de șomeri, în creștere cu 176 de persoane față de luna anterioară. Rata șomajului a ajuns la 5,8%, peste nivelul din noiembrie 2024.

Femeile reprezintă aproape jumătate din totalul șomerilor (49,7%), iar peste 90% dintre persoanele fără loc de muncă provin din mediul rural. Majoritatea șomerilor au studii primare, gimnaziale sau profesionale.

Demografie: mai puține nașteri, mai multe divorțuri

Din punct de vedere demografic, luna noiembrie 2025 a adus o scădere a natalității, cu 172 de nașteri, mai puține decât în luna precedentă. Numărul căsătoriilor a fost de 55, în timp ce divorțurile au crescut semnificativ, ajungând la 38 de cazuri.

Advertisement

Mortalitatea generală a fost de 289 de decese, în scădere față de luna anterioară, iar mortalitatea infantilă a fost zero.

Turism și prețuri

Turismul a avut o evoluție mixtă: numărul de sosiri în structurile de cazare a crescut ușor față de luna octombrie, însă a rămas sub nivelul din noiembrie 2024. Indicele de utilizare a capacităților de cazare a fost de 24,1%.

În ceea ce privește prețurile, inflația anuală la nivel județean s-a situat la 8,9%, iar indicele prețurilor de consum a crescut față de luna precedentă, în special pe segmentul serviciilor.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Traian Băsescu obține victoria în instanță: Administrația Prezidențială obligată să plătească indemnizația restanțată de peste 750.000 lei

Published

on

Curtea de Apel București, prin Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a pronunțat miercuri o decizie favorabilă fostului președinte Traian Băsescu în procesul intentat Administrației Prezidențiale. Instanța a admis în totalitate cererea reclamantului și a anulat atât Ordinul nr. 55 emis în 2022, cât și adresa SG 6462 din 26 mai 2022, prin care fusese oprită plata indemnizației lunare prevăzute de lege pentru foștii șefi de stat.

Magistrații au constatat că măsurile administrative contestate au fost nelegale, astfel că au obligat pârâta – Administrația Prezidențială – să achite suma totală de 754.234,84 lei. Această sumă reprezintă indemnizația lunară netă cuvenită lui Traian Băsescu pentru intervalul 23 martie 2022 – 31 iulie 2025, calculată conform dispozițiilor legale în vigoare.

Pe lângă prejudiciul principal, instanța a mai obligat Administrația Prezidențială să suporte și cheltuielile de judecată în cuantum de 17.648 lei.

Hotărârea a fost pronunțată pe fond și nu este definitivă. Pârâta are dreptul să formuleze recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Decizia reprezintă un precedent important în materia drepturilor foștilor președinți ai României și readuce în atenție aplicarea uniformă a Legii nr. 406/2001 privind indemnizațiile acordate acestora.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Yuhina brunneiceps – bijuteria ascunsă a munților Taiwan

Published

on

Pasăre mică, foarte activă, endemică exclusiv Taiwanului. Are un moț castaniu-închis, lung și ridicat, care o face imediat recognoscibilă. Obrajii sunt intens roșcați-ruginii, contrastând frumos cu gâtul și pieptul alb-gălbui. Spatele, aripile și coada sunt cenușiu-maronii, cu o nuanță caldă, discretă.

Trăiește doar în pădurile montane umede și dese, între 1000 și 2500 m altitudine, mai ales în zonele centrale și estice ale insulei. Se mișcă aproape întotdeauna în grupuri mici sau medii, foarte zgomotoase și agitate. Caută insecte, larve, muguri și nectar printre frunze și flori, deseori atârnând cu capul în jos sau sărind rapid din ramură în ramură.

Vocea este clară, ascuțită, insistentă – un țârâit repetat și un fel de „tsii-tsii-tsii” rapid care răsună des prin canion. Se aude de obicei înainte să o vezi. Cuibărește în tufe dese sau copaci joși, cuibul fiind un mic coșuleț compact din fibre vegetale și mușchi.

Una dintre cele mai simpatice și ușor de observat endemice montane din Taiwan, mai ales primăvara și vara târziu.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading