Știri
R. Pațurcă: Economia României duduie din pix. Pixul lui Florin Cîțu
Ministrul care a picat de două ori în Parlament testul moțiunii de cenzură, pică și testul bunului simț, alături de cel al cunoașterii normelor elementare de economie.
Florin Cîțu ne spune că economia României duduie și că a întrecut statele vestice, între care Franța, Italia și Spania. Nu întâmplător, în comparația PNL, liberalii au ales cele mai lovite state de pandemia de COVID-19.
Trecând peste încercarea liberalilor de a manipula opinia publică, trebuie văzută realitatea de fapt, și anume:
– creșterea economică care constituie acum fala lui Cîțu, de 2,7% este de fapt o scădere a ritmului de creștere față de trimestrul I al anului 2019, atunci când economia României creștea cu 5%, după o creștere de 4,1% și în trimestrul I 2018.
– trimestrul I înseamnă lunile ianuarie, februarie și martie. În luna martie, pe data de 16, România decreta starea de urgență și abia apoi intra în măsurile de izolare care au prăbușit economia, adică două săptămâni.
– cele 2 săptămâni în care s-a oprit producția industrială au prilejuit creșterea exponențială a consumului intern. Din păcate, din cauza comunicării defectuoase a auto-intitulatului Grup de Comunicare Strategică, românii și-au făcut provizii de alimente și apă, supermarketurile golindu-se rând pe rând. Consumul intern încă deține o pondere însemnată în economia României și, scriptic, a suplinit scăderea producției. În țări precum Franța, Italia sau Spania, orpirea producției în luna martie a contribuit decisiv la scăderea economiei. În România, ponderea producției fiind mai mică și fiind suplinită de consumul intern în creștere, economia nu a suferit la fel de mult.
În concluzie, cu o scăderea a ritmului de creștere economică și cu o statistică ce cuprinde nici două săptămâni din momentul opririi economiei, cu o creștere masivă a consumului intern, Florin Cîțu încearcă să ne facă să credem că economia țării duduie. Din pix, pentru că în realitate lucrurile stau total diferit.
Îl invit pe ministrul liberal să încerce această manipulare cu cei peste 900.000 de români aflați în șomaj tehnic și cu cei 300.000 care și-au pierdut locurile de muncă definitiv.
Îl mai invit pe același ministru Cîțu să încerce manipularea ordonată de la partid cu cele peste 96.000 de firme românești care au depus dosarele în cadrul mult prea lăudatului proiect IMM Invest în urma căruia au fost aprobate doar 12 (doisprezece) dosare pentru împrumuturile cu dobândă zero.
Abia apoi poate să vină și la noi și să încerce să ne mintă cu creșterea economică și cu economia care duduie. Până atunci, mai ales după ce a picat de două ori la moțiune în Parlament, ar fi mai bine pentru toți românii ca ministrul de Finanțe să ia decizia cea mai bună pentru țară: să demisioneze.
Președinte executiv al PSD Călărași
Senator Roxana-Natalia Pațurcă
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Un program pilot implementat în 18 licee din România schimbă modul în care elevii de clasa a XII-a își organizează săptămâna. Patru zile sunt dedicate cursurilor față în față pentru materiile de Bacalaureat, iar vinerea orele se desfășoară online, de acasă, pentru disciplinele secundare și proiectele școlare.
Elevii de a XII-a nu mai merg la școală vinerea
Într-o perioadă în care fiecare săptămână de școală pare trasă la indigo, un program pilot schimbă brusc ritmul în mai multe licee din România. Nu e vorba doar de o ajustare de orar, ci de un model care mută o parte din învățare într-un alt spațiu, cu reguli diferite, iar miza este uriașă pentru elevii care se apropie de Bacalaureat.
Programul a fost introdus în 18 licee și îi vizează pe elevii de clasa a XII-a, generația pentru care fiecare oră contează. Pe hârtie, pare o soluție elegantă: mai multă concentrare pe materiile de examen și mai puțin timp pierdut pe drumuri sau intervale „moarte”. În realitate, schimbarea îi obligă pe elevi să-și regândească complet săptămâna.
Concret, elevii vin fizic la școală patru zile pe săptămână, concentrându-se pe disciplinele de Bacalaureat. A cincea zi, vineri, nu se elimină orele, ci acestea se mută online. Elevii lucrează de acasă la materiile secundare și la proiecte care vor fi evaluate la finalul anului.
Profesorii consideră că modelul este potrivit nevoilor reale ale elevilor.
„Proiectul se potrivește foarte bine nevoilor noastre. Clasele de profil real, care dau bacalaureatul la biologie, vin fizic la pregătire. În schimb, la clasele de uman, unde această disciplină poate fi aleasă opțional, elevii lucrează online”, a explicat o profesoară de biologie de la Colegiul Național Bănățean din Timișoara.
Elevii au reacții mixte, dar majoritatea apreciază ziua online.
„Unii se concentrează pe materiile la care dau bacul, alții profită de ziua liberă de drumul spre școală ca să se odihnească”, au declarat câțiva liceeni.
Totuși, unii recunosc că ziua de vineri necesită disciplină și organizare: „Dacă nu ești organizat, se adună multe teme și pot apărea dificultăți. Trebuie disciplină ca să funcționeze acest program”.
Implementarea modelului hibrid a generat și ajustări logistice în școli. Diriginții trebuie să urmărească realizarea proiectelor online și să mențină comunicarea cu elevii care nu vin fizic vinerea. În unele licee, platformele digitale și resursele online au fost consolidate pentru ca elevii să nu fie defavorizați.
Pentru elevii care se pregătesc pentru Bacalaureat, programul oferă mai mult timp de recapitulare și concentrare pe materiile principale. În același timp, ziua de vineri creează o oportunitate de autonomie și responsabilizare, pregătind elevii pentru un mod de lucru mai independent, necesar în facultate sau la examenele naționale.
Acest model pilot ar putea fi extins în viitor și în alte licee, în funcție de rezultatele obținute și de feedback-ul profesorilor și elevilor. Scopul este să crească eficiența pregătirii pentru Bacalaureat, fără a neglija restul disciplinelor și dezvoltarea competențelor practice și digitale ale elevilor.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Carosabil ca patinoarul, trafic blocat: primele accidente ale iernii 2026 la Călărași
Cum să alegi culoarea ghetelor de fotbal în funcție de stil și echipă?
Clădirea care a adunat puterea administrativă și justiția Călărașiului, din 1896 până astăzi
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
