Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 18°C | Anul XI Nr. 527

Știri

Proteste: Probațiunea din nou în stradă pentru restanțe. Miting SNCSP în Piața Victoriei 2 aprilie ora 11,00

Published

on

Marți 2 aprilie începând cu ora 11,00 Sindicatul Național al Consilierilor din Serviciile de Probațiune din România – SNCSP, afiliat PUBLISIND, protestează în Piața Victoriei pentru plata integrală a salariilor. PUBLISIND susține acțiunea de protest și revendicările legitime ale membrilor SNCSP, transmițând în acest sens un mesaj Guvernului României mesaj întărit și de Blocul Național Sindical, în scopul soluționării problemelor salariale din probațiune. Comunicatul transmis Prim-ministrului României și mass-media de SNCSP:

Consilierii de probațiune din România prin Sindicatul Național al Consilierilor din Serviciile de Probațiune din România, consilieri afiliați și neafiliați sindicali, protestează marți, 02.04.2024, între orele 11,30 – 13,30 în fața Palatului Victoria din București față de situația creată de angajator, Ministerul Justiției prin Direcția Națională de Probațiune, respectiv neplata integrală a salariilor începând cu luna ianuarie 2024.Menționăm că și-au anunțat intenția de a participa la protest un număr de aproximativ 300 de persoane, jumătate din totalul consilierilor de probațiune activi din România. De asemenea, alte persoane susțin protestul de la locul de muncă, din localitățile de domiciliu.

Contextul în care a apărut această problemă la nivelul sistemului, care înregistrează deja probleme din punct de vedere al infrastructurii, s-a creat prin faptul că deși au fost corectate salariile în anul 2023 acestea nu au mai fost plătite integral în anul 2024. Astfel, în luna august 2023 prin Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 1407/C/03.08.2023 și mai apoi în luna decembrie 2023, prin OUG nr. 115 din 14 decembrie 2023, privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene,  s-a stabilit un nivel de salarizare superior lunii iulie 2023 pentru personalul de probațiune din România.

Aşadar, legiuitorul a avut în vedere şi a reglementat în mod expres situaţia personalului de probațiune, care facem parte din personalul din sistemul de justiţie şi pentru care în cursul anului 2023, au fost stabilite majorări ale salariilor de bază/indemnizațiilor de încadrare prin acte administrative ale ordonatorului de credite, respectiv Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 1407/C/03.08.2023.

Advertisement

Cu toate că s-a recunoscut prin Ordinul Ministrului Justiției și mai apoi prin OUG creșterea salarială produsă ca urmare a situației extrem de dificile a consilierilor de probațiune din România, începând cu luna ianuarie 2024, respectiv salariul aferent lunii decembrie 2023, nu     s-au plătit salariile stabilite prin ultimele acte normative ci salariile din luna iulie 2023, desi pentru perioada august – noiembrie 2023 ele au fost achitate integral. Motivul invocat de angajator este acela că în bugetul instituției nu există banii necesari pentru plata salariilor integral până la finele anului 2024 și s-a luat decizia de a nu se plăti salariile integral. Suma necesară, până la finale anului, pentru acoperirea integrală a salariilor este de aproximativ 30.000.000 lei (30.000 mii lei).

Menționăm că desi are o schema subdimensionată, sistemul de probațiune din România, gestionează anual un număr de 100.000 de persoane în supraveghere, persoane care au primit sancțiuni alternative la detenție, producând astfel economii la bugetul de stat de aproximativ 700.000.000 lei lunar (costul supravegherii pentru 100.000 persoane și obligațiile civile care se recuperează prin intermediul serviciilor de probațiune).

În situația în care problemele actuale nu se vor rezolva prin alocarea sumei de 30.000 mii lei pentru tot anul 2024, sumă infimă în comparație cu cea de 700.000 mii lei lunar, există riscul ca până la finele acestui an personalul de probațiune cu salarii nete cuprinse între 3000 și 5000 lei să părăsească sistemul. Personalul de probațiune este compus din persoane cu studii superioare, specializate în reintegrare socială și schimbare comportamentală, alternativele pe piața muncii pentru acestea fiind salarizate net superior.

Totodată vă aducem la cunoștință că în acest moment nu există posibilitatea de a organiza concurs pentru a înlocui persoanele care părăsesc sistemul întrucât Statutul Personalului de Probațiune din România este blocat în Parlamentul României de aproximativ 1 an, termenul de adoptare fiind expirat de 10 ani, iar în lipsa statutului orice încercare de organizare a concursului este blocată de alte acte normative.

Prin urmare pierderea personalului ar duce clar de la închiderea unor servicii de probațiune, până la dispariția sistemului și implicit înmulțirea populației penitenciare de 6 ori față de numărul actual. Alocarea sumei de aproximativ 30.000 mii lei din fondul de rezervă bugetară va duce la stoparea acestui fenomen.
O soluție pentru rezolvarea acestei situații ar fi alocarea din fondul de rezervă bugetară a sumei de 30.000 mii lei către Ministerul Justiției pentru plata integrală a salariilor personalului de probațiune în anul 2024.

Advertisement

Biroul Executiv SNCSP

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Știri

Franța sub asediu: O națiune în fața provocărilor

Published

on

Franța, una dintre cele mai influente națiuni ale Europei, se confruntă în 2025 cu o serie de provocări care par să o pună sub asediu, atât din punct de vedere intern, cât și extern. De la tensiuni sociale și economice la presiuni geopolitice și amenințări de securitate, țara traversează o perioadă de incertitudine care testează reziliența sa istorică.

În ultimii ani, Franța a fost marcată de proteste masive, alimentate de nemulțumiri legate de reformele economice, inegalitatea socială și creșterea costului vieții. Mișcarea „Vestelor Galbene”, care a debutat în 2018, a lăsat urme adânci în conștiința publică, iar ecourile ei continuă să se facă simțite. În 2025, inflația persistentă și șomajul în rândul tinerilor au amplificat nemulțumirile, mai ales în zonele urbane defavorizate. Potrivit datelor Eurostat, rata șomajului în Franța rămâne peste media Uniunii Europene, situându-se la aproximativ 7,5% în 2025, cu diferențe semnificative între regiuni.

Reformele controversate ale sistemului de pensii și măsurile de austeritate fiscală au generat noi valuri de greve, în special în sectorul public. Sindicatele, precum CGT, au organizat demonstrații ample, paralizând temporar transportul public în marile orașe, inclusiv Paris. În același timp, polarizarea politică s-a accentuat, cu partidele de extremă dreapta și stânga câștigând teren în fața centrului politic tradițional, ceea ce complică guvernarea.

Pe plan extern, Franța se confruntă cu amenințări de securitate sporite. Atacurile teroriste, deși mai puțin frecvente decât în deceniul precedent, rămân o preocupare majoră. În 2025, autoritățile franceze au raportat o creștere a tentativelor de radicalizare online, în contextul în care grupările extremiste exploatează rețelele sociale pentru a recruta tineri. Forțele de securitate au intensificat măsurile de supraveghere, dar acest lucru a stârnit dezbateri aprinse privind echilibrul între securitate și libertățile civile.

Advertisement

Geopolitic, Franța joacă un rol central în Uniunea Europeană, dar se confruntă cu tensiuni legate de politica energetică și relațiile cu alte puteri globale. Criza energetică, exacerbată de dependența de importurile de gaz și de tranziția către surse regenerabile, a pus presiune pe economia franceză. În plus, relațiile cu China și Rusia rămân complicate, Franța încercând să mențină o poziție fermă, dar echilibrată, în contextul conflictelor globale.

Migrația continuă să fie un subiect sensibil. Franța, cu o lungă istorie de imigrație, se confruntă cu provocări legate de integrarea comunităților de imigranți, în special din Africa de Nord și Subsahariană. Dezbaterile privind identitatea națională și laicitatea („laïcité”) sunt mai aprinse ca niciodată, alimentate de incidente izolate, dar mediatizate intens. În 2025, politica de azil a Franței este sub lupa criticilor, atât din partea organizațiilor pentru drepturile omului, cât și a grupurilor care cer măsuri mai stricte.

În ciuda acestor provocări, Franța rămâne un far al culturii și al spiritului uman. Parisul continuă să atragă milioane de turiști, iar industria modei, a gastronomiei și a artei își păstrează influența globală. Evenimente precum Jocurile Olimpice de la Paris din 2024 au demonstrat capacitatea Franței de a uni oamenii, chiar și în vremuri dificile. În plus, inițiativele de sustenabilitate și investițiile în tehnologii verzi oferă speranțe pentru un viitor mai stabil.

Franța se află într-un moment de răscruce, sub asediul provocărilor interne și externe. Cu toate acestea, istoria sa bogată și capacitatea de adaptare sugerează că națiunea poate găsi calea de a depăși aceste obstacole. Rămâne de văzut dacă liderii săi vor reuși să unească o societate divizată și să navigheze cu succes într-o lume tot mai complexă.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Întreruperi programate de energie electrică în județele Călărași și Ialomița, în perioada 10 – 12 septembrie

Published

on

Distribuitorul de energie anunță mai multe întreruperi programate în județele Călărași și Ialomița, în perioada 10 – 12 septembrie, necesare pentru lucrări de modernizare și mentenanță a rețelei electrice. Reprezentanții companiei transmit că durata și numărul întreruperilor au fost reduse pe cât posibil, pentru a minimiza disconfortul consumatorilor.

„Regretăm neplăcerile resimțite și vă asigurăm că aceste lucrări sunt esențiale pentru îmbunătățirea calității serviciului de distribuție a energiei electrice”, au precizat oficialii companiei.

Programul întreruperilor

Județul Călărași

Advertisement
  • Miercuri, 10 septembrie (09:00 – 17:00) – Localitatea Sultana (străzile Irisului, Crinului, Anemonei, Crizantemei, Lăcrămioarei, Izvor, Crăiței) – întreruperi parțiale.
  • Joi, 11 septembrie (09:00 – 17:00) – Localitatea Sultana (străzile Panseluței, Magnoliei, Malu Roșu, Brândușei, Tufănelelor, Cabanei, Margaretelor) și localitatea Borcea (zona Balta Borcea) – întreruperi parțiale.
  • Vineri, 12 septembrie (09:00 – 17:00) – Localitatea Budești (străzile Nicolae Bălcescu, Constructorilor, Griviței – zona blocuri centru), Dragoș Vodă (strada Mihai Eminescu – zona CAP) și Dragalina (zona Drajna Siloz) – întreruperi parțiale.

Județul Ialomița

  • Miercuri, 10 septembrie
    • (08:30 – 16:30) – Bordușani, întrerupere totală.
    • (09:00 – 17:00) – Axintele (străzile Șuvița Panduri, Margaretei, Arțarului, Troiței, Principală).
  • Joi, 11 septembrie
    • (09:00 – 17:00) – Urziceni (agenți economici: PCS Fabrica de Hârtie, cartier IAS).
    • (08:30 – 16:30) – Amara (strada Păcii nr. 54 și zonele adiacente; afectați și mai mulți agenți economici, inclusiv Romsilva și Uzina de Apă).
    • (09:00 – 17:00) – Bărcănești (DJ201, străzile Mihai Viteazul, Mocanilor, Armanului lui Fochide, Olteni).
    • (09:00 – 17:00) – Ciocârlia (DC11, agenți economici: Nova Solar Impex SRL; străzile Salcâmilor, Zefirului).
  • Vineri, 12 septembrie (09:00 – 17:00) – Bărcănești (străzile Gheorghe, Mihai Viteazul, Socului, Alexandru Catargiu, Morarilor).

Lista completă a întreruperilor poate fi consultată pe site-ul oficial al companiei, la secțiunea „Întreruperi programate”: www.reteleelectrice.ro.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Dragoș Coman: „Esports trebuie recunoscut oficial ca sport în România”

Published

on

Deputatul Dragoș Coman a declarat, într-o postare făcută de la Palatul Parlamentului, că susține cu toată convingerea recunoașterea oficială a Esports în România, subliniind faptul că acest fenomen nu mai este de mult un simplu hobby, ci o industrie globală cu milioane de jucători, campionate internaționale și premii de sute de milioane de dolari.

„România are deja tineri care concurează și câștigă la nivel mondial, demonstrând că performanța nu se măsoară doar pe teren, ci și în arena digitală”, a transmis parlamentarul.

Acesta a explicat că, potrivit definiției sportului, Esports se încadrează perfect ca activitate competitivă, organizată, cu reguli clare și cu rezultate măsurabile, punând în joc inteligența, strategia și disciplina.

Dragoș Coman consideră că existența unui cadru organizat pentru copii și tineri ar însemna protecție, educație și șansa de a transforma pasiunea într-o carieră. „În loc să joace haotic, ei pot fi ghidați de antrenori, medici și psihologi, pot învăța ce înseamnă lucrul în echipă, responsabilitatea și performanța”, a adăugat deputatul.

Advertisement

Parlamentarul subliniază că recunoașterea Esports ca sport oficial reprezintă o oportunitate pentru România de a fi în pas cu lumea, de a valorifica potențialul tinerilor și de a construi o industrie modernă, educată și competitivă.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading