La zi
Primul caz de infectare cu virsusul West Nile a fost confirmat în București! Ce recomandă medicii
INSP anunță că, de la începutul perioadei de supraveghere a infecției cu virusul West Nile, data de 3 iunie, a fost înregistrat un singur caz de infectare, în București.
”De la începutul perioadei de supraveghere a infecţiei cu virusul West Nile (03.06.2024) până la data de 25.07.2024 s-a înregistrat 1 caz confirmat de infecţie cu virusul West Nile”, anunţă INSP, potrivit news.ro.
Persoana infectată este un bărbat din București, cu vârsta cuprinsă între 60 și 69 de ani.
Infecția cu virusul West Nile este adesea asimptomatică, majoritatea persoanelor infectate (aproximativ 80%) neavând niciun simptom. Unele persoane pot dezvolta febra West Nile, aproximativ 20% dintre cei infectați experimentând febră împreună cu alte simptome precum dureri de cap, dureri articulare, vărsături, diaree sau erupții cutanate. De obicei, aceste simptome sunt ușoare, iar majoritatea persoanelor se recuperează complet, deși oboseala și slăbiciunea pot persista câteva săptămâni sau luni.
Simptomele grave sunt rare, afectând aproximativ 1 din 150 de persoane infectate. Acestea pot include febră mare, dureri de cap, rigiditate a gâtului, dezorientare, comă, tremor, convulsii, slăbiciune musculară, pierderea vederii, amorțeală și paralizie, fiind cauzate de afectarea sistemului nervos central, cum ar fi encefalita (inflamația creierului) sau meningita (inflamația membranelor care înconjoară creierul și măduva spinării) sau meningo-encefalita.
Boala severă poate apărea la persoane de orice vârstă, dar riscul de a dezvolta complicații grave este mai mare pentru persoanele peste 60 de ani (aproximativ 1 din 50) și pentru cei cu anumite afecțiuni medicale, cum ar fi cancerul, diabetul, hipertensiunea arterială, bolile de rinichi sau cei care au suferit un transplant de organe.
Medicii recomandă populației să evite expunerea la țânțari prin purtarea de îmbrăcăminte cu mâneci lungi și pantaloni lungi. Este de asemenea important să se utilizeze repelente chimice pentru țânțari, să se prevină pătrunderea acestora în locuință prin montarea de plase de protecție la feronerie, să se asigure desecarea bălților de apă din jurul casei și să se îndepărteze recipientele cu apă stătută și gunoiul menajer din gospodărie.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Miercuri dimineața, Dana 5 din Portul Constanța a fost scena unui accident de muncă cumplit. În timpul înlocuirii unei anvelope la un utilaj de încărcare și ridicare containere, acesta a explodat violent. Din păcate, două persoane au decedat pe loc, iar o a treia a suferit escoriații și a fost transportată la spital.
UPDATE 31 decembrie, ora 10:53 Potrivit informațiilor oficiale, explozie s-a produs la un utilaj de manipulare containere în timp ce se efectua operațiunea de schimbare a anvelopei. Au murit doi bărbați (52 și 64 de ani), care nu au răspuns manevrelor de resuscitare. Un alt lucrător (57 de ani) a ajuns la spital cu traumatism la picior, iar un al patrulea bărbat (63 de ani) a refuzat transportul medical.
Autoritățile continuă cercetările pentru a stabili exact cauzele exploziei și eventualele nereguli în procedurile de lucru. Un incident devastator care umbrește ultimele ore ale anului.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ne asumăm în fiecare zi un angajament clar: siguranță, calitate și continuitate, cu transparență și orientare către nevoile dumneavoastră.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Guvernul schimbă regulile concediilor medicale: prima zi nu va mai fi plătită, începând cu 2026
Guvernul României a decis modificarea modului de plată a concediilor medicale. Potrivit unei Ordonanțe de Urgență adoptate în ultima ședință de guvern din 2025, prima zi a concediului medical nu va mai fi plătită, pentru certificatele eliberate în perioada 1 februarie 2026 – 31 decembrie 2027.
Măsura vizează fiecare episod de boală și schimbă un mecanism aplicat până acum ani la rând.
Cine plătește concediul medical, de acum înainte
Conform noilor reguli:
- ziua 1 a concediului medical – neplătită;
- zilele 2–6 – suportate de angajator;
- din ziua a 7-a – costurile sunt preluate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
Anterior, angajatorii plăteau primele cinci zile de concediu medical, iar din ziua a șasea intervenea CNAS.
Ministerul Sănătății: „Nu este o măsură definitivă”
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, susține că decizia are caracter temporar și urmărește reducerea abuzurilor.
Potrivit acestuia, măsura este menită să descurajeze concediile medicale scurte, de 2–3 zile, identificate frecvent în jurul sărbătorilor sau al „puntei” dintre zilele libere. Oficialul spune că, dacă fenomenul concediilor fictive scade semnificativ, ordonanța poate fi modificată sau chiar anulată înainte de termen.
Ce alternativă a fost respinsă
Guvernul a analizat și varianta introducerii unei contribuții CASS de 10% din indemnizația de concediu medical. Această opțiune a fost abandonată, considerându-se că ar fi produs pierderi mai mari pentru angajați decât eliminarea plății primei zile.
Practică existentă și în alte state UE
Ministerul Sănătății argumentează că măsura nu este o excepție la nivel european. În state precum Belgia sau Franța, în funcție de tipul asigurării și de codul de boală, prima sau chiar a doua zi de concediu medical nu este remunerată.
Impact bugetar: un miliard de lei anual
Economiile estimate se ridică la aproximativ un miliard de lei pe an. Potrivit ministrului Sănătății, banii vor fi direcționați către:
- introducerea de noi tratamente compensate, inclusiv pentru pacienți oncologici și boli rare;
- extinderea programelor de screening;
- finanțarea altor programe de sănătate publică.
În 2025, din măsuri similare, statul a economisit circa 500 de milioane de lei, sumă care a permis includerea a 41 de noi medicamente pe lista celor compensate.
Controale mai stricte
Ordonanța introduce și un mecanism prin care angajatorii pot sesiza direct Ministerul Sănătății sau CNAS în cazurile suspecte de abuz privind concediile medicale, urmând ca acestea să fie verificate prin proceduri clare.
Potrivit datelor prezentate de minister, România se numără printre puținele state UE unde, în anumite situații, concediul medical este plătit în proporție de 100% din salariu. În majoritatea țărilor europene, indemnizația se situează între 75% și 85%.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Primarul comunei Borcea, mesaj de final de an către locuitori: „2025 a fost un an al provocărilor, dar și al realizărilor”
Tragedie dublă în Portul Constanța: explozie la utilaj și două vieți pierdute
ECOAQUA S.A. vă urează un An Nou fericit!
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
