Știri
Primarul din Fundeni continuă investițiile în localitate
Fundeni – o localitate a județului Călărași care este condusă de un primar ce face parte din Partidul Social Democrat, iar acest lucru nu îl ascunde. Vorbește deschis despre modul în care actualul guvern a reușit să scoată multe sate și comune din noroi. În fața primăriei au apărut 3 afiș cu proiectele finanțate de Guvernul României. 1 – Reabilitarea și Modernizarea Școală Gimnazială Nr. 1; 2 – Modernizare străzi și drumuri locale în comuna Fundeni; 3 – Achiziție utilaj pentru servicii publice;
Zilele trecute am vizitat această comună. Am discutat cu câteva personae din localitate despre ce se mai întâmplă pe aici, prin Fundeni. Un bătrân de 81 de ani laudă PSD-ul, se declară mare iubitor. Ne explică în câteva cuvinte de ce votează acest partid. Ne povestește cum a pierdut 10 ani la pensie, tăiați de guvern în timpul președintelui Băsescu. Vorbește de un altul care a închis fabricile. Omul este trecut prin viață, a lucrat mecanic la “Uzinele 23 August.” Uzine care nu mai există. Vorbește de lipsa de educație și respect a tinerilor obligați să plece din țară. Amintind de PSD ne arată realizările primarului Gheorghiță Cărtușanu în comună. Ne vorbește de investițiile în școli moderne și de modul în care a scos comuna din întuneric și noroaie. I se alătură un alt cetățean. Are 82 de ani și aceeași simpatie față de social democrați. Primarul vine și-i salută, discută cu ei, este receptiv la problemele lor. Intrăm prin primăriei alături de primar. În primele minute, Gheorhiță Cărtușanu verifică toate compartimentele instituției, apoi ne invită în birou să dezbatem diferite teme și subiecte.
Primarul pune accent pe faptul că cetățeanul este pe primul loc. Timpul
de așteptare pe holuri nu trebuie să existe, problemele trebuie să fie
rezolvate imediat. Cărtușanu apreciază faptul că actuala guvernare a acordat
tuturor primarilor, indiferent de culoare politică, bani pentru proiecte. Primarul
ne vorbește despre faptul că oamenii nu pot fi mințiți, nu merită. Nu se poate
lucra în minciună nici cu politicienii care nu vor binele țării.
“Fără sprijinul lor nu aș fi reușit...spune primarul PSD din Fundeni. Mă bucur că sunt alături de o echipă tanără de social democrați. Ne-a legat ceva. Am făcut pasul cel mai important pentru comuna mea. Aveam proiecte în derulare iar PNL atunci în 2015 nu ne ajuta, nu sprijinea comunitățile locale pentru dezvoltare. Acum se vede progresul…Măsurile luate de guvernul PSD a adus bunăstarea spune primarul dand exemple din Programul de dezvoltare al Romaniei redactat de PSD. Este țara noastră…nu îmi place să văd că în Parlamentul Europei se vorbește urat de ea de către cei aleși.”
Primarul din Fundeni și-a făcut curaj și ne-a explicat în fel fel arăta localitatea înainte să ajungă în primăriei. Străzile erau nepracticabile dacă ploua puțin mai serios.
“Proiectele de dezvoltare sunt vizibile. S-au asfaltat străzile, altele sunt pietruite, s-au reabilitat și modernizat școlile, iluminatul, alimentarea cu apă. Am alergat pentru finanțare, am muncit mult cu echipa mea de la PSD pentru ca să beneficiem de lucrurile bune făcute de guvern. Investim în educație în sănătate la un dispensar pe care îl vom moderniza, vom realiza prin C.N.I. un Cămin Cultural modern. Nu suntem singura localitate care ne dezvoltăm – spune primarul Cărtușanu, apoi continuă “Guvernul nu cere condiții. Proiectele trebuie depuse. Ele trebuie să fie eligibile. Se dă drumul la finanțare. Nu durează 30- 60 zile. Înainte dura 3-4 ani…2 ani dura numai obținerea de avize. Acum guvernul este eficient, este operativ.”
Primarul mai are destule dorințe pentru a dezvolta comuna Fundeni. Îl
apreciază pe Iulian Iacomi, președintele PSD Călărași, pentru
deschiderea sa și ambiția de a face lucruri bune pentru oameni. Cărtușanu: Acum în Fundeni se mai asfaltează 7,5 km prin PNDL2. Am mai realizat
anul trecut 10.5 km. Avem un proiect de extindere și modernizare la Școala nr 1
de 43 miliarde lei. Pentru modernizarea și extinderea Dispensarului Uman s-au
alocat 10 mild lei. Căminul Cultural este predat la CNI prin Ministerul
Dezvoltării urmează procedura legală pe SEAP. Centrala termică, alei, pavaje,
gard se vor realiza din banii Primăriei – arată primarul, indicand precis
fiecare responsabilitate și termen pentru fiecare proiect. Urmează extinderea
și modernizarea Primăriei. Trebuie să arătăm cetățeanului ca o instituție
serioasă. Un alt proiect de extindere și modernizare iluminat. Omul are nevoie
de siguranță și de respect. Aste le oferim. Obiectivele noastre vor fi
finalizate.
Gheorghiță Cărtușanu: Azi mă întalnesc cu investitorii ce lucrează la autostrada A2. Acolo e o investiție importantă de 100 mil euro. Ne preocupă parteneriatul cu localitățile alăturate cu Frumușani ne-am asociat pentru introducerea de gaze în localități. Așteptăm normele de aplicare și de concesionare a lucrărilor…Pentru canalizare mai avem o zonă mică. Putem discuta de refacerea stadionului, de refacere a unui parc unde era o moară, unde se depozitau gunoaie. Am cumpărat terenul și acolo voi face un parc, așa cum am mai făcut în localitate. Sunt proiecte adresate oamenilor, pentru că noi, PSD, suntem aproape de oameni…
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Primării cu zero proiecte: cine a ratat banii europeni în Sud-Muntenia și de ce. ADR Sud-Muntenia: „Nu putem depune proiecte în locul autorităților locale”
În timp ce unele județe și localități au depus zeci de proiecte și au atras sute de milioane de lei din fonduri europene, alte primării lipsesc complet din clasamente. Subiectul a fost atins direct în cadrul conferinței de presă organizate marți, 16 decembrie, de Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia și scoate la iveală o realitate incomodă: nu toată lumea a intrat în cursa pentru finanțări europene.
Listele vorbesc: cine nu apare, nu a cerut
Reprezentanții ADR Sud-Muntenia au confirmat că există unități administrativ-teritoriale care nu figurează cu niciun proiect depus, nici pe componentele mari de infrastructură, nici pe digitalizare, nici pe dezvoltare urbană sau rurală.
În timp ce județe precum Ialomița conduc detașat la număr și valoare de proiecte, alte localități – atât orașe, cât și comune – nu apar deloc în evidențe. Practic, pentru aceste administrații, bilanțul este simplu: zero proiecte, zero bani europeni.
ADR: „Nu putem depune proiecte în locul lor”
Mesajul transmis de conducerea agenției a fost ferm și fără echivoc. ADR Sud-Muntenia a organizat întâlniri, sesiuni de informare, a oferit clarificări și sprijin tehnic, însă decizia de a accesa fonduri aparține exclusiv autorităților locale.
Cu alte cuvinte, lipsa proiectelor nu poate fi pusă pe seama lipsei de informații, ci mai degrabă pe:
- incapacitate administrativă,
- lipsă de personal specializat,
- dezinteres sau amânări repetate.
Diferențe uriașe între localități vecine
Situația devine și mai evidentă atunci când sunt comparate localități apropiate geografic, dar aflate la ani-lumină distanță ca dezvoltare. În timp ce unele comune au depus 4–5 proiecte și au atras zeci de milioane de lei, altele nu au depus nimic, deși au avut acces la aceleași ghiduri de finanțare și aceleași oportunități.
Oficialii ADR au subliniat că mărimea localității nu este un obstacol, dovadă fiind comunele care au reușit să se claseze peste orașe întregi la capitolul fonduri atrase.
Ce pierd localitățile care au stat pe margine
Lipsa proiectelor europene nu este doar o statistică. Se traduce direct în:
- drumuri nemodernizate,
- școli și clădiri publice nereabilitate,
- servicii publice rămase în urmă,
- oportunități economice ratate.
În timp ce alte comunități se dezvoltă cu bani europeni, localitățile inactive rămân blocate în promisiuni și bugete locale insuficiente.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Agricultură și Industrie
10.000 de fermieri au făcut prăpăd la Bruxelles. Aproximativ 1.000 de utilaje agricole au împânzit centrul capitalei
Joi, 18 decembrie a.c., capitala belgiană a fost scena unor proteste puternice, când mii de fermieri din întreaga Uniune Europeană au ieșit în stradă cu sute de tractoare pentru a-și exprima furia față de politicile agricole ale UE și, în mod special, față de controversatul acord de liber-schimb dintre Uniunea Europeană și blocul Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay). Demonstrațiile au coincis cu summitul liderilor țărilor membre UE, reunite la Bruxelles pentru discuții asupra agendei comerciale și agricole.
De la primele ore ale după-amiezii, aproximativ 10.000 de fermieri au blocat principalele artere ale orașului, aducând trafic aproape la paralizie și forțând autoritățile să închidă tuneluri și rute importante în zona instituțiilor europene. Numeroase utilaje agricole au fost parcate în jurul clădirilor Parlamentului European, iar protestatarii au folosit tractoare pentru a monta baricade improvizate.
Pe alocuri, furia protestatarilor s-a transformat în violență: fermierii au aruncat cu cartofi, ouă, și alte obiecte spre forțele de ordine, iar unele grupuri au detonat artificii și au dat foc la garduri de protecție. Autoritățile au desemnat puncte de acces și au cerut calmul protestatarilor, însă, pe măsură ce tensiunile au crescut, forțele de ordine au intervenit mai ferm.
Pentru a controla mulțimea, poliția belgiană a făcut uz de tunuri cu apă și gaze lacrimogene în apropierea Parlamentului European și în alte puncte fierbinți ale manifestației. După ce unii protestatari au început să forțeze cordoanele poliției și să avanseze cu tractoarele, forțele de ordine au intervenit pentru a restabili ordinea și pentru a proteja clădirile instituțiilor UE.
Sursa oficială a poliției menționează că inițial protestului i s-a aprobat participarea a până la 50 de tractoare, dar până după-amiaza zilei numărul acestora a crescut la aproximativ 500–1.000, majoritatea purtând însemne autohtone belgiene și europene. Estimările sugerează că între 7.000 și 10.000 de persoane au participat la acțiune.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Administrație Locală
Consiliul Local al Municipiului Călărași se va reuni în ședință ordinară. Care sunt proiectele de pe ordinea de zi
Luni, 22 decembrie a.c., Consiliul Local al municipiului Călărași se va întruni în cadrul unei ședințe ordinare la sediul primăriei, aleșii locali fiind prezenți pentru a discuta și vota o serie de proiecte importante pentru încheierea anului administrativ.
Această reuniune este una dintre ultimele programate înainte de vacanța de iarnă și are loc într-un context în care administrația locală se pregătește pentru finalizarea obiectivelor bugetare și operaționale ale anului 2025.
Proiectele de pe ordinea de zi:
1. Proiect de hotărâre privind aprobarea rețelei școlare din Municipiul Călărași în anul școlar 2026-2027;
2. Proiect de hotărâre privind inițierea procedurii de vânzare a imobilului-teren în suprafață de 300 mp, situat pe strada Corneliu Pantilie, nr. 8, identificat prin cartea funciara nr. 33219, aflat in domeniul privat al U.A.T. Calarasi, atribuit in folosință gratuite conform Legii 15/2003, pe care se afla edificata o constructie, regim P+1E și împrejmuire, aflat în proprietatea doamnei Călin Loredana-Marcela;
3. Proiect de hotărâre privind inițierea procedurii de vânzarea a imobilului – teren în suprafaţă de 477 mp, situat în municipiul Călărași, str. Petre V. Hanes, nr. 12, județul Călăraşi, teren având număr cadastral 23439, înscris în cartea funciară nr. 23439, aparținând domeniului privat al municipiul Călăraşi, pe care sunt edificate
construcțiile 23439-C1, 23439- C2, 23439-C3, proprietatea Salubris Waste Management SRL.
4. Proiect de hotărâre privind aprobarea dezlipirii în două loturi a imobilului teren arabil situat în extravilanul municipiului Călăraşi, județul Călăraşi, Tarlaua 23, având Numărul Cadastral/Carte Funciară 37239/UAT Călărași, în suprafaţă de 24.400 mp.
5. Proiect de hotărâre privind aprobarea dezlipirii în trei loturi a imobilului teren arabil situat în extravilanul municipiului Călărași, județul Călărași , Tarlaua 26, având Numărul Cadastral/Carte Funciară 37504/UAT Călărasi,
5G 75 în suprafață de 41700 mp;
6.Proiect de hotărâre privind aprobarea dezlipirii în două loturi a imobilului teren având Numărul Cadastral 35368, înscris în Cartea Funciară 35368/UAT Călărași, în suprafaţă de 4969 mp, situat în municipiul Călărași, strada Barbu Ştefănescu Delavrancea, numărul 1, județul Călăraşi;
7. Proiect de hotărâre pentru modificarea Hotărârii Consiliului Local nr. 68 din 30.04.2025 privind aprobarea modelului contractului de
custodie și a încheierii acestuia în cadrul proiectului: “Dotarea cu mobilier, materiale didactice şi echipamente digitale a unităților de învățământ preuniversitar și a unităților conexe din Călărași”, finanțat prin Programul Național de Redresare şi Reziliență (PNRR), Componenta C15: Educație.
8. Proiect de hotărâre pentru modificarea Hotărârii Consiliului Local nr. 48/05.03.2024 privind participarea UAT Municipiul Călăraşi la “Programul-cheie 1: Surse regenerabile de energie și stocarea energiei – Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile pentru autoconsum pentru entități publice”, derulat de către Ministerul Energiei si aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai proiectului “Noi capacități de producere a energiei electrice produse din surse regenerabile pentru autoconsum la nivelul U.A.T. Călărași;
9. Diverse
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cinema Călărași / Aventură animată pentru cei mici: „Tafiti: Aventura prin deșert”
Adio plăților cash nelimitate! De la 10 iulie 2027, românii nu mai pot achita cu numerar peste 10.000 de euro în tranzacții comerciale
Horoscop săptămânal – 19 -25 decembrie
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
