Știri
Primarul din Fundeni continuă investițiile în localitate
Fundeni – o localitate a județului Călărași care este condusă de un primar ce face parte din Partidul Social Democrat, iar acest lucru nu îl ascunde. Vorbește deschis despre modul în care actualul guvern a reușit să scoată multe sate și comune din noroi. În fața primăriei au apărut 3 afiș cu proiectele finanțate de Guvernul României. 1 – Reabilitarea și Modernizarea Școală Gimnazială Nr. 1; 2 – Modernizare străzi și drumuri locale în comuna Fundeni; 3 – Achiziție utilaj pentru servicii publice;
Zilele trecute am vizitat această comună. Am discutat cu câteva personae din localitate despre ce se mai întâmplă pe aici, prin Fundeni. Un bătrân de 81 de ani laudă PSD-ul, se declară mare iubitor. Ne explică în câteva cuvinte de ce votează acest partid. Ne povestește cum a pierdut 10 ani la pensie, tăiați de guvern în timpul președintelui Băsescu. Vorbește de un altul care a închis fabricile. Omul este trecut prin viață, a lucrat mecanic la “Uzinele 23 August.” Uzine care nu mai există. Vorbește de lipsa de educație și respect a tinerilor obligați să plece din țară. Amintind de PSD ne arată realizările primarului Gheorghiță Cărtușanu în comună. Ne vorbește de investițiile în școli moderne și de modul în care a scos comuna din întuneric și noroaie. I se alătură un alt cetățean. Are 82 de ani și aceeași simpatie față de social democrați. Primarul vine și-i salută, discută cu ei, este receptiv la problemele lor. Intrăm prin primăriei alături de primar. În primele minute, Gheorhiță Cărtușanu verifică toate compartimentele instituției, apoi ne invită în birou să dezbatem diferite teme și subiecte.
Primarul pune accent pe faptul că cetățeanul este pe primul loc. Timpul
de așteptare pe holuri nu trebuie să existe, problemele trebuie să fie
rezolvate imediat. Cărtușanu apreciază faptul că actuala guvernare a acordat
tuturor primarilor, indiferent de culoare politică, bani pentru proiecte. Primarul
ne vorbește despre faptul că oamenii nu pot fi mințiți, nu merită. Nu se poate
lucra în minciună nici cu politicienii care nu vor binele țării.
“Fără sprijinul lor nu aș fi reușit...spune primarul PSD din Fundeni. Mă bucur că sunt alături de o echipă tanără de social democrați. Ne-a legat ceva. Am făcut pasul cel mai important pentru comuna mea. Aveam proiecte în derulare iar PNL atunci în 2015 nu ne ajuta, nu sprijinea comunitățile locale pentru dezvoltare. Acum se vede progresul…Măsurile luate de guvernul PSD a adus bunăstarea spune primarul dand exemple din Programul de dezvoltare al Romaniei redactat de PSD. Este țara noastră…nu îmi place să văd că în Parlamentul Europei se vorbește urat de ea de către cei aleși.”
Primarul din Fundeni și-a făcut curaj și ne-a explicat în fel fel arăta localitatea înainte să ajungă în primăriei. Străzile erau nepracticabile dacă ploua puțin mai serios.
“Proiectele de dezvoltare sunt vizibile. S-au asfaltat străzile, altele sunt pietruite, s-au reabilitat și modernizat școlile, iluminatul, alimentarea cu apă. Am alergat pentru finanțare, am muncit mult cu echipa mea de la PSD pentru ca să beneficiem de lucrurile bune făcute de guvern. Investim în educație în sănătate la un dispensar pe care îl vom moderniza, vom realiza prin C.N.I. un Cămin Cultural modern. Nu suntem singura localitate care ne dezvoltăm – spune primarul Cărtușanu, apoi continuă “Guvernul nu cere condiții. Proiectele trebuie depuse. Ele trebuie să fie eligibile. Se dă drumul la finanțare. Nu durează 30- 60 zile. Înainte dura 3-4 ani…2 ani dura numai obținerea de avize. Acum guvernul este eficient, este operativ.”
Primarul mai are destule dorințe pentru a dezvolta comuna Fundeni. Îl
apreciază pe Iulian Iacomi, președintele PSD Călărași, pentru
deschiderea sa și ambiția de a face lucruri bune pentru oameni. Cărtușanu: Acum în Fundeni se mai asfaltează 7,5 km prin PNDL2. Am mai realizat
anul trecut 10.5 km. Avem un proiect de extindere și modernizare la Școala nr 1
de 43 miliarde lei. Pentru modernizarea și extinderea Dispensarului Uman s-au
alocat 10 mild lei. Căminul Cultural este predat la CNI prin Ministerul
Dezvoltării urmează procedura legală pe SEAP. Centrala termică, alei, pavaje,
gard se vor realiza din banii Primăriei – arată primarul, indicand precis
fiecare responsabilitate și termen pentru fiecare proiect. Urmează extinderea
și modernizarea Primăriei. Trebuie să arătăm cetățeanului ca o instituție
serioasă. Un alt proiect de extindere și modernizare iluminat. Omul are nevoie
de siguranță și de respect. Aste le oferim. Obiectivele noastre vor fi
finalizate.
Gheorghiță Cărtușanu: Azi mă întalnesc cu investitorii ce lucrează la autostrada A2. Acolo e o investiție importantă de 100 mil euro. Ne preocupă parteneriatul cu localitățile alăturate cu Frumușani ne-am asociat pentru introducerea de gaze în localități. Așteptăm normele de aplicare și de concesionare a lucrărilor…Pentru canalizare mai avem o zonă mică. Putem discuta de refacerea stadionului, de refacere a unui parc unde era o moară, unde se depozitau gunoaie. Am cumpărat terenul și acolo voi face un parc, așa cum am mai făcut în localitate. Sunt proiecte adresate oamenilor, pentru că noi, PSD, suntem aproape de oameni…
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Un remediu popular mai puțin cunoscut, dar uimitor de eficient împotriva tusei seci și iritante este siropul făcut din bere și zahăr ars. După o viroză sau o răceală puternică, tusea uscată poate rămâne săptămâni întregi și devine extrem de obositoare. Acest sirop tradițional o calmează rapid și ajută la eliminarea ei.
Ingrediente (pentru un borcan de ~300 ml):
- 500 ml bere (de preferat brună sau neagră, dar merge și blondă)
- 250 g zahăr (aproximativ o cană și jumătate)
- un borcan curat cu capac
Mod de preparare:
- Într-o cratiță cu fund gros punem zahărul la foc mic și îl topim până devine caramel de culoare brun-aurie (avem grijă să nu-l ardem prea tare, ca să nu capete gust amar).
- Când zahărul este complet topit și spumegă, turnăm berea treptat (va face spumă puternică multă – e normal). Atenție să nu vă stropiți!
- Amestecăm continuu și lăsăm să fiarbă la foc mic circa 15–20 de minute, până când compoziția scade și capătă consistența unui sirop gros, asemănător mierii.
- Luăm de pe foc, lăsăm 5 minute să se mai răcească, apoi turnăm fierbinte în borcanul sterilizat.
- Înșurubăm capacul și păstrăm la cămară, în loc răcoros și întunecos.
Administrare:
- Adulți: câte 1 lingură de 3–4 ori pe zi
- Copii peste 7 ani: câte 1 linguriță de 3 ori pe zi
După 2–3 zile tusea seacă se transformă în una productivă și dispare mult mai repede. Gustul este plăcut dulce-amărui, iar efectul calmant asupra gâtului se simte aproape imediat.
Un leac vechi, simplu și la îndemâna oricui – încercat și confirmat de generații întregi!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Alertă de lepră la Cluj: primul caz confirmat după decenii – ce spun autoritățile despre riscuri
În plină iarnă a anului 2025, România se confruntă cu o știre șocantă: un caz de lepră – cunoscută și ca boala lui Hansen – a fost confirmat oficial, iar alte trei suspiciuni sunt în plină evaluare medicală. Anunțul a venit chiar pe 11 decembrie, de la Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, care a subliniat că situația este sub control strict, dar nu una de neglijat.
Totul a început pe 26 noiembrie, când două tinere de 21 și 25 de ani, originare din Indonezia, s-au prezentat la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Cluj-Napoca prezentând leziuni cutanate suspecte. Acestea, alături de alte două femei tot din Asia, lucrau ca maseuze într-un salon SPA din oraș. Testele microbiologice au confirmat că boala este prezentă la una dintre ele, iar celelalte trei cazuri sunt acum investigate detaliat, pe baza simptomelor vizibile pe piele și a istoricului epidemiologic.
Este vorba despre cel mai recent episod dintr-o boală veche de mii de ani, care a dispărut practic din țară după anul 1981, ultimul caz înregistrat atunci. La nivel european, lepră rămâne extrem de rară, manifestându-se sporadic mai ales la persoane venite din zone endemice precum Asia, Africa sau America Latină. Transmiterea ei nu se face ușor – necesită contact prelungit și intim cu un pacient netratat, ceea ce face ca riscul pentru populație este minim, conform specialiștilor.
Autoritățile au reacționat prompt: salonul SPA a fost închis temporar, Inspecția Sanitară de Stat supraveghează îndeaproape situația, iar direcțiile de sănătate publică județene și centrul național coordonează toate măsurile necesare.
Pacientele primesc tratament antibiotic adaptat, care vindecă boala în majoritatea cazurilor dacă este depistată la timp, fără a lăsa sechele grave.
Această reapariție subliniază provocările globalizării: migrația și contactele internaționale pot aduce boli uitate înapoi în țări considerate sigure. Totuși, vestea vine cu un mesaj liniștitor – lepră nu este o epidemie iminentă, ci un incident izolat, gestionat cu profesionalism. România, care a închis ultimul leprozeriu de la Tichilești în 2011, arată că lecțiile istoriei sunt încă vii, dar progresele medicinei moderne fac ca o astfel de boală să nu mai fie un blestem inevitabil.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În primăvara anului 1967, Uniunea Sovietică voia cu orice preț să sărbătorească 50 de ani de la Revoluția din Octombrie printr-un spectacol cosmic grandios. Nava Soiuz-1 urma să fie lansată cu un singur om la bord, iar a doua zi să se cupleze în orbită cu Soiuz-2, echipată cu trei cosmonauți. Cei patru urmau apoi să facă schimb de locuri și să se întoarcă pe Pământ în formații diferite – o premieră tehnică menită să eclipseze definitiv Statele Unite.
Doar că Soiuz-1 era bolnavă. Grav bolnavă. În lunile de teste, inginerii descoperiseră 203 de defecte structurale majore. Partea electronică era un coșmar, termoizolația aproape inexistentă, parașută principală fusese împachetată de mântuială. Toată lumea știa, de la tehnicieni până la proiectanții-șefi. Nimeni nu îndrăznea însă să oprească programul: Brejnev voia paradă, iar anularea ar fi însemnat umilință națională.
Pilotul principal ales era Vladimir Komarov, 40 de ani, inginer strălucit, deja erou al zborului Voskhod-1. Rezervă îi era Iuri Gagarin, primul om în cosmos și prietenul său cel mai apropiat. Când testele finale au arătat că nava nu poate fi salvată, Gagarin a făcut un gest disperat: s-a prezentat la centrul de pregătire și a cerut să ia el locul lui Komarov, sperând că autoritățile nu vor risca viața simbolului suprem al cuceririi spațiale sovietice.
Komarov a aflat. Și a refuzat categoric. „Dacă mor eu, tu rămâi în viață și vei putea lupta să nu se mai întâmple așa ceva niciodată”, i-a spus prietenului său. A acceptat misiunea știind că nu se va mai întoarce.
Pe 23 aprilie 1967, la ora 3:35 dimineața, racheta s-a ridicat de la Baikonur. Primele ore au fost un calvar. Unul dintre panourile solare nu s-a deschis, bateria s-a descărcat rapid, sistemele de orientare au început să cedeze. Komarov a încercat zeci de manevre manuale, dar nava devenea din ce în ce mai instabilă. Controlul misiunii a anulat lansarea lui Soiuz-2 – era clar că acuplarea era imposibilă.
A venit ordinul de întoarcere. La intrarea în atmosferă, capsula a început să se rotească nebunește. Când a ajuns la altitudinea de 7 kilometri, sistemul principal de parașute a eșuat complet. Parașuta de rezervă s-a deschis doar pe jumătate și s-a înfășurat imediat. Soiuz-1 s-a izbit de pământ cu peste 600 km/h lângă Orenburg. Impactul a fost atât de violent încât capsula s-a transformat într-o minge de metal topit. Corpul lui Komarov a fost practic pulverizat; ceea ce a rămas a încăput într-o cutie de pantofi.
Se spune că, în ultimele minute, când a înțeles că nu mai există nicio șansă, Komarov a deschis canalul de comunicație și a început să strige. Nu plângea. Blestema. Blestema pe cei care l-au obligat să zboare cu o navă moartă, pe inginerii care au semnat rapoarte mincinoase, pe politicienii care au preferat gloria goală în locul vieții unui om.
A murit la 40 de ani, lăsând în urmă o soție și doi copii. A murit știind totul și alegând să moară pentru ca altcineva – prietenul său – să poată trăi și să spună cândva adevărul.
Adevărul acela a rămas mult timp îngropat sub cenușa capsulei. Dar numele lui Vladimir Komarov a rămas: omul care a privit moartea în ochi și a acceptat-o cu demnitate, ca să nu moară altul în locul lui.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Leac băbesc puternic împotriva sinuzitei: Hreanul macerat în oțet
Recomandare de carte – „Jurnal, 1935–1944” – de Mihail Sebastian
Bijuteria ascunsă a munților: Tragopanul lui Temminck
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
