Știri
Prețul serviciilor de salubrizare prestate de REBU S.A se vor majora cu 1 leu
Societatea REBU S.A este obligată să majoreze tarifele prestate pentru colectarea și transportul gunoiului menajer și deșeurilor pentru județul Calarasi.
Noul director general al societății REBU S.A., Dan Stănoaia, alături de directorul Ecomanagement Salubris, Marius Fulga au convocat AGA joi, 23 Ianuarie, pentru a discuta cu cei 10 primari despre majorarea ce se impune la începutul acestui an.
Nemulțumirile primarilor din sală au fost evidente. Primarul din Roseti, Nicolae Rîjnoveanu și primarul din Borcea, Aniel Pațurcă au spus ca această majorare nu va fi văzută cu ochi buni de către cetățeni. Chiar dacă majorarea prețului consta in adăugarea doar a unul lei/lună, modificarea reprezintă, totuși, o mărire de preț.
Noul director Dan Stănoia alături de Marius Fulga au explicat cetățenilor despre majorarea prețului și cerințele ce trebuiau respectate pentru a fi evitată in viitor.
Directorul general REBU S.A, Dan Stănoaia: Domnii primari au fost proactivi și au înțeles obligativitatea respectării legislației în vigoare. Astfel, de la 1 ianuarie 2020 contribuția pentru economia circulară care se plătește către fondul de mediu s-a modificat de la 30 lei/tonă la 80 lei/ tonă, pentru toate cantitățile care sunt depozitate la CMID din jud. Călărași. Această componentă s-a modificat odată cu componența salariului minim pe economie, operată de Guvernul României.
Vă asigur că REBU se străduiește pe cât este posibil să asigure servicii de calitate, chiar dacă nu există o marjă de profit relevantă. Analizând ce s-a petrecut în primul an, mie, Călărașiul din punct de vedere al priofitabilității nu reușește nici măcar să ajungă pe zero. Suntem pe pierdere în primul an. Am încercat să nu depunem în fundamentare nici un fel de alte modificări, cu toate că structura costurilor REBU s-a modificat.
S-au modificat tarifele la curentul electric, la toate produsele pe care le cumpărăm. Nu am venit cu nimic decât cu creșterea salariului minim și contribuția pentru economia circulară. Această contribuție nu rămâne la noi. Ea trebuie doar comparată cu TVA-ul. Ea se colectează de către operatorul depozitului și se varsă către o instituție a statului în acel fond pentru mediu. Este vorba doar de 1 leu/ lună /persoană.
Directorul Ecomanagement Ecosalubris, Marius Fulga: Într-adevăr, au fost discuții. Creșterea tarifului este percepută de populație ca fiind o creștere nejustificată. Trebuie sp fim atenți la ce plătim și mai ales când plătim mai mult. Un leu înseamnă că a crescut tariful. Această creștere nu a fost solicitată și nu se datorează operatorului REBU, sau oricare ar fi acesta.
REBU București operează în Zona 3 Călărași. Creșterea se datorează unor lucruri pe care noi, ca și cetățen, nu le-am făcut în timp.
Trebuie să o percepem ca pe o “amendă” dată de mediu. Trebuia să respectăm un anumit flux de deșeuri, să îl separăm, să valorificăm unele deșeuri, să aplicăm principiul celor 3 R, să reducem și să reciclăm. Trebuia să nu aruncăm atăt de multe deșeuri și să le îngropăm. Pentru că acestea poluează.
Dacă astăzi nu se mai găsește apă potabilă în pânza freatică este și din cauza unui management defectuos al mediului și al nostru ca cetățeni. Am aruncat orice deșeuri, am introdus astfel tot felul de substanțe în sol, și aceasta ne afectează viața. Taxa de mediu este o contribuție pentru a îmbogăți codițiile de mediu și a avea un mediu mai sănătos. Suntem obligați să o plătim. CJ a aprobat la sfârșitul anului trecut creșterea prin ședință.
Operatorii sunt obligați să aplice noile taxe. Cunoaștem despre pierderile societății REBU și că aceasta, la Călărași, nu au mers în profit în primii 2 ani. Nu au reușit să aibă o încasare foarte bună. Valorificarea și colectarea selectivă a deșeurilor s-a efectuat destul de prost. Cu ceilalți 2 directori am avut o înțelegere. Am semnat cu REBU un contract pe termen lung.
Directorul general REBU S.A, Dan Stănoaia: Nu aș vrea să dau eu sfaturi cetățenilor. I-aș ruga să fie mai responsabili în ceea ce privește sănătatea mediului și strădaniile instituțiilor care gestionează activitatea de colectare. Mi-aș dori să studieze cineva cazul Oradea. Acolo s-a ajuns astfel încât costul colectării și procesării deșeurilor să fie zero. Acestea sunt suportate de Organizațiile de transfer de responsabilitate, ceea ce trebuie realizat la nivel centralizat. Aceste organizații pot suporta o parte din costul procesării fracției uscate a deșeurilor reciclabile, dar trebuie ca ea să existe. Noi trebuie să fundamentăm niște cantități. Dacă nu le avem din cauza lipsei de responsabilitate a populației care nu pune separat deșeul cu valoare de piață nu vom face nimic. Vom avea doar niște documente semnate, fără a fi închis cercul prin primirea unor bani, a unor bonificații, care să se reflecte în tarifele practicate de operatori.
Apelez pe această cale la toți locuitorii județului, să colecteze selectiv, să pună deșeurile separat. Plasticul la plastic, cartonul la carton, sticla din sticlă la sticlă, pe cât posibil. Dacă nu putem să punem pe 4 fracții, măcar să facem selecția pe 2 fracții distincte: deșeul menajer care nu conține nici un fel de reciclabil în el și separat reciclabilul cu carton cu PET. Bineînțeles și biodegradabilul trebuie pus separat pentru a merge la compostare.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Municipiul Călărași riscă să piardă accesul la fonduri europene majore dacă nu depășește pragul de 100.000 de locuitori
Călărași riscă să piardă accesul la fonduri europene majore dacă nu depășește pragul de 100.000 de locuitori
Uniunea Europeană pregătește noi directive care ar putea schimba regulile jocului în ceea ce privește alocarea fondurilor pentru dezvoltare urbană. Una dintre condițiile aflate în discuție vizează pragul minim de populație: orașele cu sub 100.000 de locuitori riscă să fie eliminate din categoria eligibilă pentru proiectele mari de finanțare.
Municipiul Călărași, care conform ultimului recensământ are în jur de 59.000 de locuitori, ar putea fi direct afectat de această modificare. În lipsa unei strategii proactive, orașul riscă să piardă accesul la fonduri europene esențiale pentru infrastructură, mobilitate urbană, mediu sau digitalizare.
O soluție este înființarea unei zone metropolitane, un demers care ar permite Călărașiului să se asocieze cu comunele învecinate și să depășească artificial, dar legal, pragul de 100.000 de locuitori
„Dacă vrem să câștigăm proiecte mari, municipiul trebuie să aibă peste 100.000 de locuitori. Trebuie să înființăm o asociație pentru zona metropolitană”, a explicat edilul Călărașiului într-un interviu recent.
Zona metropolitană ar permite nu doar atragerea de fonduri mai consistente, ci și o abordare coordonată a dezvoltării regionale – de la transport public integrat până la politici de mediu și locuire. Pentru moment, Primăria Călărași nu a făcut publice pași concreți pentru constituirea unei astfel de structuri asociative, însă surse din administrație confirmă că discuțiile au fost demarate.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Centrul Cultural Poșta Veche a fost, zilele acestea, gazda unei noi serii de ateliere de Upcycling, unde materialele simple au prins viață prin imaginația și mâinile dibace ale copiilor. Activitățile, desfășurate de marți până vineri, între orele 09:00 – 17:00, au îmbinat creativitatea, reciclarea și distracția.
Primul atelier a adus la viață dorința mai veche a participanților – construirea unui circuit spectaculos pentru bile din carton, celuloză și pahare de plastic. Într-un alt atelier, copiii au realizat titirezi transformați în zburători, pe care i-au testat cu entuziasm în curte, dar și brelocuri colorate și personalizate.
Imaginația a continuat să fie pusă la încercare cu marionete origami haioase și titirezi în forme și culori variate, iar ultima zi a adus joacă senzorială prin realizarea de baloane lipicioase umplute cu făină.
„A fost încă o săptămână plină de creativitate, reciclare cu sens și multă veselie”, transmit organizatorii.
Cei interesați se pot înscrie la următoarele ateliere sunând la 0720 024 519 – Alina Anghelache.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În decembrie 1900, un eveniment misterios a avut loc pe insula Eilean Mòr, parte a arhipelagului Flannan Isles din largul coastei de nord-vest a Scoției. Trei paznici ai farului maritim, James Ducat, Thomas Marshall și Donald McArthur, au dispărut brusc de la posturile lor, lăsând în urmă o poveste care continuă să fascineze și să ridice întrebări fără răspuns.
Farul, construit în 1899 de David Alan Stevenson pentru Northern Lighthouse Board, era o structură solidă, situată la peste 45 de metri deasupra nivelului mării, menită să ghideze navele prin apele periculoase ale Atlanticului de Nord. Cei trei paznici lucrau în ture, izolați pe insula aridă, unde singurele alte „locuitoare” erau păsările marine. Viața lor era una dură, marcată de condiții meteorologice extreme și de o rutină strictă.
Primul semn al problemei a apărut pe 15 decembrie 1900, când nava transatlantică Archtor a trecut pe lângă insule și a observat că farul era stins, deși vremea era nefavorabilă. Totuși, din cauza condițiilor dificile, nu s-a putut investiga imediat. Abia pe 26 decembrie, nava Hesperus, care aducea un paznic de rezervă, Joseph Moore, a ajuns la insulă. La sosire, nu a fost întâmpinată de nimeni, iar Moore a urcat cele 160 de trepte spre far, descoperind o scenă tulburătoare: ușa principală era închisă, paturile nefăcute, ceasul oprit, iar o masă cu mâncare neatinsă sugera o întrerupere bruscă a activităților zilnice. Cei trei bărbați pur și simplu dispăruseră.
O investigație condusă de superintendentul Robert Muirhead a relevat urme de daune provocate de furtuni pe partea de vest a insulei: balustradele de fier erau îndoite, o șină de cale ferată era smulsă din beton, iar un bolovan de peste o tonă fusese deplasat. Muirhead a concluzionat că cei trei ar fi putut ieși pentru a securiza echipamente în timpul unei furtuni neașteptat de violente și ar fi fost surprinși de un val uriaș care i-a măturat în mare. Totuși, absența furtunilor raportate în zonă în zilele precedente a alimentat alte teorii: de la un conflict intern care a dus la căderea lor de pe stânci, la scenarii fantastice precum atacul unui monstru marin sau influența unor spirite.
Niciun corp nu a fost găsit vreodată, iar ultimele însemnări din jurnalul farului, datate 13 decembrie, menționau doar condiții meteo dificile, fără indicii clare despre soarta lor. Misterul rămâne nerezolvat, transformând povestea paznicilor din Flannan într-o legendă maritimă care a inspirat poezii, filme și opere.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cât valorează grâul, porumbul și floarea-soarelui în 2025? Consilierii județeni din Călărași au stabilit prețurile
Municipiul Călărași riscă să piardă accesul la fonduri europene majore dacă nu depășește pragul de 100.000 de locuitori
Cinema Călărași / Băieții răi revin la Călărași cu o misiune imposibil de… cuminte!
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
