Știri
Prefectul Valentin Barbu, despre declarațiile făcute în spațiul public cu privire la Spitalul Județean de Urgență “Dr. Pompei Samarian”
Principalele declarații făcute de liderii PNL Călărași prezenți:
Prefectul Valentin Barbu: Despre campania de vaccinare:
Vreau să mulțumesc tuturor primarilor care s-au implicat în campanii de vaccinare și se implică, indiferent de culoarea politică, pentru că sunt primari PSD și primari PNL care sunt foarte implicați, dar și primari care nu s-au implicat foarte tare, dar care văd că încep să aștepte și să organizeze caravane mobile cu sprijinul DSP Călărași. Îi rog pe toți primarii, să se gândească și să începem să facem un calendar de vaccinare, așa cum am mai făcut și în primăvară, împreună cu DSP, astfel încât echipele mobile să meargă și să vaccineze în comunitățile rurale, mai ales în acelea unde medicii de familie se implică mai puțin.
Despre declarațiile făcute în spațiul public cu privire la Spitalul Județean de Urgență “Dr. Pompei Samarian”:
Vreau să fac un scurt istoric, eu nu mai vreau să comentez decât că au fost niște minciuni făcute de către niște profesioniști în ale minciunii, pe care îi știți, pentru că nu de o săptămână mint cu nerușinare. De unde minciuna? Minciuna este simplă și pornește de la adresa făcută de către Spitalul Județean către Direcția de Sănătate Publică, către Instituția prefectului, către Centrul de Conducere și Coordonare a Intervenției și spre știință Consiliului Județean. Adică, de aici ar deriva faptul că nu prea e în ecuația asta Consiliul județean. Păi cum să nu fie când cele două spitale, unul de unde a pornit intervenția pe bună dreptate, nu comentăm asta, și celălalt de Pneumoftiziologie, sunt în directa subordonare, coordonare și finanțare a Consiliului județean.
De aici începe minciuna. Această adresă s-a trimis pe data de 18 octombrie, pe 19 am avut o întâlnire cu reprezentanții DSP, cu domnul colonel Păduraru, la mine la Prefectură, tocmai pe această temă, le-am cerut părerea vizavi de această situație. Cu toții am fost de acord ca de îndată, cred că era în jurul orei 16.30, l-am sunat pe președintele CJ și i-am cerut să ne întâlnim oriunde și să vedem fiecare ce aport putem să aducem pentru rezolvarea acestei situații. A fost de acord, cu condiția să ne vedem la Consiliul județean, nu am avut niciun fel de problemă, vorbim de cetățeni, nu vorbim de partide, puteam merge oriunde, și la sediul PSD de la București, nu era nicio problemă. Era plecat la București, a doua zi, la ora 12.00, ne-am întâlnit la Consiliul județean, în prezența inclusiv a managerilor celor două spitale, a reprezentanților DSP, a domnului Păduraru.
Am fost întrebat foarte clar ce părere am despre această situație și am spus foarte clar, că din punct de vedere moral, și un singur pat dacă puneam la dispoziție în plus bolnavilor de Covid trebuie să facem demersuri. Și atunci, la analiza făcută de cei de la DSP și la propunerea lor, a rămas să vedem câte paturi putem crea în plus pentru pacienții Covid la Spitalul de pneumoftiziologie, în așa fel încât să rezolvăm situația. Eu am fost de acord imediat cu această soluție pentru că acest spital beneficiază de resursă umană, pentru că nu numărul de paturi e problema, ci resursa umană. Aceasta soluție a fost abordată de multe județe din țară.
La ședința respectivă, domnul Dumitrescu, managerul Spitalului de pneumoftiziologie, a spus foarte clar că nu-și asumă, eu am documente, de-aia vă spun că a fost o minciună, ca țapul ispășitor să fiu eu pentru o situație care putea fi rezolvată de la sfârșitul lunii septembrie, pentru că Spitalul județean este în subordinea CJ, puteau să facă oricând.
Faptul că așteptau o hotărâre de CJSU pentru o finanțare este altă minciună. Pentru că ai nevoie de o hotărâre CJSU atunci când tu Consiliul județean nu poți finanța, și atunci ai nevoie de o hotărâre CJSU pentru unitatea respectivă.
Domnul Dumitrescu, îmi răspunde la o adresă făcută de mine în data de 19, în care îi ceream numărul de paturi din fiecare secție, gradul de ocupare, ne-a comunicat și ne-a spus foarte clar pe data de 20, că spitalul nu are capacitatea de a primit pacienți Covid și că nu-și asumă responsabilitatea tratării lor. Adresa a fost semnată de domnia sa împreună cu 5 medici pneumologi. Asta a fost la întâlnirea de miercuri.
Mai departe, DSP a făcut o analiză, pe care a transmis-o instituției prefectului pe data de 23, sâmbătă după-amiază, ca urmare am convocat CJSU și am dat o hotărâre duminică în jurul orei 11.00, în care am luat act de analiza făcută de către DSP, a cărei unică concluzie era de mărire a capacității de tratare Covid a spitalului TBC. Am respectat analiza, ei sunt experți, am inclus-o într-o hotărâre CJSU, s-a făcut apoi o solicitare către CNCCI cu privire la mărirea capacității cu 30 de paturi și solicitarea de a fi aduse Spitalului TBC un număr de 30 de concentratoare de 10 l/min.
Și acum, vă fac referire la dispoziția, de fapt, cu care trebuia să înceapă tot demersul. În data de 25, deci luni, apare o dispoziție a domnului Dumitrescu Spiridon, managerul Spitalului, care dispune ca începând cu data de 25.10, pe durata pandemiei și până la dispoziția contrară a CJSU Călărași, atenție nu are nicio legătură, se organizează secție Covid în cadrul spitalului, 30 de paturi. La fel ca propunerea DSP Călărași. Repet, această soluție putea fi creată chiar la sfârșitul lunii septembrie, fără nicio intervenție a Instituției prefectului, doar la solicitarea managerului instituției, acesta este punctul de plecare, cu avizul DSP, DSP a trimis Ministerului Sănătății, chiar în aceeași zi, prin care solicită includerea spitalului în Ordinul 434/2021, Anexa 2. Dacă ești introdus în această listă, a spitalelor care pot trata pacienți Covid, toate cheltuielile în legătură cu acești pacienți vor fi decontate prin CAS. Punct. Aici se încheie filmul, cu documente, cu tot. Înțeleg că astăzi (n.r. vineri, 29 octombrie), sunt internați 11 pacienți Covid, cu forme ușoare sau medii.
Dacă nu dădeam această hotărâre de CJSU, de care nu era nevoie totuși, vă dați seama, ce puteau spune, că prefectul doarme, că nu face nimic. Ei au dormit, nu eu.
Subprefectul Nicolae Dumitru: despre situația de la spital:
Hotărârea de CJSU dată poate fi folosită de Consiliul județean doar să se justifice niște cheltuieli de funcționare. În rest, așa cum a spus și domnul prefect, ei se puteau organiza. Și mai vreau să spun un lucru, în calitatea sa de președinte CJ este și vicepreședinte al CJSU și el putea să anunțe unele probleme la timp. Însă, din păcate, de la începutul pandemiei, domnul președinte nu a participat decât la o ședință în format fizic și la niciuna online.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Primării cu zero proiecte: cine a ratat banii europeni în Sud-Muntenia și de ce. ADR Sud-Muntenia: „Nu putem depune proiecte în locul autorităților locale”
În timp ce unele județe și localități au depus zeci de proiecte și au atras sute de milioane de lei din fonduri europene, alte primării lipsesc complet din clasamente. Subiectul a fost atins direct în cadrul conferinței de presă organizate marți, 16 decembrie, de Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia și scoate la iveală o realitate incomodă: nu toată lumea a intrat în cursa pentru finanțări europene.
Listele vorbesc: cine nu apare, nu a cerut
Reprezentanții ADR Sud-Muntenia au confirmat că există unități administrativ-teritoriale care nu figurează cu niciun proiect depus, nici pe componentele mari de infrastructură, nici pe digitalizare, nici pe dezvoltare urbană sau rurală.
În timp ce județe precum Ialomița conduc detașat la număr și valoare de proiecte, alte localități – atât orașe, cât și comune – nu apar deloc în evidențe. Practic, pentru aceste administrații, bilanțul este simplu: zero proiecte, zero bani europeni.
ADR: „Nu putem depune proiecte în locul lor”
Mesajul transmis de conducerea agenției a fost ferm și fără echivoc. ADR Sud-Muntenia a organizat întâlniri, sesiuni de informare, a oferit clarificări și sprijin tehnic, însă decizia de a accesa fonduri aparține exclusiv autorităților locale.
Cu alte cuvinte, lipsa proiectelor nu poate fi pusă pe seama lipsei de informații, ci mai degrabă pe:
- incapacitate administrativă,
- lipsă de personal specializat,
- dezinteres sau amânări repetate.
Diferențe uriașe între localități vecine
Situația devine și mai evidentă atunci când sunt comparate localități apropiate geografic, dar aflate la ani-lumină distanță ca dezvoltare. În timp ce unele comune au depus 4–5 proiecte și au atras zeci de milioane de lei, altele nu au depus nimic, deși au avut acces la aceleași ghiduri de finanțare și aceleași oportunități.
Oficialii ADR au subliniat că mărimea localității nu este un obstacol, dovadă fiind comunele care au reușit să se claseze peste orașe întregi la capitolul fonduri atrase.
Ce pierd localitățile care au stat pe margine
Lipsa proiectelor europene nu este doar o statistică. Se traduce direct în:
- drumuri nemodernizate,
- școli și clădiri publice nereabilitate,
- servicii publice rămase în urmă,
- oportunități economice ratate.
În timp ce alte comunități se dezvoltă cu bani europeni, localitățile inactive rămân blocate în promisiuni și bugete locale insuficiente.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Agricultură și Industrie
10.000 de fermieri au făcut prăpăd la Bruxelles. Aproximativ 1.000 de utilaje agricole au împânzit centrul capitalei
Joi, 18 decembrie a.c., capitala belgiană a fost scena unor proteste puternice, când mii de fermieri din întreaga Uniune Europeană au ieșit în stradă cu sute de tractoare pentru a-și exprima furia față de politicile agricole ale UE și, în mod special, față de controversatul acord de liber-schimb dintre Uniunea Europeană și blocul Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay). Demonstrațiile au coincis cu summitul liderilor țărilor membre UE, reunite la Bruxelles pentru discuții asupra agendei comerciale și agricole.
De la primele ore ale după-amiezii, aproximativ 10.000 de fermieri au blocat principalele artere ale orașului, aducând trafic aproape la paralizie și forțând autoritățile să închidă tuneluri și rute importante în zona instituțiilor europene. Numeroase utilaje agricole au fost parcate în jurul clădirilor Parlamentului European, iar protestatarii au folosit tractoare pentru a monta baricade improvizate.
Pe alocuri, furia protestatarilor s-a transformat în violență: fermierii au aruncat cu cartofi, ouă, și alte obiecte spre forțele de ordine, iar unele grupuri au detonat artificii și au dat foc la garduri de protecție. Autoritățile au desemnat puncte de acces și au cerut calmul protestatarilor, însă, pe măsură ce tensiunile au crescut, forțele de ordine au intervenit mai ferm.
Pentru a controla mulțimea, poliția belgiană a făcut uz de tunuri cu apă și gaze lacrimogene în apropierea Parlamentului European și în alte puncte fierbinți ale manifestației. După ce unii protestatari au început să forțeze cordoanele poliției și să avanseze cu tractoarele, forțele de ordine au intervenit pentru a restabili ordinea și pentru a proteja clădirile instituțiilor UE.
Sursa oficială a poliției menționează că inițial protestului i s-a aprobat participarea a până la 50 de tractoare, dar până după-amiaza zilei numărul acestora a crescut la aproximativ 500–1.000, majoritatea purtând însemne autohtone belgiene și europene. Estimările sugerează că între 7.000 și 10.000 de persoane au participat la acțiune.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Administrație Locală
Consiliul Local al Municipiului Călărași se va reuni în ședință ordinară. Care sunt proiectele de pe ordinea de zi
Luni, 22 decembrie a.c., Consiliul Local al municipiului Călărași se va întruni în cadrul unei ședințe ordinare la sediul primăriei, aleșii locali fiind prezenți pentru a discuta și vota o serie de proiecte importante pentru încheierea anului administrativ.
Această reuniune este una dintre ultimele programate înainte de vacanța de iarnă și are loc într-un context în care administrația locală se pregătește pentru finalizarea obiectivelor bugetare și operaționale ale anului 2025.
Proiectele de pe ordinea de zi:
1. Proiect de hotărâre privind aprobarea rețelei școlare din Municipiul Călărași în anul școlar 2026-2027;
2. Proiect de hotărâre privind inițierea procedurii de vânzare a imobilului-teren în suprafață de 300 mp, situat pe strada Corneliu Pantilie, nr. 8, identificat prin cartea funciara nr. 33219, aflat in domeniul privat al U.A.T. Calarasi, atribuit in folosință gratuite conform Legii 15/2003, pe care se afla edificata o constructie, regim P+1E și împrejmuire, aflat în proprietatea doamnei Călin Loredana-Marcela;
3. Proiect de hotărâre privind inițierea procedurii de vânzarea a imobilului – teren în suprafaţă de 477 mp, situat în municipiul Călărași, str. Petre V. Hanes, nr. 12, județul Călăraşi, teren având număr cadastral 23439, înscris în cartea funciară nr. 23439, aparținând domeniului privat al municipiul Călăraşi, pe care sunt edificate
construcțiile 23439-C1, 23439- C2, 23439-C3, proprietatea Salubris Waste Management SRL.
4. Proiect de hotărâre privind aprobarea dezlipirii în două loturi a imobilului teren arabil situat în extravilanul municipiului Călăraşi, județul Călăraşi, Tarlaua 23, având Numărul Cadastral/Carte Funciară 37239/UAT Călărași, în suprafaţă de 24.400 mp.
5. Proiect de hotărâre privind aprobarea dezlipirii în trei loturi a imobilului teren arabil situat în extravilanul municipiului Călărași, județul Călărași , Tarlaua 26, având Numărul Cadastral/Carte Funciară 37504/UAT Călărasi,
5G 75 în suprafață de 41700 mp;
6.Proiect de hotărâre privind aprobarea dezlipirii în două loturi a imobilului teren având Numărul Cadastral 35368, înscris în Cartea Funciară 35368/UAT Călărași, în suprafaţă de 4969 mp, situat în municipiul Călărași, strada Barbu Ştefănescu Delavrancea, numărul 1, județul Călăraşi;
7. Proiect de hotărâre pentru modificarea Hotărârii Consiliului Local nr. 68 din 30.04.2025 privind aprobarea modelului contractului de
custodie și a încheierii acestuia în cadrul proiectului: “Dotarea cu mobilier, materiale didactice şi echipamente digitale a unităților de învățământ preuniversitar și a unităților conexe din Călărași”, finanțat prin Programul Național de Redresare şi Reziliență (PNRR), Componenta C15: Educație.
8. Proiect de hotărâre pentru modificarea Hotărârii Consiliului Local nr. 48/05.03.2024 privind participarea UAT Municipiul Călăraşi la “Programul-cheie 1: Surse regenerabile de energie și stocarea energiei – Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile pentru autoconsum pentru entități publice”, derulat de către Ministerul Energiei si aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai proiectului “Noi capacități de producere a energiei electrice produse din surse regenerabile pentru autoconsum la nivelul U.A.T. Călărași;
9. Diverse
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cinema Călărași / Aventură animată pentru cei mici: „Tafiti: Aventura prin deșert”
Adio plăților cash nelimitate! De la 10 iulie 2027, românii nu mai pot achita cu numerar peste 10.000 de euro în tranzacții comerciale
Horoscop săptămânal – 19 -25 decembrie
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
