Știri
Prefectul Valentin Barbu, despre declarațiile făcute în spațiul public cu privire la Spitalul Județean de Urgență “Dr. Pompei Samarian”
Principalele declarații făcute de liderii PNL Călărași prezenți:
Prefectul Valentin Barbu: Despre campania de vaccinare:
Vreau să mulțumesc tuturor primarilor care s-au implicat în campanii de vaccinare și se implică, indiferent de culoarea politică, pentru că sunt primari PSD și primari PNL care sunt foarte implicați, dar și primari care nu s-au implicat foarte tare, dar care văd că încep să aștepte și să organizeze caravane mobile cu sprijinul DSP Călărași. Îi rog pe toți primarii, să se gândească și să începem să facem un calendar de vaccinare, așa cum am mai făcut și în primăvară, împreună cu DSP, astfel încât echipele mobile să meargă și să vaccineze în comunitățile rurale, mai ales în acelea unde medicii de familie se implică mai puțin.
Despre declarațiile făcute în spațiul public cu privire la Spitalul Județean de Urgență “Dr. Pompei Samarian”:
Vreau să fac un scurt istoric, eu nu mai vreau să comentez decât că au fost niște minciuni făcute de către niște profesioniști în ale minciunii, pe care îi știți, pentru că nu de o săptămână mint cu nerușinare. De unde minciuna? Minciuna este simplă și pornește de la adresa făcută de către Spitalul Județean către Direcția de Sănătate Publică, către Instituția prefectului, către Centrul de Conducere și Coordonare a Intervenției și spre știință Consiliului Județean. Adică, de aici ar deriva faptul că nu prea e în ecuația asta Consiliul județean. Păi cum să nu fie când cele două spitale, unul de unde a pornit intervenția pe bună dreptate, nu comentăm asta, și celălalt de Pneumoftiziologie, sunt în directa subordonare, coordonare și finanțare a Consiliului județean.
De aici începe minciuna. Această adresă s-a trimis pe data de 18 octombrie, pe 19 am avut o întâlnire cu reprezentanții DSP, cu domnul colonel Păduraru, la mine la Prefectură, tocmai pe această temă, le-am cerut părerea vizavi de această situație. Cu toții am fost de acord ca de îndată, cred că era în jurul orei 16.30, l-am sunat pe președintele CJ și i-am cerut să ne întâlnim oriunde și să vedem fiecare ce aport putem să aducem pentru rezolvarea acestei situații. A fost de acord, cu condiția să ne vedem la Consiliul județean, nu am avut niciun fel de problemă, vorbim de cetățeni, nu vorbim de partide, puteam merge oriunde, și la sediul PSD de la București, nu era nicio problemă. Era plecat la București, a doua zi, la ora 12.00, ne-am întâlnit la Consiliul județean, în prezența inclusiv a managerilor celor două spitale, a reprezentanților DSP, a domnului Păduraru.
Am fost întrebat foarte clar ce părere am despre această situație și am spus foarte clar, că din punct de vedere moral, și un singur pat dacă puneam la dispoziție în plus bolnavilor de Covid trebuie să facem demersuri. Și atunci, la analiza făcută de cei de la DSP și la propunerea lor, a rămas să vedem câte paturi putem crea în plus pentru pacienții Covid la Spitalul de pneumoftiziologie, în așa fel încât să rezolvăm situația. Eu am fost de acord imediat cu această soluție pentru că acest spital beneficiază de resursă umană, pentru că nu numărul de paturi e problema, ci resursa umană. Aceasta soluție a fost abordată de multe județe din țară.
La ședința respectivă, domnul Dumitrescu, managerul Spitalului de pneumoftiziologie, a spus foarte clar că nu-și asumă, eu am documente, de-aia vă spun că a fost o minciună, ca țapul ispășitor să fiu eu pentru o situație care putea fi rezolvată de la sfârșitul lunii septembrie, pentru că Spitalul județean este în subordinea CJ, puteau să facă oricând.
Faptul că așteptau o hotărâre de CJSU pentru o finanțare este altă minciună. Pentru că ai nevoie de o hotărâre CJSU atunci când tu Consiliul județean nu poți finanța, și atunci ai nevoie de o hotărâre CJSU pentru unitatea respectivă.
Domnul Dumitrescu, îmi răspunde la o adresă făcută de mine în data de 19, în care îi ceream numărul de paturi din fiecare secție, gradul de ocupare, ne-a comunicat și ne-a spus foarte clar pe data de 20, că spitalul nu are capacitatea de a primit pacienți Covid și că nu-și asumă responsabilitatea tratării lor. Adresa a fost semnată de domnia sa împreună cu 5 medici pneumologi. Asta a fost la întâlnirea de miercuri.
Mai departe, DSP a făcut o analiză, pe care a transmis-o instituției prefectului pe data de 23, sâmbătă după-amiază, ca urmare am convocat CJSU și am dat o hotărâre duminică în jurul orei 11.00, în care am luat act de analiza făcută de către DSP, a cărei unică concluzie era de mărire a capacității de tratare Covid a spitalului TBC. Am respectat analiza, ei sunt experți, am inclus-o într-o hotărâre CJSU, s-a făcut apoi o solicitare către CNCCI cu privire la mărirea capacității cu 30 de paturi și solicitarea de a fi aduse Spitalului TBC un număr de 30 de concentratoare de 10 l/min.
Și acum, vă fac referire la dispoziția, de fapt, cu care trebuia să înceapă tot demersul. În data de 25, deci luni, apare o dispoziție a domnului Dumitrescu Spiridon, managerul Spitalului, care dispune ca începând cu data de 25.10, pe durata pandemiei și până la dispoziția contrară a CJSU Călărași, atenție nu are nicio legătură, se organizează secție Covid în cadrul spitalului, 30 de paturi. La fel ca propunerea DSP Călărași. Repet, această soluție putea fi creată chiar la sfârșitul lunii septembrie, fără nicio intervenție a Instituției prefectului, doar la solicitarea managerului instituției, acesta este punctul de plecare, cu avizul DSP, DSP a trimis Ministerului Sănătății, chiar în aceeași zi, prin care solicită includerea spitalului în Ordinul 434/2021, Anexa 2. Dacă ești introdus în această listă, a spitalelor care pot trata pacienți Covid, toate cheltuielile în legătură cu acești pacienți vor fi decontate prin CAS. Punct. Aici se încheie filmul, cu documente, cu tot. Înțeleg că astăzi (n.r. vineri, 29 octombrie), sunt internați 11 pacienți Covid, cu forme ușoare sau medii.
Dacă nu dădeam această hotărâre de CJSU, de care nu era nevoie totuși, vă dați seama, ce puteau spune, că prefectul doarme, că nu face nimic. Ei au dormit, nu eu.
Subprefectul Nicolae Dumitru: despre situația de la spital:
Hotărârea de CJSU dată poate fi folosită de Consiliul județean doar să se justifice niște cheltuieli de funcționare. În rest, așa cum a spus și domnul prefect, ei se puteau organiza. Și mai vreau să spun un lucru, în calitatea sa de președinte CJ este și vicepreședinte al CJSU și el putea să anunțe unele probleme la timp. Însă, din păcate, de la începutul pandemiei, domnul președinte nu a participat decât la o ședință în format fizic și la niciuna online.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Claude Oscar Monet s-a născut la 14 noiembrie 1840 în Paris, dar copilăria și-a petrecut-o la Le Havre, pe coasta normandă, unde marea și cerul schimbător i-au trezit pentru totdeauna dragostea de lumină. Tatăl său, negustor prosper, dorea ca fiul să-i urmeze în comerț, însă tânărul Claude desena caricaturi pe care le vindea marinarilor și trecătorilor. La 15 ani era deja cunoscut în oraș ca un caricaturist priceput.
Totul s-a schimbat când l-a întâlnit pe Eugène Boudin, pictor care lucra în aer liber. Boudin l-a convins să iasă din atelier și să picteze natura așa cum o vede cu adevărat, cu lumina ei vie și schimbătoare. „Nu picta ce știi că este acolo, pictează ce vezi”, îi spunea maestrul. Aceste cuvinte aveau să devină crezul întregii sale vieți.
În 1859 pleacă la Paris. Refuză să urmeze cursurile Școlii de Belle-Arte și intră în atelierul lui Charles Gleyre, unde îi cunoaște pe viitorii săi prieteni și tovarăși de luptă: Pierre-Auguste Renoir, Alfred Sisley și Frédéric Bazille. Împreună încep să picteze în pădurea Fontainebleau și pe malul Senei, sfidând regulile rigide ale picturii academice.
Primul mare scandal îl provoacă în 1866 cu tabloul „Camille” sau „Femeia în rochie verde”, portretul viitoarei sale soții, Camille Doncieux. Pictura este acceptată la Salonul oficial și primește laude, dar succesul durează puțin. Anii următori sunt grei: sărăcie, refuzuri repetate la Salon, moartea prematură a tatălui care îi tăiase orice sprijin financiar.
Războiul franco-prusac din 1870 îl alungă în Olanda și apoi în Anglia. La Londra descoperă operele lui Turner, a cărui lumină dizolvată în ceață îl va influența profund. Întoarsă în Franța, se stabilește la Argenteuil, pe Sena. Aici, împreună cu Renoir, Sisley și Manet, pun bazele mișcării care va fi numită mai târziu impresionism.
În 1874 are loc prima expoziție a grupului la fotograful Nadar din Paris. Criticul Louis Leroy, batjocorind tabloul lui Monet „Impresie, răsărit de soare”, folosește cuvântul „impresioniști” ca insultă. Numele rămâne și devine steagul sub care va triumfa o întreagă revoluție artistică.
Camille îi dăruiește doi fii, Jean și Michel, dar sănătatea ei se degradează rapid. Moare în 1879, la doar 32 de ani. Monet o pictează pe patul de moarte – una dintre cele mai sfâșietoare mărturii ale dragostei sale.
În 1883 descoperă Giverny, un sat la 80 km de Paris. Cumpără o casă cu grădină și, cu timpul, o transformă într-un paradis de flori și apă. Aici va picta cele mai cunoscute serii ale sale: nuferi, podul japonez, grădina în toate anotimpurile și la toate orele zilei. Pentru el, un tablou nu era niciodată terminat – era doar o clipă de lumină prinsă pe pânză.
După 1890 începe să lucreze în serie: aceleași subiecte pictate în condiții diferite de lumină și atmosferă – grămezi de fân, catedrala din Rouen, plopii de pe Epte. Criticii care altădată râdeau încep să înțeleagă. În 1891 are prima expoziție personală de succes. Banii vin în sfârșit.
Se recăsătorește cu Alice Hoschedé, văduva unui prieten care îi crescuse copiii în anii grei. Împreună formează o familie numeroasă și fericită la Giverny. Dar nenorocirile nu se opresc: în 1911 moare Alice, iar în 1912 află că suferă de cataractă dublă. Vederea îi scade dramatic. Culorile devin mai închise, tușele mai groase, mai dramatice. Refuză operația mult timp, de teamă să nu-și piardă percepția culorilor. Abia în 1923 acceptă intervenția, dar vederea nu-și mai revine complet.
Chiar și aproape orb, continuă să picteze marile panouri cu nuferi destinate Muzeului Orangerie. „Vreau să pictez aerul în care se află podul, casa, râul”, spunea. În ultimii ani lucra cu o furie disperată, ștergând și recompunând pânzele până când asistenții aproape că îl opreau cu forța.
La 5 decembrie 1926, la 86 de ani, Claude Monet moare la Giverny, înconjurat de familie și de grădină. Lângă patul său atârna ultimul tablou la care lucrase – un colț de iaz cu nuferi, pictat în roșu aprins și violet, culorile pe care le vedea în mintea sa când ochii nu-l mai ajutau.
A lăsat în urmă peste două mii de tablouri și o lume transformată: a învățat omenirea să vadă lumina care se schimbă în fiecare clipă și să o iubească așa cum era – efemeră, vie, imposibil de prins pentru totdeauna. Dar el a încercat. Și aproape că a reușit.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
ITM Călărași, bilanț dur în noiembrie: amenzi de peste 167.000 lei și zeci de nereguli descoperite la angajatori din județ
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Călărași a încheiat luna noiembrie cu o serie amplă de controale în domeniile cele mai expuse riscurilor de muncă nedeclarată și accidentelor de muncă. Verificările au vizat transporturile rutiere, saloanele de înfrumusețare, extracțiile de agregate, agricultura, comerțul, taxiurile, publicitatea, domeniul auto, construcțiile, industria alimentară, barurile și restaurantele, dar și unități din sectorul zootehnic.
În total, inspectorii au realizat 165 de controale, dintre care 100 în domeniul relațiilor de muncă și 65 în domeniul securității și sănătății în muncă (SSM).
Nereguli grave la relațiile de muncă: amenzi de 130.000 lei, dintre care 100.000 lei pentru muncă nedeclarată
În zona relațiilor de muncă, inspectorii au aplicat 11 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor ajungând la 130.000 lei. Cea mai mare parte – 100.000 lei – a fost aplicată angajatorilor care foloseau persoane fără forme legale de angajare.
Printre cele mai dese abateri constatate:
- contracte individuale de muncă neîncheiate în formă scrisă;
- neînregistrarea în Revisal a suspendării contractelor;
- lipsa informării salariaților asupra Regulamentului Intern;
- neplata drepturilor salariale și a concediilor de odihnă neefectuate la încetarea activității;
- neevidențierea orelor de noapte și neacordarea sporului legal de 25%;
- necomunicarea adeverințelor de vechime la încetarea contractelor;
- neinițierea negocierilor pentru contractul colectiv de muncă;
- nepredarea unui exemplar al contractului către angajat.
Au fost dispuse 103 măsuri cu termene clare de remediere.
SSM: depozite fără etichete de sarcină, lipsă echipamente de protecție și evaluări incomplete ale riscurilor
În domeniul securității și sănătății în muncă, ITM Călărași a aplicat 21 de sancțiuni, dintre care 9 amenzi în valoare totală de 37.000 lei și 12 avertismente.
Inspectorii au descoperit probleme serioase, precum:
- rafturi de depozitare fără inscriptionarea greutății maxime admise;
- fișe de instruire incomplete;
- lipsa echipamentelor individuale de protecție;
- lipsa evaluării riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională;
- personal neinstruit pentru acordarea primului ajutor;
- neverificarea prizelor de pământ și a instalațiilor de împământare.
Au fost dispuse 52 de măsuri pentru remedierea urgentă a acestor neconformități.
ITM Călărași: controalele vor continua
Inspectoratul de Muncă anunță că verificările vor continua și în perioada următoare, cu scopul declarat de a reduce munca nedeclarată și de a asigura condiții de muncă sigure în toate domeniile economice din județ.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
ȘOC pe piața muncii din Călărași! Șomajul sare din nou, iar peste 4.300 de oameni caută loc de muncă
Rata șomajului continuă să lovească județul Călărași, iar datele oficiale pentru luna octombrie 2025 arată un tablou sumbru: 4374 de persoane nu au un loc de muncă. Mai mult, aproape jumătate sunt femei (2162), iar rata șomajului a ajuns la 5,97%, în creștere față de luna anterioară.
Cei mai loviți? Tinerii și grupa 40-49 de ani, unde cifrele sunt alarmante.
🔥 Cine sunt șomerii din Călărași?
Din totalul de peste 4.300 de șomeri:
-
427 sunt tineri sub 25 de ani – generația care ar trebui să pună bazele viitorului.
-
Doar 240 au între 25 și 29 de ani.
-
835 sunt în grupa 30-39 ani.
-
1068, cei mai mulți, provin din segmentul 40-49 de ani – oameni aflați în plină maturitate profesională.
-
809 sunt între 50 și 55 de ani.
-
995 au peste 55 de ani.
Ruralul domină categoric: 3299 provin din mediul rural, în timp ce doar 1075 locuiesc în urban.
📌 Câte indemnizații se plătesc?
Doar 427 de persoane primesc indemnizație de șomaj.
3947 – adică o majoritate covârșitoare – trăiesc fără nicio formă de sprijin financiar.
⚠️ Cel mai grav: lipsa studiilor
Cifrele AJOFP arată clar dezastrul educațional:
-
43,85% dintre șomeri au doar studii primare sau sunt fără studii.
-
35,05% au studii gimnaziale.
-
Doar 11% au terminat liceul.
-
Iar absolvenții de facultate sunt aproape inexistenți: 1,10%.
Cu alte cuvinte, peste 4 din 5 șomeri au un nivel scăzut de educație, ceea ce explică dificultatea integrării lor pe piața muncii.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Vadul prăbușit între Budești și Crivăț este ilegal. Președintele CJ Călărași, Vasile Iliuță, critică Ministerul Mediului și cere responsabilitate în gestionarea riscurilor
Carrefour Express deschide porțile unui nou magazin modern în Dor Mărunt, pe 11 decembrie. Comunitatea câștigă un spațiu comercial complet, locuri de muncă și facilități de ultimă generație
Dispozitive indispensabile pentru ascuțirea lanțului de drujbă
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
