Știri
Prefectul Valentin Barbu, despre declarațiile făcute în spațiul public cu privire la Spitalul Județean de Urgență “Dr. Pompei Samarian”
Principalele declarații făcute de liderii PNL Călărași prezenți:
Prefectul Valentin Barbu: Despre campania de vaccinare:
Vreau să mulțumesc tuturor primarilor care s-au implicat în campanii de vaccinare și se implică, indiferent de culoarea politică, pentru că sunt primari PSD și primari PNL care sunt foarte implicați, dar și primari care nu s-au implicat foarte tare, dar care văd că încep să aștepte și să organizeze caravane mobile cu sprijinul DSP Călărași. Îi rog pe toți primarii, să se gândească și să începem să facem un calendar de vaccinare, așa cum am mai făcut și în primăvară, împreună cu DSP, astfel încât echipele mobile să meargă și să vaccineze în comunitățile rurale, mai ales în acelea unde medicii de familie se implică mai puțin.
Despre declarațiile făcute în spațiul public cu privire la Spitalul Județean de Urgență “Dr. Pompei Samarian”:
Vreau să fac un scurt istoric, eu nu mai vreau să comentez decât că au fost niște minciuni făcute de către niște profesioniști în ale minciunii, pe care îi știți, pentru că nu de o săptămână mint cu nerușinare. De unde minciuna? Minciuna este simplă și pornește de la adresa făcută de către Spitalul Județean către Direcția de Sănătate Publică, către Instituția prefectului, către Centrul de Conducere și Coordonare a Intervenției și spre știință Consiliului Județean. Adică, de aici ar deriva faptul că nu prea e în ecuația asta Consiliul județean. Păi cum să nu fie când cele două spitale, unul de unde a pornit intervenția pe bună dreptate, nu comentăm asta, și celălalt de Pneumoftiziologie, sunt în directa subordonare, coordonare și finanțare a Consiliului județean.
De aici începe minciuna. Această adresă s-a trimis pe data de 18 octombrie, pe 19 am avut o întâlnire cu reprezentanții DSP, cu domnul colonel Păduraru, la mine la Prefectură, tocmai pe această temă, le-am cerut părerea vizavi de această situație. Cu toții am fost de acord ca de îndată, cred că era în jurul orei 16.30, l-am sunat pe președintele CJ și i-am cerut să ne întâlnim oriunde și să vedem fiecare ce aport putem să aducem pentru rezolvarea acestei situații. A fost de acord, cu condiția să ne vedem la Consiliul județean, nu am avut niciun fel de problemă, vorbim de cetățeni, nu vorbim de partide, puteam merge oriunde, și la sediul PSD de la București, nu era nicio problemă. Era plecat la București, a doua zi, la ora 12.00, ne-am întâlnit la Consiliul județean, în prezența inclusiv a managerilor celor două spitale, a reprezentanților DSP, a domnului Păduraru.
Am fost întrebat foarte clar ce părere am despre această situație și am spus foarte clar, că din punct de vedere moral, și un singur pat dacă puneam la dispoziție în plus bolnavilor de Covid trebuie să facem demersuri. Și atunci, la analiza făcută de cei de la DSP și la propunerea lor, a rămas să vedem câte paturi putem crea în plus pentru pacienții Covid la Spitalul de pneumoftiziologie, în așa fel încât să rezolvăm situația. Eu am fost de acord imediat cu această soluție pentru că acest spital beneficiază de resursă umană, pentru că nu numărul de paturi e problema, ci resursa umană. Aceasta soluție a fost abordată de multe județe din țară.
La ședința respectivă, domnul Dumitrescu, managerul Spitalului de pneumoftiziologie, a spus foarte clar că nu-și asumă, eu am documente, de-aia vă spun că a fost o minciună, ca țapul ispășitor să fiu eu pentru o situație care putea fi rezolvată de la sfârșitul lunii septembrie, pentru că Spitalul județean este în subordinea CJ, puteau să facă oricând.
Faptul că așteptau o hotărâre de CJSU pentru o finanțare este altă minciună. Pentru că ai nevoie de o hotărâre CJSU atunci când tu Consiliul județean nu poți finanța, și atunci ai nevoie de o hotărâre CJSU pentru unitatea respectivă.
Domnul Dumitrescu, îmi răspunde la o adresă făcută de mine în data de 19, în care îi ceream numărul de paturi din fiecare secție, gradul de ocupare, ne-a comunicat și ne-a spus foarte clar pe data de 20, că spitalul nu are capacitatea de a primit pacienți Covid și că nu-și asumă responsabilitatea tratării lor. Adresa a fost semnată de domnia sa împreună cu 5 medici pneumologi. Asta a fost la întâlnirea de miercuri.
Mai departe, DSP a făcut o analiză, pe care a transmis-o instituției prefectului pe data de 23, sâmbătă după-amiază, ca urmare am convocat CJSU și am dat o hotărâre duminică în jurul orei 11.00, în care am luat act de analiza făcută de către DSP, a cărei unică concluzie era de mărire a capacității de tratare Covid a spitalului TBC. Am respectat analiza, ei sunt experți, am inclus-o într-o hotărâre CJSU, s-a făcut apoi o solicitare către CNCCI cu privire la mărirea capacității cu 30 de paturi și solicitarea de a fi aduse Spitalului TBC un număr de 30 de concentratoare de 10 l/min.
Și acum, vă fac referire la dispoziția, de fapt, cu care trebuia să înceapă tot demersul. În data de 25, deci luni, apare o dispoziție a domnului Dumitrescu Spiridon, managerul Spitalului, care dispune ca începând cu data de 25.10, pe durata pandemiei și până la dispoziția contrară a CJSU Călărași, atenție nu are nicio legătură, se organizează secție Covid în cadrul spitalului, 30 de paturi. La fel ca propunerea DSP Călărași. Repet, această soluție putea fi creată chiar la sfârșitul lunii septembrie, fără nicio intervenție a Instituției prefectului, doar la solicitarea managerului instituției, acesta este punctul de plecare, cu avizul DSP, DSP a trimis Ministerului Sănătății, chiar în aceeași zi, prin care solicită includerea spitalului în Ordinul 434/2021, Anexa 2. Dacă ești introdus în această listă, a spitalelor care pot trata pacienți Covid, toate cheltuielile în legătură cu acești pacienți vor fi decontate prin CAS. Punct. Aici se încheie filmul, cu documente, cu tot. Înțeleg că astăzi (n.r. vineri, 29 octombrie), sunt internați 11 pacienți Covid, cu forme ușoare sau medii.
Dacă nu dădeam această hotărâre de CJSU, de care nu era nevoie totuși, vă dați seama, ce puteau spune, că prefectul doarme, că nu face nimic. Ei au dormit, nu eu.
Subprefectul Nicolae Dumitru: despre situația de la spital:
Hotărârea de CJSU dată poate fi folosită de Consiliul județean doar să se justifice niște cheltuieli de funcționare. În rest, așa cum a spus și domnul prefect, ei se puteau organiza. Și mai vreau să spun un lucru, în calitatea sa de președinte CJ este și vicepreședinte al CJSU și el putea să anunțe unele probleme la timp. Însă, din păcate, de la începutul pandemiei, domnul președinte nu a participat decât la o ședință în format fizic și la niciuna online.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cu ocazia Zilei Naționale a României, primarul municipiului Oltenița, Mihăiță Beștea, a transmis un mesaj public adresat comunității locale, subliniind importanța solidarității și a implicării civice în momentele care dau sens identității naționale.
Beștea a vorbit despre 1 Decembrie ca despre „o zi care ne aduce împreună”, indiferent de origini sau diferențe personale, insistând că semnificația sărbătorii depășește ritualul ceremoniilor oficiale. În mesajul său, acesta a subliniat că România este formată din oamenii care „pun umărul” și contribuie constant la construirea unui viitor mai bun.
„Ziua Națională nu înseamnă doar ceremonii sau steguri arborate, ci felul în care simțim, în suflet, că facem parte din aceeași familie, familia unei țări pe care o iubim cu bune, cu greutăți, cu speranțe”, a transmis viceprimarul.
Oficialul a vorbit și despre responsabilitatea generației de astăzi față de cei mici, subliniind dorința de a lăsa copiilor „un loc mai bun”.
Mesajul s-a încheiat cu o urare simplă, dar încărcată de emoție:
„La mulți ani, dragi oltenițeni! La mulți ani, România!”
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Guvernul vrea să oprească voucherele de vacanță. Hotelierii, acuzați că au oferit servicii slabe și nu au investit în turism. Patronii avertizează: „Ne uităm spre faliment”
Voucherele de vacanță ar putea dispărea complet începând cu anul 2026. Ministrul Economiei susține că bugetul statului nu mai permite acordarea tichetelor, iar programul ar fi chiar unul dintre motivele pentru care calitatea serviciilor turistice din România a scăzut.
Potrivit oficialului, o parte dintre operatorii din turism „s-au bazat exclusiv pe vouchere, fără să facă investiții și au oferit servicii slabe, către clienți obligați practic să-și cheltuiască astfel banii”. Declarațiile au provocat reacții dure din partea reprezentanților industriei ospitalității, care avertizează că măsura ar avea efecte dramatice.
„Cu toții ne uităm către faliment. Cum poți să judeci o industrie întreagă pentru câteva excepții?”, a declarat, pentru Observator News, Anca Nedea, hotelier. Corina Martin, secretar general FPIOR, lansează un avertisment îngrijorător: „Dacă alungăm turiștii români către destinații externe, industria se prăbușește în 2026.”
În ultimul an, valoarea voucherelor a fost redusă de la 1.600 la 800 de lei, bugetarii fiind nevoiți să acopere restul de cheltuială. Rezultatul: în primele cinci luni ale acestui an, volumul tichetelor utilizate a scăzut cu peste 90%, potrivit datelor citate de reporterul Observator, Andreea Filip.
Pentru multe familii, în special cele cu venituri medii și copii, voucherele reprezentau singura șansă reală de a merge într-o vacanță. „A fost singura variantă de a ieși undeva”, spune un agent de turism.
Comparativ, Bulgaria ajunge anual la 13 milioane de turiști străini, Albania la 11 milioane. România atrage doar aproximativ 2,5 milioane, iar ministerul recunoaște că „nu există o strategie clară pentru turismul național, fiind abia în lucru un proiect”.
Voucherele, de la motor economic la factor de declin
- Statul nu mai alocă fonduri pentru program.
- Guvernul acuză lipsa investițiilor și servicii necorespunzătoare.
- Hotelierii resping acuzațiile și spun că decizia duce la falimente.
- Scădere de 90% a utilizării voucherelor în 2025.
- Turismul românesc riscă prăbușirea în 2026, dacă măsura intră în vigoare.
Decizia pune presiune pe un sector deja fragil, iar impactul va fi resimțit atât de operatorii din turism, cât și de familiile care nu își permit concedii fără sprijinul statului.
Rămâne întrebarea: cine pierde mai mult – hotelierii sau românii care renunță la vacanță?
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Furt la Nicolae Bălcescu. Primărița reclamă că i-au fost sustrase toate decorațiunile de Crăciun din curte
Incident neobișnuit într-o comună din județul Călărași. Primărița localității Nicolae Bălcescu, Georgiana Teodorescu, a transmis public că decorurile pregătite pentru sărbătorile de iarnă au fost furate direct din curtea locuinței sale.
„Am constatat că toate au fost furate. Sunt șocată de nesimțirea acestor oameni. Dezamăgirea este și mai mare pentru că sunt oameni din comunitatea mea, pentru care eu lupt și încerc să îi ajut de fiecare dată, atât cât pot și cum pot”, a scris primărița într-o postare publică. „Când veți împodobi curtea și casa cu decorațiunile mele, sper să realizați cât de josnici sunteți. Eu aleg să merg mai departe cu demnitate și credință. Voi… rămâneți cu fapta voastră.”
Cazul a stârnit numeroase reacții în rândul cetățenilor, majoritatea condamnând gestul. Din comentarii se desprind poziții critice, surprindere și chiar solicitări de intervenție a autorităților.
• „Au intrat în curte și le-au furat? Mare atenție cui îi permiteți accesul, chiar dacă pare bine intenționat.”
• „Este o faptă care nu trebuie trecută cu vederea. Trebuie pedepsită.”
• „Tot cei care știu curtea dumneavoastră. Puneți camere, nu vă bazați pe bunătatea oamenilor.”
• „Este o faptă josnică ce intră într-o infracțiune din Codul Penal. Dacă dețineți camere de supraveghere video, puteți identifica acele persoane.”
• „Aici nu e vorba de hoți care să aibă ce mânca, ci de persoane care cunosc zona sau au dorit să se răzbune.”
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
A murit Artan (Adrian Pleșca), legendarul fondator al trupelor Timpuri Noi și Partizan, la doar 64 de ani
Ciprian Pandea: Fermierii din Călărași trebuie să profite de noile linii de finanțare europeană. Este o șansă reală de dezvoltare
Biblioteca Județeană Călărași deschide „Cutia Poștală a Moșului”. Copiii își pot primi răspuns chiar de la Moș Crăciun
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
