Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -7°C | Anul XI Nr. 546

Știri

Prefectul Valentin Barbu, despre declarațiile făcute în spațiul public cu privire la Spitalul Județean de Urgență “Dr. Pompei Samarian”

Published

on

Principalele declarații făcute de liderii PNL Călărași prezenți:

Prefectul Valentin Barbu: Despre campania de vaccinare:

Vreau să mulțumesc tuturor primarilor care s-au implicat în campanii de vaccinare și se implică, indiferent de culoarea politică, pentru că sunt primari PSD și primari PNL care sunt foarte implicați, dar și primari care nu s-au implicat foarte tare, dar care văd că încep să aștepte și să organizeze caravane mobile cu sprijinul DSP Călărași. Îi rog pe toți primarii, să se gândească și să începem să facem un calendar de vaccinare, așa cum am mai făcut și în primăvară, împreună cu DSP, astfel încât echipele mobile să meargă și să vaccineze în comunitățile rurale, mai ales în acelea unde medicii de familie se implică mai puțin.

Despre declarațiile făcute în spațiul public cu privire la Spitalul Județean de Urgență “Dr. Pompei Samarian”:

Advertisement

Vreau să fac un scurt istoric, eu nu mai vreau să comentez decât că au fost niște minciuni făcute de către niște profesioniști în ale minciunii, pe care îi știți, pentru că nu de o săptămână mint cu nerușinare. De unde minciuna? Minciuna este simplă și pornește de la adresa făcută de către Spitalul Județean către Direcția de Sănătate Publică, către Instituția prefectului, către Centrul de Conducere și Coordonare a Intervenției și spre știință Consiliului Județean. Adică, de aici ar deriva faptul că nu prea e în ecuația asta Consiliul județean. Păi cum să nu fie când cele două spitale, unul de unde a pornit intervenția pe bună dreptate, nu comentăm asta, și celălalt de Pneumoftiziologie, sunt în directa subordonare, coordonare și finanțare a Consiliului județean.

De aici începe minciuna. Această adresă s-a trimis pe data de 18 octombrie, pe 19 am avut o întâlnire cu reprezentanții DSP, cu domnul colonel Păduraru, la mine la Prefectură, tocmai pe această temă, le-am cerut părerea vizavi de această situație. Cu toții am fost de acord ca de îndată, cred că era în jurul orei 16.30, l-am sunat pe președintele CJ și i-am cerut să ne întâlnim oriunde și să vedem fiecare ce aport putem să aducem pentru rezolvarea acestei situații. A fost de acord, cu condiția să ne vedem la Consiliul județean, nu am avut niciun fel de problemă, vorbim de cetățeni, nu vorbim de partide, puteam merge oriunde, și la sediul PSD de la București, nu era nicio problemă. Era plecat la București, a doua zi, la ora 12.00, ne-am întâlnit la Consiliul județean, în prezența inclusiv a managerilor celor două spitale, a reprezentanților DSP, a domnului Păduraru.

Am fost întrebat foarte clar ce părere am despre această situație și am spus foarte clar, că din punct de vedere moral, și un singur pat dacă puneam la dispoziție în plus bolnavilor de Covid trebuie să facem demersuri. Și atunci, la analiza făcută de cei de la DSP și la propunerea lor, a rămas să vedem câte paturi putem crea în plus pentru pacienții Covid la Spitalul de pneumoftiziologie, în așa fel încât să rezolvăm situația. Eu am fost de acord imediat cu această soluție pentru că acest spital beneficiază de resursă umană, pentru că nu numărul de paturi e problema, ci resursa umană. Aceasta soluție a fost abordată de multe județe din țară.

La ședința respectivă, domnul Dumitrescu, managerul Spitalului de pneumoftiziologie, a spus foarte clar că nu-și asumă, eu am documente, de-aia vă spun că a fost o minciună, ca țapul ispășitor să fiu eu pentru o situație care putea fi rezolvată de la sfârșitul lunii septembrie, pentru că Spitalul județean este în subordinea CJ, puteau să facă oricând.

Faptul că așteptau o hotărâre de CJSU pentru o finanțare este altă minciună. Pentru că ai nevoie de o hotărâre CJSU atunci când tu Consiliul județean nu poți finanța, și atunci ai nevoie de o hotărâre CJSU pentru unitatea respectivă.

Advertisement

Domnul Dumitrescu, îmi răspunde la o adresă făcută de mine în data de 19, în care îi ceream numărul de paturi din fiecare secție, gradul de ocupare, ne-a comunicat și ne-a spus foarte clar pe data de 20, că spitalul nu are capacitatea de a primit pacienți Covid și că nu-și asumă responsabilitatea tratării lor. Adresa a fost semnată de domnia sa împreună cu 5 medici pneumologi.  Asta a fost la întâlnirea de miercuri.

Mai departe, DSP a făcut o analiză, pe care a transmis-o instituției prefectului pe data de 23, sâmbătă după-amiază, ca urmare am convocat CJSU și am dat o hotărâre duminică în jurul orei 11.00, în care am luat act de analiza făcută de către DSP, a cărei unică concluzie era de mărire a capacității de tratare Covid a spitalului TBC. Am respectat analiza, ei sunt experți, am inclus-o într-o hotărâre CJSU, s-a făcut apoi o solicitare către CNCCI cu privire la mărirea capacității cu 30 de paturi și solicitarea de a fi aduse Spitalului TBC un număr de 30 de concentratoare de 10 l/min.

Și acum, vă fac referire la dispoziția, de fapt, cu care trebuia să înceapă tot demersul. În data de 25, deci luni, apare o dispoziție a domnului Dumitrescu Spiridon, managerul Spitalului, care dispune ca începând cu data de 25.10, pe durata pandemiei și până la dispoziția contrară a CJSU Călărași, atenție nu are nicio legătură, se organizează secție Covid în cadrul spitalului, 30 de paturi. La fel ca propunerea DSP Călărași. Repet, această soluție putea fi creată chiar la sfârșitul lunii septembrie, fără nicio intervenție a Instituției prefectului, doar la solicitarea managerului instituției, acesta este punctul de plecare, cu avizul DSP, DSP a trimis Ministerului Sănătății, chiar în aceeași zi, prin care solicită includerea spitalului în Ordinul 434/2021, Anexa 2. Dacă ești introdus în această listă, a spitalelor care pot trata pacienți Covid, toate cheltuielile în legătură cu acești pacienți vor fi decontate prin CAS. Punct. Aici se încheie filmul, cu documente, cu tot. Înțeleg că astăzi (n.r. vineri, 29 octombrie), sunt internați 11 pacienți Covid, cu forme ușoare sau medii.

Dacă nu dădeam această hotărâre de CJSU, de care nu era nevoie totuși, vă dați seama, ce puteau spune, că prefectul doarme, că nu face nimic. Ei au dormit, nu eu.

Subprefectul  Nicolae Dumitru: despre situația de la spital:

Advertisement

Hotărârea de CJSU dată poate fi folosită de Consiliul județean doar să se justifice niște cheltuieli de funcționare. În rest, așa cum a spus și domnul prefect, ei se puteau organiza. Și mai vreau să spun un lucru, în calitatea sa de președinte CJ este și vicepreședinte al CJSU și el putea să anunțe unele probleme la timp. Însă, din păcate, de la începutul pandemiei, domnul președinte nu a participat decât la o ședință în format fizic și la niciuna online.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Primarul comunei Borcea: „2026 este anul responsabilității și al continuității. Mergem înainte prin fapte”

Published

on

Primarul comunei Borcea, Theodor Aniel, anunță că anul 2026 va fi dedicat continuării lucrurilor deja începute, cu accent pe finalizarea proiectelor și pe buna organizare a comunei.

Edilul spune clar că administrația locală merge înainte „prin fapte, nu prin vorbe”, amintind principalele realizări din ultimii ani: drumuri asfaltate, trotuare pentru copii și vârstnici, rețea de gaze, canalizare și stație de epurare funcționale, școli modernizate, cantină pentru elevi, grădiniță cu program prelungit, sală de sport, teren de fotbal și parc fotovoltaic.

Pentru perioada următoare, primăria își propune să ducă la capăt proiectele aflate deja în lucru, să dezvolte utilitățile fără improvizații, să gestioneze mai bine deșeurile și să mențină ordinea și curățenia în comună.

Primarul anunță și sprijin în continuare pentru sport, cultură și educație – de la echipa de fotbal Agricola Borcea și activitățile pentru copii, până la evenimentele care adună comunitatea, precum Zilele Comunei, Ziua Pensionarului sau Boboteaza.

Advertisement

Mesajul transmis cetățenilor este unul direct: transparența, dialogul și respectul rămân priorități, iar 2026 trebuie să fie un an al continuității și al responsabilității pentru comuna Borcea.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Acum, la Călărași! Expoziția de fotografie „Solitudine”, la Muzeul Municipal, semnată de Valentin Pană

Published

on

La Muzeul Municipal Călărași, vineri, 16 ianuarie 2026, de la ora 15:30, va avea loc vernisajul expoziției de fotografie „Solitudine”, un demers artistic care propune publicului o incursiune vizuală în tăcere, introspecție și peisaje marcate de absență.

Expoziția poartă semnătura fotografului Valentin Pană, aflat la cea de-a doua expoziție personală în municipiul Călărași, după „Răsfoind printre milisecunde”, prezentată în anul 2017. Originar din Călărași, artistul este absolvent al Facultății de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universitatea București și activează profesional ca asistent social, având totodată o experiență consistentă în traduceri din limba franceză și colaborări cu edituri bucureștene pentru ilustrație de carte, revistă și fotografie de publicitate.

Tema expoziției, „Solitudine”, este rezultatul unor preocupări personale și reflecții acumulate în ultimii ani. Valentin Pană explică faptul că apropierea de acest subiect a venit firesc, din nevoia de a înțelege fenomenul singurătății atât din perspectivă teoretică, cât și existențială. Imaginile expuse sunt, în mare parte, peisaje de iarnă, dominate de o lumină difuză, fără umbre, în care soarele este absent sau abia perceptibil la răsărit ori apus, adesea filtrat de ceață.

Compozițiile sunt statice, cu o natură aflată într-o stare de repaus, iar prezența umană este sugerată discret, prin urme: o mănăstire sau o casă în depărtare, lumini aprinse pe malul unui lac, o fereastră de biserică. Paleta cromatică este una temperată, cu nuanțe pastelate și griuri colorate, care invită privitorul la contemplare și liniște.

Advertisement

Expoziția „Solitudine” va putea fi vizitată până la data de 15 februarie 2026, de luni până sâmbătă, în intervalul orar 09:00–17:00, la Muzeul Municipal Călărași.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Carburanții, din nou pe val: scumpirile mici, dar dese, care golesc buzunarele și umplu bugetul

Published

on

În România, scumpirea carburanților a devenit o rutină, aproape un ritual al începutului de an. La un consum anual de 8 milioane de tone, chiar și un singur ban adăugat la prețul litrului se transformă într-o avalanșă de bani pentru companiile petroliere și pentru stat. Iar în ultimele săptămâni, această avalanșă pare să fi prins viteză.

Petrom, liderul pieței, a operat a treia majorare consecutivă, patru bani în plus la benzină și motorină. Un gest imediat replicat de ceilalți jucători, semn că piața funcționează după o logică simplă: dacă unul ridică prețul, ceilalți nu rămân în urmă. Rezultatul? România urcă vertiginos în topul european al carburanților scumpi.

Până la jumătatea lui ianuarie, am avut patru scumpiri și o singură ieftinire simbolică. Benzina s-a scumpit cu 46 de bani pe litru, motorina cu 44, iar reducerea de 4 bani a fost doar o pauză respiratorie. Cea mai dură lovitură a venit chiar pe 1 ianuarie, odată cu creșterea accizelor și a TVA-ului. Fiscalitatea a devenit principalul motor al prețurilor, nu piața liberă, nu petrolul, nu geopolitica.

Unde ne aflăm în Europa

În ciuda percepției publice, România nu este chiar în vârful clasamentului european, dar nici departe. Suntem pe locul 17 la prețul benzinei și tot pe 17 la motorină. Fără taxe, însă, situația se schimbă radical: România devine una dintre cele mai ieftine piețe din UE. Diferența o face statul, prin accize și TVA.

Advertisement

Ce urmează

Guvernul promite că nu va introduce taxe noi în 2026, dar promisiunea este condiționată de un „dacă” greu: dacă se mențin măsurile actuale și dacă se reduc cheltuielile. Analiștii CFA sunt mai puțin optimiști. În scenariul lor pesimist, TVA-ul ar putea urca la 23–24% în a doua parte a anului viitor. O astfel de decizie ar lovi direct în pompă, iar scumpirile de acum ar părea doar un preludiu.

O piață mare, un impact uriaș

Cu 555 de stații Petrom și un consum anual de 8 milioane de tone, fiecare ajustare de preț, oricât de mică, produce efecte masive. Iar în contextul european, unde prețurile variază de la 1,21 euro în Bulgaria la peste 2 euro în Olanda, România se află într-o zonă gri: nici cea mai scumpă, nici cea mai ieftină, dar cu o fiscalitate care apasă tot mai greu.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading