Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -1°C | Anul XI Nr. 549

Știri

Prefectul Valentin Barbu, despre declarațiile făcute în spațiul public cu privire la Spitalul Județean de Urgență “Dr. Pompei Samarian”

Published

on

Principalele declarații făcute de liderii PNL Călărași prezenți:

Prefectul Valentin Barbu: Despre campania de vaccinare:

Vreau să mulțumesc tuturor primarilor care s-au implicat în campanii de vaccinare și se implică, indiferent de culoarea politică, pentru că sunt primari PSD și primari PNL care sunt foarte implicați, dar și primari care nu s-au implicat foarte tare, dar care văd că încep să aștepte și să organizeze caravane mobile cu sprijinul DSP Călărași. Îi rog pe toți primarii, să se gândească și să începem să facem un calendar de vaccinare, așa cum am mai făcut și în primăvară, împreună cu DSP, astfel încât echipele mobile să meargă și să vaccineze în comunitățile rurale, mai ales în acelea unde medicii de familie se implică mai puțin.

Despre declarațiile făcute în spațiul public cu privire la Spitalul Județean de Urgență “Dr. Pompei Samarian”:

Advertisement

Vreau să fac un scurt istoric, eu nu mai vreau să comentez decât că au fost niște minciuni făcute de către niște profesioniști în ale minciunii, pe care îi știți, pentru că nu de o săptămână mint cu nerușinare. De unde minciuna? Minciuna este simplă și pornește de la adresa făcută de către Spitalul Județean către Direcția de Sănătate Publică, către Instituția prefectului, către Centrul de Conducere și Coordonare a Intervenției și spre știință Consiliului Județean. Adică, de aici ar deriva faptul că nu prea e în ecuația asta Consiliul județean. Păi cum să nu fie când cele două spitale, unul de unde a pornit intervenția pe bună dreptate, nu comentăm asta, și celălalt de Pneumoftiziologie, sunt în directa subordonare, coordonare și finanțare a Consiliului județean.

De aici începe minciuna. Această adresă s-a trimis pe data de 18 octombrie, pe 19 am avut o întâlnire cu reprezentanții DSP, cu domnul colonel Păduraru, la mine la Prefectură, tocmai pe această temă, le-am cerut părerea vizavi de această situație. Cu toții am fost de acord ca de îndată, cred că era în jurul orei 16.30, l-am sunat pe președintele CJ și i-am cerut să ne întâlnim oriunde și să vedem fiecare ce aport putem să aducem pentru rezolvarea acestei situații. A fost de acord, cu condiția să ne vedem la Consiliul județean, nu am avut niciun fel de problemă, vorbim de cetățeni, nu vorbim de partide, puteam merge oriunde, și la sediul PSD de la București, nu era nicio problemă. Era plecat la București, a doua zi, la ora 12.00, ne-am întâlnit la Consiliul județean, în prezența inclusiv a managerilor celor două spitale, a reprezentanților DSP, a domnului Păduraru.

Am fost întrebat foarte clar ce părere am despre această situație și am spus foarte clar, că din punct de vedere moral, și un singur pat dacă puneam la dispoziție în plus bolnavilor de Covid trebuie să facem demersuri. Și atunci, la analiza făcută de cei de la DSP și la propunerea lor, a rămas să vedem câte paturi putem crea în plus pentru pacienții Covid la Spitalul de pneumoftiziologie, în așa fel încât să rezolvăm situația. Eu am fost de acord imediat cu această soluție pentru că acest spital beneficiază de resursă umană, pentru că nu numărul de paturi e problema, ci resursa umană. Aceasta soluție a fost abordată de multe județe din țară.

La ședința respectivă, domnul Dumitrescu, managerul Spitalului de pneumoftiziologie, a spus foarte clar că nu-și asumă, eu am documente, de-aia vă spun că a fost o minciună, ca țapul ispășitor să fiu eu pentru o situație care putea fi rezolvată de la sfârșitul lunii septembrie, pentru că Spitalul județean este în subordinea CJ, puteau să facă oricând.

Faptul că așteptau o hotărâre de CJSU pentru o finanțare este altă minciună. Pentru că ai nevoie de o hotărâre CJSU atunci când tu Consiliul județean nu poți finanța, și atunci ai nevoie de o hotărâre CJSU pentru unitatea respectivă.

Advertisement

Domnul Dumitrescu, îmi răspunde la o adresă făcută de mine în data de 19, în care îi ceream numărul de paturi din fiecare secție, gradul de ocupare, ne-a comunicat și ne-a spus foarte clar pe data de 20, că spitalul nu are capacitatea de a primit pacienți Covid și că nu-și asumă responsabilitatea tratării lor. Adresa a fost semnată de domnia sa împreună cu 5 medici pneumologi.  Asta a fost la întâlnirea de miercuri.

Mai departe, DSP a făcut o analiză, pe care a transmis-o instituției prefectului pe data de 23, sâmbătă după-amiază, ca urmare am convocat CJSU și am dat o hotărâre duminică în jurul orei 11.00, în care am luat act de analiza făcută de către DSP, a cărei unică concluzie era de mărire a capacității de tratare Covid a spitalului TBC. Am respectat analiza, ei sunt experți, am inclus-o într-o hotărâre CJSU, s-a făcut apoi o solicitare către CNCCI cu privire la mărirea capacității cu 30 de paturi și solicitarea de a fi aduse Spitalului TBC un număr de 30 de concentratoare de 10 l/min.

Și acum, vă fac referire la dispoziția, de fapt, cu care trebuia să înceapă tot demersul. În data de 25, deci luni, apare o dispoziție a domnului Dumitrescu Spiridon, managerul Spitalului, care dispune ca începând cu data de 25.10, pe durata pandemiei și până la dispoziția contrară a CJSU Călărași, atenție nu are nicio legătură, se organizează secție Covid în cadrul spitalului, 30 de paturi. La fel ca propunerea DSP Călărași. Repet, această soluție putea fi creată chiar la sfârșitul lunii septembrie, fără nicio intervenție a Instituției prefectului, doar la solicitarea managerului instituției, acesta este punctul de plecare, cu avizul DSP, DSP a trimis Ministerului Sănătății, chiar în aceeași zi, prin care solicită includerea spitalului în Ordinul 434/2021, Anexa 2. Dacă ești introdus în această listă, a spitalelor care pot trata pacienți Covid, toate cheltuielile în legătură cu acești pacienți vor fi decontate prin CAS. Punct. Aici se încheie filmul, cu documente, cu tot. Înțeleg că astăzi (n.r. vineri, 29 octombrie), sunt internați 11 pacienți Covid, cu forme ușoare sau medii.

Dacă nu dădeam această hotărâre de CJSU, de care nu era nevoie totuși, vă dați seama, ce puteau spune, că prefectul doarme, că nu face nimic. Ei au dormit, nu eu.

Subprefectul  Nicolae Dumitru: despre situația de la spital:

Advertisement

Hotărârea de CJSU dată poate fi folosită de Consiliul județean doar să se justifice niște cheltuieli de funcționare. În rest, așa cum a spus și domnul prefect, ei se puteau organiza. Și mai vreau să spun un lucru, în calitatea sa de președinte CJ este și vicepreședinte al CJSU și el putea să anunțe unele probleme la timp. Însă, din păcate, de la începutul pandemiei, domnul președinte nu a participat decât la o ședință în format fizic și la niciuna online.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

CJCC Călărași anunță programul și regulile de achiziție a biletelor pentru spectacole

Published

on

Centrul Județean de Cultură și Creație Călărași informează publicul că, în această perioadă, biletele fizice disponibile la casa de bilete sunt puse la dispoziție doar pentru trei spectacole din programul instituției.

Este vorba despre:

  • E vremea să ne întâlnim!

  • De ziua ta, mamă

  • Un gigolo de doi bani

Pentru toate celelalte evenimente incluse în agenda Centrul Județean de Cultură și Creație Călărași, biletele pot fi achiziționate exclusiv online, prin platformele indicate pentru fiecare spectacol în parte.

Reprezentanții CJCC au precizat și programul de funcționare al casei de bilete:

Advertisement
  • Luni – Joi: 10:00–12:00 și 14:00–16:00

  • Vineri: 10:00–13:00

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Primăria Călărași anunță taxele percepute de SPCLEP pentru actele de identitate și stare civilă

Published

on

Primăria Municipiului Călărași, prin Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor (SPCLEP), a făcut publice taxele aplicabile pentru eliberarea actelor de identitate, precum și pentru anumite servicii de stare civilă.

Potrivit informațiilor transmise, cartea electronică de identitate (CEI) poate fi obținută gratuit la prima solicitare de către orice persoană care a împlinit vârsta de 14 ani sau urmează să o împlinească în cel mult 30 de zile. Această facilitate este valabilă până la 30 iunie 2026, costul fiind suportat de statul român din fonduri europene alocate prin PNRR.

În alte situații, contravaloarea CEI este de 70 de lei, sumă care se achită:

  • la solicitările depuse de părinți sau reprezentanți legali pentru copiii sub 14 ani;

  • la a doua solicitare, în caz de pierdere, furt, deteriorare sau modificare a datelor personale.

Pentru cartea de identitate simplă (CIS), taxa este de 40 de lei, documentul nefiind gratuit.

Advertisement

Alte taxe percepute de SPCLEP Călărași:

  • contravaloarea cărții de identitate (model 1997): 7 lei;

  • contravaloarea cărții de identitate provizorie: 1 leu;

  • taxă furnizare date cu caracter personal: 1 leu/persoană.

Plata contravalorii CEI și CIS se poate face:

  • la orice sucursală CEC Bank;

  • prin terminalele SelfPay.

La depunerea cererii, solicitantul trebuie să prezinte chitanța originală care atestă efectuarea plății.

În ceea ce privește taxele de stare civilă, Primăria Călărași informează că:

  • oficierea căsătoriilor în zilele de sâmbătă este taxată cu 150 de lei;

  • desfacerea căsătoriei pe cale administrativă presupune o taxă de 809 lei.

Autoritățile recomandă cetățenilor să se informeze din surse oficiale înainte de depunerea cererilor, pentru a evita neclaritățile privind taxele și documentele necesare.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Harta oficială a drumurilor pe care se vor monta 400 de radare fixe. Anunțul făcut de CNAIR

Published

on

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a anunțat oficial lista drumurilor pe care vor fi montate 400 de radare fixe, parte a unui amplu sistem național de monitorizare a vitezei, ce urmează să devină operațional începând cu anul 2026.

Potrivit CNAIR, în prima etapă, radarele fixe vor fi amplasate pe drumurile naționale cu risc ridicat de accidente, dar și pe principalele autostrăzi din țară. Primele sisteme vor fi puse în funcțiune pe autostrăzile București–Pitești, București–Constanța și București–Ploiești. De asemenea, vor fi montate radare fixe și pe DN1, DN2, DN6 și DN7.

Noile echipamente vor face parte din sistemul E-sigur și vor funcționa similar celor utilizate deja pentru verificarea rovinietei. Camerele inteligente sunt dotate cu senzori și sisteme laser capabile să determine viteza de deplasare, starea drumului și condițiile meteo. În momentul în care este detectată o depășire a vitezei legale, sistemul va transmite automat alerta către Poliție.

Advertisement

Imaginile surprinse de radarele fixe vor fi analizate de un ofițer din cadrul Poliția Română, care va dispune măsurile legale. Procedura va fi similară celei aplicate în cazul radarelor pe trepied: proprietarul vehiculului va fi notificat să indice cine se afla la volan, iar ulterior sancțiunea va fi transmisă prin Poștă, la domiciliu.

Reprezentanții CNAIR au precizat că este deja concepută o hartă interactivă a drumurilor din România, care va integra atât camerele de supraveghere, cât și radarele fixe. Aceasta va permite monitorizarea în timp real a stării traficului, a evenimentelor rutiere și a blocajelor. În cazul producerii unui accident, sectorul de drum afectat va fi evidențiat automat pe hartă.

În prezent, CNAIR se află în faza de reconfigurare a sistemului informatic, fiind lansată licitația pentru actualizarea softului necesar. Conform calendarului anunțat, din 2026 vor fi funcționale toate cele 400 de camere radar fixe, amplasate pe drumuri naționale, drumuri expres și autostrăzi.

La nivel național, sistemul de monitorizare a vitezei va include, pe lângă cele 400 de radare fixe, aproximativ 700 de radare pe trepied ale Poliției Române și cel puțin 300 de radare mobile. În plus, autoritățile dispun și de un elicopter al Ministerului Afacerilor Interne, echipat cu cameră radar de înaltă performanță.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading