Știri
Prefectul Valentin Barbu, despre declarațiile făcute în spațiul public cu privire la Spitalul Județean de Urgență “Dr. Pompei Samarian”
Principalele declarații făcute de liderii PNL Călărași prezenți:
Prefectul Valentin Barbu: Despre campania de vaccinare:
Vreau să mulțumesc tuturor primarilor care s-au implicat în campanii de vaccinare și se implică, indiferent de culoarea politică, pentru că sunt primari PSD și primari PNL care sunt foarte implicați, dar și primari care nu s-au implicat foarte tare, dar care văd că încep să aștepte și să organizeze caravane mobile cu sprijinul DSP Călărași. Îi rog pe toți primarii, să se gândească și să începem să facem un calendar de vaccinare, așa cum am mai făcut și în primăvară, împreună cu DSP, astfel încât echipele mobile să meargă și să vaccineze în comunitățile rurale, mai ales în acelea unde medicii de familie se implică mai puțin.
Despre declarațiile făcute în spațiul public cu privire la Spitalul Județean de Urgență “Dr. Pompei Samarian”:
Vreau să fac un scurt istoric, eu nu mai vreau să comentez decât că au fost niște minciuni făcute de către niște profesioniști în ale minciunii, pe care îi știți, pentru că nu de o săptămână mint cu nerușinare. De unde minciuna? Minciuna este simplă și pornește de la adresa făcută de către Spitalul Județean către Direcția de Sănătate Publică, către Instituția prefectului, către Centrul de Conducere și Coordonare a Intervenției și spre știință Consiliului Județean. Adică, de aici ar deriva faptul că nu prea e în ecuația asta Consiliul județean. Păi cum să nu fie când cele două spitale, unul de unde a pornit intervenția pe bună dreptate, nu comentăm asta, și celălalt de Pneumoftiziologie, sunt în directa subordonare, coordonare și finanțare a Consiliului județean.
De aici începe minciuna. Această adresă s-a trimis pe data de 18 octombrie, pe 19 am avut o întâlnire cu reprezentanții DSP, cu domnul colonel Păduraru, la mine la Prefectură, tocmai pe această temă, le-am cerut părerea vizavi de această situație. Cu toții am fost de acord ca de îndată, cred că era în jurul orei 16.30, l-am sunat pe președintele CJ și i-am cerut să ne întâlnim oriunde și să vedem fiecare ce aport putem să aducem pentru rezolvarea acestei situații. A fost de acord, cu condiția să ne vedem la Consiliul județean, nu am avut niciun fel de problemă, vorbim de cetățeni, nu vorbim de partide, puteam merge oriunde, și la sediul PSD de la București, nu era nicio problemă. Era plecat la București, a doua zi, la ora 12.00, ne-am întâlnit la Consiliul județean, în prezența inclusiv a managerilor celor două spitale, a reprezentanților DSP, a domnului Păduraru.
Am fost întrebat foarte clar ce părere am despre această situație și am spus foarte clar, că din punct de vedere moral, și un singur pat dacă puneam la dispoziție în plus bolnavilor de Covid trebuie să facem demersuri. Și atunci, la analiza făcută de cei de la DSP și la propunerea lor, a rămas să vedem câte paturi putem crea în plus pentru pacienții Covid la Spitalul de pneumoftiziologie, în așa fel încât să rezolvăm situația. Eu am fost de acord imediat cu această soluție pentru că acest spital beneficiază de resursă umană, pentru că nu numărul de paturi e problema, ci resursa umană. Aceasta soluție a fost abordată de multe județe din țară.
La ședința respectivă, domnul Dumitrescu, managerul Spitalului de pneumoftiziologie, a spus foarte clar că nu-și asumă, eu am documente, de-aia vă spun că a fost o minciună, ca țapul ispășitor să fiu eu pentru o situație care putea fi rezolvată de la sfârșitul lunii septembrie, pentru că Spitalul județean este în subordinea CJ, puteau să facă oricând.
Faptul că așteptau o hotărâre de CJSU pentru o finanțare este altă minciună. Pentru că ai nevoie de o hotărâre CJSU atunci când tu Consiliul județean nu poți finanța, și atunci ai nevoie de o hotărâre CJSU pentru unitatea respectivă.
Domnul Dumitrescu, îmi răspunde la o adresă făcută de mine în data de 19, în care îi ceream numărul de paturi din fiecare secție, gradul de ocupare, ne-a comunicat și ne-a spus foarte clar pe data de 20, că spitalul nu are capacitatea de a primit pacienți Covid și că nu-și asumă responsabilitatea tratării lor. Adresa a fost semnată de domnia sa împreună cu 5 medici pneumologi. Asta a fost la întâlnirea de miercuri.
Mai departe, DSP a făcut o analiză, pe care a transmis-o instituției prefectului pe data de 23, sâmbătă după-amiază, ca urmare am convocat CJSU și am dat o hotărâre duminică în jurul orei 11.00, în care am luat act de analiza făcută de către DSP, a cărei unică concluzie era de mărire a capacității de tratare Covid a spitalului TBC. Am respectat analiza, ei sunt experți, am inclus-o într-o hotărâre CJSU, s-a făcut apoi o solicitare către CNCCI cu privire la mărirea capacității cu 30 de paturi și solicitarea de a fi aduse Spitalului TBC un număr de 30 de concentratoare de 10 l/min.
Și acum, vă fac referire la dispoziția, de fapt, cu care trebuia să înceapă tot demersul. În data de 25, deci luni, apare o dispoziție a domnului Dumitrescu Spiridon, managerul Spitalului, care dispune ca începând cu data de 25.10, pe durata pandemiei și până la dispoziția contrară a CJSU Călărași, atenție nu are nicio legătură, se organizează secție Covid în cadrul spitalului, 30 de paturi. La fel ca propunerea DSP Călărași. Repet, această soluție putea fi creată chiar la sfârșitul lunii septembrie, fără nicio intervenție a Instituției prefectului, doar la solicitarea managerului instituției, acesta este punctul de plecare, cu avizul DSP, DSP a trimis Ministerului Sănătății, chiar în aceeași zi, prin care solicită includerea spitalului în Ordinul 434/2021, Anexa 2. Dacă ești introdus în această listă, a spitalelor care pot trata pacienți Covid, toate cheltuielile în legătură cu acești pacienți vor fi decontate prin CAS. Punct. Aici se încheie filmul, cu documente, cu tot. Înțeleg că astăzi (n.r. vineri, 29 octombrie), sunt internați 11 pacienți Covid, cu forme ușoare sau medii.
Dacă nu dădeam această hotărâre de CJSU, de care nu era nevoie totuși, vă dați seama, ce puteau spune, că prefectul doarme, că nu face nimic. Ei au dormit, nu eu.
Subprefectul Nicolae Dumitru: despre situația de la spital:
Hotărârea de CJSU dată poate fi folosită de Consiliul județean doar să se justifice niște cheltuieli de funcționare. În rest, așa cum a spus și domnul prefect, ei se puteau organiza. Și mai vreau să spun un lucru, în calitatea sa de președinte CJ este și vicepreședinte al CJSU și el putea să anunțe unele probleme la timp. Însă, din păcate, de la începutul pandemiei, domnul președinte nu a participat decât la o ședință în format fizic și la niciuna online.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Dunărea Călărași, făcută praf de FCSB II! 6–1 și încă o palmă dureroasă pentru echipa finanțată cu milioane din bani publici
AFC Dunărea Călărași mai bifează o înfrângere usturătoare în Liga 3, Seria 3. De această dată, echipa călărășeană a fost spulberată de FCSB II, care s-a impus cu 6–1, într-un meci fără istoric și fără replică din partea Dunării.
În timp ce adversarii au defilat pe teren, Dunărea arăta din nou ca nu poate evolua — deși beneficiază de unele dintre cele mai consistente finanțări publice din România la nivelul Ligii a III-a.
Finanțări de milioane, rezultate rușinoase
În ultimii doi ani, Consiliul Județean Călărași a turnat în club aproximativ 8 milioane lei:
- 4,4 milioane lei în 2024
- 3,375 milioane lei pentru 2025
Cu aceste sume, Dunărea ar trebui să fie o forță în Liga 3, poate chiar o candidată serioasă la promovare.
În teren însă, realitatea este rușinoasă:
șase goluri primite de la o echipă de copii.
O întrebare simplă: Unde se duc banii?
Clubul postează sec: „Victorie categorică pentru gazde”. Da, categorică…
Mesajul oficial postat de AFC Dunărea Călărași pe Facebook este un model de minimalism și evitare a responsabilității:
„Victorie categorică pentru gazde în etapa de astăzi. Scor final: FCSB II – Dunărea Călărași (6–1).”
Atât. Nicio explicație. Nicio analiză. Nicio asumare.
În schimb, suporterii au reacționat: nemulțumiți, frustrați, ironic resemnați.
Reacții din mediul public: „Să te bată copiii de la FCSB… cine răspunde?”
Dezastru sportiv, lux financiar
Dunărea Călărași este, probabil, singura echipă de Liga 3 care:
- primește milioane de lei anual
- are salarii, mese, cazări, utilități și transport plătite din bani publici
- afișează o Academie cu echipamente premium, sponsori noi și imagine lustruită
- dar în teren… se prăbușește etapă de etapă
Înfrângerea cu 6–1 nu este un accident.
Este încă un episod într-un sezon care confirmă prăbușirea unei echipe cândva respectate.
Dunărea Călărași marchează încă o înfrângere — pe teren și în fața contribuabililor.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Interviuri și Opinii
Legea privind drepturile persoanelor cu handicap ar putea fi modificată: acces extins la muncă pentru persoanele cu invaliditate de grad I și II. Printre inițiatori — deputatul călărășean Mihai Gheorghe
O inițiativă legislativă cu impact major asupra integrării profesionale a persoanelor cu dizabilități a fost depusă în Parlament, vizând modificarea articolului 77 alin. (2) din Legea nr. 448/2006. Proiectul propune recunoașterea oficială a capacității de muncă și pentru persoanele încadrate în gradul I și II de invaliditate, atunci când acest lucru este certificat prin documente legale. Printre semnatari se află și deputatul călărășean Mihai Gheorghe.
Proiectul, înregistrat la Senat sub numărul B597/2025, urmărește actualizarea legislației în raport cu noile prevederi din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, care recunoaște faptul că toate gradele de invaliditate pot permite desfășurarea de activități profesionale, în funcție de starea de sănătate și recomandările medicale.
Ce aduce nou propunerea?
În prezent, legislația consideră încadrate în muncă doar persoanele cu invaliditate grad III. Inițiatorii, între care se numără și deputatul Mihai Gheorghe, arată că această formulare este restrictivă și nu reflectă realitățile sociale și medicale actuale. Propunerea extinde recunoașterea și către persoanele cu grad I și II, atunci când capacitatea de muncă este atestată legal.
Această modificare ar elimina diferențele de tratament juridic între persoane aflate în situații medicale similare și ar oferi angajatorilor o clarificare necesară cu privire la integrarea profesională a persoanelor cu dizabilități.
Argumentele inițiatorilor
În expunerea de motive, parlamentarii subliniază că legea actuală limitează accesul la locuri de muncă pentru un număr semnificativ de persoane și produce interpretări administrative contradictorii. Noua formulare ar crea un cadru modern, predictibil și echitabil, în acord cu practica europeană privind dreptul la muncă al persoanelor cu dizabilități.
În plus, inițiatorii atrag atenția că modificarea nu generează costuri suplimentare pentru stat, ci, dimpotrivă, poate avea efecte economice pozitive prin creșterea veniturilor la buget.
Aviz favorabil de la CES
Consiliul Economic și Social a analizat documentele și a emis aviz favorabil, constatând că propunerea este fundamentată și nu implică impact bugetar negativ.
Următorii pași
Proiectul se află în procedură parlamentară, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Dacă actul normativ va trece de votul legislativului, România ar putea corecta una dintre cele mai discutate neclarități din legislația privind protecția persoanelor cu handicap, deschizând calea pentru o integrare profesională reală și nediscriminatorie.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
SCANDALUL ALOCAȚIILOR ÎNTÂRZIATE LA CĂLĂRAȘI! MII DE COPII AU AȘTEPTAT DEGEABA BANI DE MOȘ NICOLAE. AJPIS DĂ VINA PE „CALENDAR”, PĂRINȚII PE NEGLIJENȚĂ
Mai mulți părinți din județul Călărași au semnalat, în ultimele zile, întârzieri în virarea alocațiilor pentru copii, exact în perioada în care multe familii se pregătesc de Moș Nicolae. O parte dintre sesizări indică faptul că banii nu au ajuns în conturi nici pe 7 decembrie, deși fondurile ar fi fost transferate instituției începând cu această dată. Situația vine după o altă problemă apărută luna trecută, când o serie de alocații au fost virate în conturi bancare vechi, în urma migrării clienților First Bank către Intesa.
Părinte: „Banii au intrat la AJPIS pe 5, dar nu au fost virați mai departe. Familiile vulnerabile au rămas fără sprijin de Moș Nicolae”
Potrivit declarațiilor obținute de redacția noastră, mai mulți beneficiari au constatat că alocațiile copiilor nu au intrat în conturi la începutul lunii decembrie, așa cum se întâmpla de obicei. O mamă a povestit că, pe 5 decembrie, a întrebat la bancă dacă au fost procesați banii și a aflat că fondurile de la bugetul de stat ar fi ajuns deja la AJPIS Călărași.
„Am sunat la bancă și mi-au confirmat că banii de la stat au venit în contul AJPIS pe 5. După ora 12, nu a mai răspuns nimeni la instituție. Alocațiile nu au fost virate mai departe. E vorba de probabil mii de copii, poate zeci de mii în județ. Sunt familii care trăiesc din acești bani”, spune femeia.
Aceasta susține că situația este cu atât mai complicată cu cât, în luna precedentă, instituția ar fi comis o altă eroare: alocațiile unor beneficiari au ajuns în conturi închise sau neactualizate, în urma tranziției de la First Bank la Intesa.
„Informaticianul nu a actualizat conturile noi. Banii au fost trimiși în conturile vechi, iar multe familii au rămas fără alocație zile întregi”, afirmă părintele, care cere anonimat.
Directorul AJPIS Călărași: „Plățile se fac conform calendarului național. Termenul este 8 ale lunii.”
Contactat telefonic, Dorin Ivan Emanuel, directorul executiv al AJPIS Călărași, admite că au existat dificultăți luna trecută, însă susține că responsabilitatea a aparținut băncii, care ar fi transmis un număr incomplet de conturi valide.
„Au fost în jur de 5–6 cazuri, maximum 10. First Bank a transmis mai puțini beneficiari decât trebuia, au fost și persoane cu buletine expirate, dar situația s-a corectat”, a declarat acesta.
În ceea ce privește întârzierile din luna decembrie, directorul afirmă că instituția a urmat calendarul național stabilit pentru plata prestațiilor sociale.
„Calendarul de plăți prevede ca alocațiile să fie virate pe data de 8, la nivelul întregii țări. Noi suntem ordonator terțiar de credite și ne supunem ordonatorilor superiori. Chiar dacă banii au intrat vineri, ordinele de plată se operează cu o zi înainte, iar fiind weekend, sumele au intrat luni”, explică Ivan.
Întrebat dacă, având banii în cont pe 5, instituția putea alege să proceseze mai devreme plățile, pentru a veni în sprijinul familiilor vulnerabile, directorul a reiterat că AJPIS nu poate devia de la calendarul național.
Discuții privind programul de lucru din instituție
În spațiul public au apărut acuzații potrivit cărora angajații AJPIS ar fi părăsit instituția mai devreme, în ziua de 5 decembrie. Directorul respinge această informație: „Nu cred. Eu am avut patru persoane care au rămas peste program. Eu personal am plecat în jur de 13:30 pentru a participa la o activitate a Crucii Roșii. Putem verifica în condica de prezență”, a spus acesta.
În timp ce părinții critică lipsa de comunicare și întârzierea repetată a plăților, conducerea AJPIS insistă că situația s-a desfășurat „conform procedurii” și că nu există nicio abatere administrativă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Bibliotecarii din județul Călărași învață competențe digitale pentru a sprijini comunitățile locale. A început cursul „Digital STARs”
De ce a fost redeschis vadul Mitreni–Clătești, deși este ilegal? Podul de lângă Crivăț este rupt. Răspunsul prefectului Laurențiu State
Prefectura Călărași anunță redeschiderea circulației pe vadul Mitreni–Clătești. Oamenii, rugați să circule cu prudență: „Drumul arată ca după potop”
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
