La zi
Postul Crăciunului 2025 începe vineri, 14 noiembrie: 40 de zile de pregătire pentru Nașterea Domnului
La zi
Șoc la Spitalul Floreasca: Doi medici, ridicați de mascați din trafic pentru mită cerută pe holurile spitalului
Conform informațiilor difuzate de Antena 3 CNN, scandalul corupției a izbucnit la Spitalul Clinic de Urgență București Floreasca. Doi medici renumiți – un anestezist și un medic ortoped – au fost opriți în trafic ieri de echipe mixte formate din procurori și luptători mascați ai Direcției de Operațiuni Speciale. Cei doi au fost duși imediat la audieri la Parchetul de pe lângă Tribunalul București.
Suspiciunile sunt extrem de grave: medicii ar fi cerut și primit sume importante de bani de la aparținătorii pacienților, promițând în schimb intervenții chirurgicale prioritare, tratament preferențial sau chiar succesul operațiilor. Mai multe familii au reclamat că plicurile cu bani au fost cerute și înmânate chiar pe holurile și în spațiile spitalului, în văzul altor pacienți și aparținători.
Procurorii au solicitat conducerii spitalului acces imediat la înregistrările camerelor de supraveghere video pentru a verifica exact unde și cum au avut loc presupusele tranzacții ilegale. În acest moment, cei doi medici au fost eliberați sub control judiciar, dar ancheta continuă în ritm alert. Urmează să fie stabilite cu exactitate numărul infracțiunilor de corupție, valoarea mitei și eventualii alți complici din spital.
Cazul a produs indignare în rândul pacienților și a readus în atenție problema „plicurilor” din sistemul medical românesc.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
România pierde peste 3,3 miliarde de euro pe an din comerțul cu produse agro-alimentare. Ciprian Andrei Olteanu avertizează că exportăm ieftin și importăm scump
România produce mult, dar pierde bani pentru că exportă materie primă ieftină și importă produse procesate la prețuri mari. Mesajul vine de la Ciprian Andrei Olteanu, Președinte al Clubului Fermierilor Români, prezent la un eveniment organizat de Concordia, unde a fost prezentat un studiu Deloitte despre performanțele agro-alimentare ale țării.
Olteanu arată că România înregistrează un deficit comercial de peste 3,3 miliarde de euro doar din produse agro-alimentare. Cea mai mare problemă este la carne.
Tu vezi următoarele dezechilibre:
• Porc, cel mai mare deficit, cu un grad de autoaprovizionare sub 50 la sută în ultimii ani.
• Bovine, autoaprovizionare între 80 și 90 la sută, dar balanță comercială negativă.
• Păsări, deficit constant de peste 50.000 de tone pe an.
În același timp, cerealele asigură un excedent uriaș. România are un grad de autoaprovizionare între 150 și 200 la sută anual. Media ultimului deceniu depășește 9,5 milioane de tone exportate peste nivelul importurilor.
Studiul arată clar că România stă bine la producția primară, însă valoarea adăugată rămâne scăzută. Datele confirmă tendința.
• Produsele alimentare procesate aduc un deficit de peste 2 miliarde de euro.
• Carnea și preparatele din carne rămân un minus de peste 1,4 miliarde de euro.
• Produsele zaharoase, cacao, băuturile și alte articole procesate adaugă alte sute de milioane la pierderi.
Ciprian Olteanu spune că soluția este investiția în procesare, lanț scurt și industrie alimentară, nu doar în ferme. Tu ai nevoie de fabrici în România, care păstrează valoarea adăugată în interiorul economiei.
El spune că fermierii pot readuce echilibrul în economie, dar statul și mediul privat trebuie să construiască împreună un model în care producția internă să fie transformată, nu vândută ca materie primă.
Mesajul este simplu. România poate reduce deficitul doar dacă mută accentul pe procesare și pe industria alimentară, în loc să rămână un exportator de materii prime.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Mirela Marcu cere interzicerea artificiilor de Revelion în Călărași. Argumentele ei pun accent pe animale, mediu și sănătate
Mirela Marcu, administratorul comunității Protecția Animalelor Călărași și fondatoarea adăpostului de câini de la ieșirea din municipiu, pe raza localității Cuza Vodă, lansează un apel public către autoritățile locale. Ea cere oprirea folosirii artificiilor în noaptea de Revelion din cauza efectelor pe care acestea le au asupra animalelor și mediului.
Știi deja că zgomotele puternice sperie câinii. În mesajul ei, Mirela Marcu explică faptul că animalele din adăpost intră în panică în timpul focurilor de artificii, se rănesc și suferă reacții de stres. Ea atrage atenția și asupra păsărilor și animalelor sălbatice care fug dezorientate sau se lovesc de obstacole.
Inițiativa vizează și impactul asupra mediului. Artificiile eliberează particule fine și metale grele care poluează aerul. Reziduurile ajung în apă și sol. Mirela Marcu arată că valorile PM2.5 și PM10 cresc imediat după artificii și afectează sănătatea oamenilor.
Ea propune ca municipiul Călărași să treacă la spectacole cu lumini sau drone, practică adoptată deja în orașe mari din România. Aceste variante sunt sigure, nu provoacă panică animalelor și respectă direcțiile europene privind calitatea aerului.
Mirela Marcu a publicat și un model de petiție, pe care cetățenii îl pot completa pentru a transmite autorităților solicitarea de a renunța la artificii. Ea spune că un oraș modern protejează mediul și bunăstarea animalelor și încurajează comunitatea să susțină această schimbare.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.



