Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 8°C | Anul XI Nr. 547

La zi

Pompierii militari călărășeni au fost solicitaţi să intervină în ultimele trei zile la 81 de situații de urgență

Published

on

Echipajele profesioniste de salvatori din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Barbu Știrbei” al județului Călărași au fost solicitate să intervină cu mijloacele tehnice destinate stingerii incendiilor, recuperării și salvării persoanelor şi animalelor din medii ostile vieții, precum și pentru acordarea prim ajutorului calificat, la un număr de 81 de misiuni.

Din numărul total de intervenții, 69 au fost ale paramedicilor SMURD, pentru acordarea prim ajutorului și transportarea la spital a persoanelor rănite ori cu probleme medicale grave, misiuni de asigurare a măsurilor de stingere şi prevenire a incendiilor şi pentru intervenţia la trei accidente rutiere produse pe raza localităţilor: Belciugatele, Bogdana şi Vasilaţi.

În ceea ce priveşte intervenţia la incendii, pompierii militari din cadrul structurilor Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Barbu Știrbei” al județului Călărași au fost solicitaţi să intervină cu autospecialele de stingere pentru lichidarea a trei incendii, dintre care un incendiu produs la un spaţiu comercial (depozit universal) în municipiul Olteniţa, un incendiu izbucnit la un autoturism care circula pe A2, la km 107 şi la un incendiu de locuinţă în localitatea Belciugatele.

De asemenea, echipajele profesioniste de salvatori din cadrul subunităţilor Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Barbu Știrbei” al județului Călărași au fost solicitate să intervină pentru stingerea a cinci incendii de vegetaţie uscată şi resturi menajere în localităţile: Chirnogi, Bogata, Spanţov, Fundulea şi Lehliu Gară. În urma acestor cinci intervenţii la arderi necontrolate nu au fost înregistrate pagube materiale.

Advertisement

Recomandări ale I.S.U. „Barbu Ştirbei” al judeţului Călăraşi

Pentru preîntâmpinarea producerii unor incendii generate de exploatarea sistemelor de încălzire a locuinţelor şi gospodăriilor cetăţeneşti, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Barbu Ştirbei” Călăraşi recomandă cetăţenilor, ca la folosirea acestora, să se respecte următoarele măsuri de prevenire:
Nu suprasolicitaţi instalaţiile electrice prin alimentarea mai multor consumatori electrici (radiatoare, plite, boilere etc.) de la aceeaşi sursă (prelungitor, priză) în acelaşi timp, deoarece conductorii se încălzesc şi izolaţia se topeşte, producând scurtcircuitul electric;
Nu lăsaţi aparatele electrice sub tensiune când nu le folosiţi, deoarece pot constitui în orice moment surse generatoare de incendiu;
Nu amplasaţi conductorii electrici aflaţi sub tensiune sub covoare, mochete sau preşuri, deoarece un scurtcircuit poate provoca aprinderea acestora;

Nu utilizaţi aparate electrice improvizate sau conductori electrici deterioraţi sau neizolaţi corespunzător; pentru remedierea defecţiunilor constatate la aparatele şi instalaţiile electrice defecte apelaţi la specialişti sau la persoane autorizate;
Nu amplasaţi perdelele sau alte materiale textile în apropierea surselor de căldură, deoarece acestea pot lua foc foarte uşor;
Nu suprasolicitaţi sobele cu acumulare de căldură şi nu lăsaţi mijloace de încălzire nesupravegheate sau în grija copiilor;
Nu amplasaţi materiale combustibile la mai puţin de un metru faţă de mijloacele de încălzire (sobe, radiatoare, plite etc.);
Nu depozitaţi materiale combustibile (lemne, carburanţi, hârtie) în podurile locuinţelor; nu utilizaţi coşuri de evacuare a fumului deteriorate sau neprotejate termic faţă de materialele combustibile din construcţia locuinţelor;
Înainte de utilizare, sobele şi coşurile de fum vor fi verificate pentru depistarea eventualelor defecţiuni (fisuri, crăpături, depuneri de funingine, înfundări etc.);

Pe timpul funcţionării menţineţi uşiţa focarului închisă, iar în faţa sobelor amplasaţi o cutie metalică de protecţie în cazul căderii accidentale a jarului sau lemnelor aprinse;

Depozitaţi cenuşa şi jăraticul în gropi speciale, iar în condiţii de vânt stingeţi-le cu apă;
Nu construiţi sobele şi coşurile de fum în jurul grinzilor sau altor elemente de construcţie care pot lua foc;
Atenţie la prezenţa monoxidului de carbon produs de arderea incompletă sau de coşurile de fum neîntreţinute corespunzător;
Monoxidul de carbon este un gaz inodor (fără miros) şi de aceea nu poate fi sesizat, iar inhalarea lui poate să ucidă!
Țineți cont de aceste sfaturi, vă pot proteja familia și bunurile dumneavoastră!
Mai multe informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență https://fiipregatit.ro și aplicația de mobil DSU care poate fi descărcată gratuit de pe App Store și Google Play.

Advertisement

Purtător de cuvânt al I.S.U. Călăraşi – Plutonier adjutant şef Tătăranu Ştefan Ovidiu

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

Italia sub furia apelor: sudul peninsulei devastat de un ciclon violent

Published

on

Sudul Italiei trăiește zile de coșmar după trecerea unui ciclon extrem de puternic, care a lovit cu o violență rar întâlnită regiunile de coastă. Sicilia, Calabria și zone întinse din Sardinia au fost transformate în câmpuri de ruină, cu localități inundate, drumuri rupte și mii de oameni forțați să-și părăsească locuințele.

Furtuna a izbucnit brusc, alimentată de mase de aer cald și umed care au amplificat intensitatea fenomenului. Rafalele de vânt au depășit viteze greu de imaginat, smulgând acoperișuri, doborând copaci seculari și aruncând mașini în albiile râurilor umflate. În mai multe zone, nivelul apei a crescut într-o singură oră cât într-o lună întreagă de ploi obișnuite, provocând inundații fulger care au surprins comunitățile nepregătite.

În Sicilia, autoritățile au descris situația drept „un tablou de război”. Străzi întregi au fost înghițite de torenți, iar alunecările de teren au izolat sate întregi. Echipele de intervenție au lucrat neîntrerupt pentru a salva oameni blocați în case, în mașini sau pe acoperișuri, în timp ce nivelul apelor continua să crească. Porturile au fost închise, transportul feroviar a fost suspendat, iar rețelele de electricitate au cedat în numeroase localități.

Calabria a fost lovită la fel de dur. Râurile au ieșit din matcă, iar podurile au cedat sub presiunea apelor. În unele zone, drumurile au fost complet măturate, lăsând în urmă doar cratere și bucăți de asfalt sfâșiate. Mii de familii au rămas fără acces la apă potabilă și electricitate, iar autoritățile au instalat centre temporare pentru cei evacuați.

Advertisement

Guvernul italian a declarat stare de urgență, mobilizând resurse suplimentare pentru intervenții rapide și pentru sprijinirea comunităților afectate. Specialiștii avertizează că reconstrucția va dura luni întregi, poate chiar ani, având în vedere amploarea pagubelor și instabilitatea solului în zonele montane.

Peisajul lăsat în urmă de ciclon este unul dramatic: câmpuri acoperite de mâl, porturi devastate, cartiere întregi transformate în lagune și oameni care privesc neputincioși spre ceea ce a mai rămas din casele lor. Italia se confruntă din nou cu fragilitatea sa în fața fenomenelor meteorologice extreme, tot mai frecvente și mai violente.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Bolojan: Până la deficit sub 3%, adoptarea euro nici nu se pune pe agendă

Published

on

Premierul Ilie Bolojan a declarat clar, în conferința comună de presă de la Berlin cu cancelarul german Friedrich Merz (ianuarie 2026): „România a avut în acești ani deficite foarte mari și până nu atingem o cotă de deficit care să se situeze sub 3%, aderarea la zona euro nu este pe agendă.”

El a explicat că Bulgaria a reușit adoptarea euro de la 1 ianuarie 2026 tocmai pentru că îndeplinește criteriul deficitului sub 3% din PIB, în timp ce România este departe de această țintă. Deficitul actual este estimat la 6,2–6,3% în 2026, iar angajamentul ferm al guvernului este reducerea treptată până la 3% în jurul anului 2030.

Bolojan a subliniat că tema adoptării euro ar putea deveni prioritate majoră abia la alegerile parlamentare din 2028, când partidele să poată semna un acord național similar celui pentru aderarea la UE sau NATO. Până atunci, corecția fiscală rămâne esențială: menținerea deficitului în scădere, reforme în administrație, reducerea cheltuielilor inutile și lichidarea companiilor de stat cu pierderi mari.

În condițiile actuale, intrarea în mecanismul ERM II (pas obligatoriu înainte de euro) devine imposibilă fără deficit stabil sub 3% timp de mai mulți ani. Prin urmare, scenariile realiste pentru adoptarea euro rămân 2031–2032 sau chiar mai târziu, dacă ritmul reducerii deficitului nu accelerează.

Advertisement

Pe scurt:

  • Deficit sub 3% – condiție obligatorie, altfel euro nu se discută
  • Țintă 2030 – angajament oficial pentru 3%
  • 2031+ – dată probabilă pentru trecerea la euro

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Deputat AUR de Călărași avertizează: „Românii, predați recuperatorilor de creanțe”

Published

on

Un deputat AUR din județul Călărași lansează un avertisment dur cu privire la un proiect de lege aflat în dezbatere publică la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, care vizează creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale. Potrivit parlamentarului, dincolo de formularea tehnică, proiectul ascunde un mecanism cu impact major asupra populației vulnerabile.

În centrul criticilor se află articolul XVII al proiectului, care ar permite primăriilor să cesioneze sumele restante din impozite, taxe și amenzi către executori judecătorești sau firme private de recuperare, inclusiv din afara țării. În acest scenariu, datoriile către stat ar putea fi transformate în creanțe comerciale, administrate de entități private, cu posibilitatea aplicării de comisioane și costuri suplimentare.

Deputatul atrage atenția că legea nu face distincție între persoanele care refuză plata și cele care, din motive obiective, nu pot achita dările restante. Pensionari cu venituri reduse, familii afectate de șomaj sau persoane cu probleme medicale ar putea ajunge, susține acesta, direct sub presiunea firmelor de recuperare, cu riscul popririlor pe salarii, pensii sau conturi.

„O datorie mică se poate transforma rapid într-un coșmar”, avertizează parlamentarul, care acuză statul că își transferă responsabilitatea către mediul privat, lăsând presiunea și consecințele în seama recuperatorilor. În lipsa unor măsuri de protecție socială sau a unor soluții diferențiate, proiectul este descris drept o formă de sancționare a sărăciei.

Advertisement

În mesajul public, deputatul AUR merge mai departe și susține că adoptarea legii ar putea deschide calea executărilor silite asupra bunurilor, inclusiv a locuințelor, în cazul în care datoriile cresc din cauza penalităților și comisioanelor. În acest context, există riscul ca proprietari români să își piardă casele în favoarea unor entități care au cumpărat creanțele.

Parlamentarul califică proiectul nu ca pe o reformă fiscală, ci ca pe „un atac direct asupra celor mai vulnerabili”, acuzând statul că își „vinde cetățenii” și că renunță la rolul de protecție socială. Dezbaterea publică asupra actului normativ este în desfășurare, iar poziția exprimată readuce în prim-plan temerile legate de impactul social al politicilor fiscale și administrative.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading