La zi
Pompierii militari călărășeni au fost solicitaţi să intervină în ultimele trei zile la 81 de situații de urgență
Echipajele profesioniste de salvatori din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Barbu Știrbei” al județului Călărași au fost solicitate să intervină cu mijloacele tehnice destinate stingerii incendiilor, recuperării și salvării persoanelor şi animalelor din medii ostile vieții, precum și pentru acordarea prim ajutorului calificat, la un număr de 81 de misiuni.
Din numărul total de intervenții, 69 au fost ale paramedicilor SMURD, pentru acordarea prim ajutorului și transportarea la spital a persoanelor rănite ori cu probleme medicale grave, misiuni de asigurare a măsurilor de stingere şi prevenire a incendiilor şi pentru intervenţia la trei accidente rutiere produse pe raza localităţilor: Belciugatele, Bogdana şi Vasilaţi.
În ceea ce priveşte intervenţia la incendii, pompierii militari din cadrul structurilor Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Barbu Știrbei” al județului Călărași au fost solicitaţi să intervină cu autospecialele de stingere pentru lichidarea a trei incendii, dintre care un incendiu produs la un spaţiu comercial (depozit universal) în municipiul Olteniţa, un incendiu izbucnit la un autoturism care circula pe A2, la km 107 şi la un incendiu de locuinţă în localitatea Belciugatele.
De asemenea, echipajele profesioniste de salvatori din cadrul subunităţilor Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Barbu Știrbei” al județului Călărași au fost solicitate să intervină pentru stingerea a cinci incendii de vegetaţie uscată şi resturi menajere în localităţile: Chirnogi, Bogata, Spanţov, Fundulea şi Lehliu Gară. În urma acestor cinci intervenţii la arderi necontrolate nu au fost înregistrate pagube materiale.
Recomandări ale I.S.U. „Barbu Ştirbei” al judeţului Călăraşi
Pentru preîntâmpinarea producerii unor incendii generate de exploatarea sistemelor de încălzire a locuinţelor şi gospodăriilor cetăţeneşti, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Barbu Ştirbei” Călăraşi recomandă cetăţenilor, ca la folosirea acestora, să se respecte următoarele măsuri de prevenire:
Nu suprasolicitaţi instalaţiile electrice prin alimentarea mai multor consumatori electrici (radiatoare, plite, boilere etc.) de la aceeaşi sursă (prelungitor, priză) în acelaşi timp, deoarece conductorii se încălzesc şi izolaţia se topeşte, producând scurtcircuitul electric;
Nu lăsaţi aparatele electrice sub tensiune când nu le folosiţi, deoarece pot constitui în orice moment surse generatoare de incendiu;
Nu amplasaţi conductorii electrici aflaţi sub tensiune sub covoare, mochete sau preşuri, deoarece un scurtcircuit poate provoca aprinderea acestora;
Nu utilizaţi aparate electrice improvizate sau conductori electrici deterioraţi sau neizolaţi corespunzător; pentru remedierea defecţiunilor constatate la aparatele şi instalaţiile electrice defecte apelaţi la specialişti sau la persoane autorizate;
Nu amplasaţi perdelele sau alte materiale textile în apropierea surselor de căldură, deoarece acestea pot lua foc foarte uşor;
Nu suprasolicitaţi sobele cu acumulare de căldură şi nu lăsaţi mijloace de încălzire nesupravegheate sau în grija copiilor;
Nu amplasaţi materiale combustibile la mai puţin de un metru faţă de mijloacele de încălzire (sobe, radiatoare, plite etc.);
Nu depozitaţi materiale combustibile (lemne, carburanţi, hârtie) în podurile locuinţelor; nu utilizaţi coşuri de evacuare a fumului deteriorate sau neprotejate termic faţă de materialele combustibile din construcţia locuinţelor;
Înainte de utilizare, sobele şi coşurile de fum vor fi verificate pentru depistarea eventualelor defecţiuni (fisuri, crăpături, depuneri de funingine, înfundări etc.);
Pe timpul funcţionării menţineţi uşiţa focarului închisă, iar în faţa sobelor amplasaţi o cutie metalică de protecţie în cazul căderii accidentale a jarului sau lemnelor aprinse;
Depozitaţi cenuşa şi jăraticul în gropi speciale, iar în condiţii de vânt stingeţi-le cu apă;
Nu construiţi sobele şi coşurile de fum în jurul grinzilor sau altor elemente de construcţie care pot lua foc;
Atenţie la prezenţa monoxidului de carbon produs de arderea incompletă sau de coşurile de fum neîntreţinute corespunzător;
Monoxidul de carbon este un gaz inodor (fără miros) şi de aceea nu poate fi sesizat, iar inhalarea lui poate să ucidă!
Țineți cont de aceste sfaturi, vă pot proteja familia și bunurile dumneavoastră!
Mai multe informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență https://fiipregatit.ro și aplicația de mobil DSU care poate fi descărcată gratuit de pe App Store și Google Play.
Purtător de cuvânt al I.S.U. Călăraşi – Plutonier adjutant şef Tătăranu Ştefan Ovidiu
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Un grav accident de circulație, soldat cu moartea unei persoane, a avut loc sâmbătă seara, în localitatea Modelu, pe DN3B.
Potrivit primelor informații, șoferul unui autoturism ar fi încercat să efectueze o manevră de depășire, însă nu a mai reușit să revină pe banda sa de mers. Autovehiculul a părăsit partea carosabilă și a ieșit în afara drumului, impactul fiind extrem de violent.
În urma accidentului, o femeie aflată pe scaunul din dreapta a suferit răni incompatibile cu viața. Echipajele medicale ajunse la fața locului au constatat decesul victimei.
Poliția a intervenit de urgență, a securizat perimetrul și a demarat cercetările pentru stabilirea cu exactitate a cauzelor producerii accidentului. Traficul pe DN3B a fost restricționat temporar.
Martorii spun că zgomotul impactului a fost extrem de puternic, bubuitura scoțând mai mulți localnici din case, speriați de sunetul produs.
Conform primelor date, șoferul nu ar fi adaptat viteza la condițiile de drum, această ipoteză urmând să fie analizată în cadrul anchetei aflate în desfășurare.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Scandalul pașapoartelor românești: Cum au pătruns mii de ruși în UE cu acte false, furând inclusiv identitatea soldaților ucraineni căzuți la datorie
O amplă rețea infracțională destructurată în 2025 a permis sute, posibil mii de cetățeni ruși să obțină fraudulos cetățenia română și, implicit, acces liber în Uniunea Europeană. Scopul principal: ocolirea sancțiunilor occidentale impuse după invazia Ucrainei și protejarea averilor în spațiul european.
Ancheta publicată de Le Monde (și confirmată de surse judiciare românești) dezvăluie o schemă sofisticată, coordonată de un grup infracțional format în 2022 din șapte cetățeni ucraineni (majoritatea rezidenți în România), care colabora cu avocați, notari, traducători și funcționari corupți din servicii de stare civilă.
Cum funcționa schema?
Rețeaua exploata programul legal de redobândire a cetățeniei române pentru descendenții foștilor cetățeni români din teritoriile interbelice (inclusiv părți din actuala Ucraină și Republica Moldova). În lipsa arhivelor distruse în Al Doilea Război Mondial, membrii grupării inventau rude fictive sau falsificau documente care atestau originea românească.
Cel mai șocant aspect: în unele cazuri documentate de anchetatori și confirmate de surse din poliție și justiție, solicitanții ruși au folosit identitatea unor soldați ucraineni uciși pe front sau dați dispăruți. Aceștia se prezentau drept etnici ucraineni cu origini românești, beneficiind astfel de procedura simplificată.
Numai în 2025, gruparea a depus peste 900 de cereri de naturalizare cu acte falsificate, majoritatea pentru cetățeni ruși. Autoritățile estimează că peste 18.700 de persoane din fostul spațiu sovietic figurau cu reședințe fictive în România, iar mii au obținut deja pașapoarte românești.
Prețuri și beneficiari
Serviciile rețelei erau promovate deschis pe rețele sociale în limba rusă: un pașaport european costa între 4.000 și 75.000 de euro, în funcție de complexitatea cazului și de profilul clientului. Printre beneficiari se numără oligarhi, oameni de afaceri apropiați de Kremlin și chiar persoane aflate pe liste internaționale de sancțiuni sau urmărite penal.
Un mic oraș din nordul României, Vârful Câmpului (lângă granița cu Ucraina), a devenit epicentrul fraudei: mii de străini au fost înregistrați la aceleași adrese fictive, uneori fără acordul proprietarilor.
Consecințe și reacții
Procurorii români au efectuat zeci de percheziții în 2024 și 2025, anulând deja zeci de documente (68 doar în Sectorul 6 București, cu alte sute în verificare). Experții avertizează că acest scandal reprezintă o gravă breșă de securitate națională și europeană, permițând accesul în Schengen unor persoane care pot reprezenta riscuri reale.
Avocatul Denis Buruian, implicat în anularea unor astfel de cetățenii, declară că fenomenul subminează încrederea în sistemul european. Mulți beneficiari s-au mutat ulterior în țări precum Franța sau Dubai, pentru a-și proteja averile.
Pe măsură ce anchetele avansează, amploarea escrocheriei conturează un eșec sistemic al instituțiilor românești: vulnerabilități legislative, lipsa verificărilor încrucișate și corupție la nivel local au transformat un mecanism legal menit să repare nedreptăți istorice într-o portiță periculoasă pentru interese ostile.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
România se confruntă cu o creștere explozivă a cazurilor de gripă. Potrivit datelor oficiale ale Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), în săptămâna 15–21 decembrie 2025 au fost înregistrate 11.174 de cazuri de gripă clinică la nivel național – aproape dublu față de săptămâna precedentă (când s-au raportat 5.701 cazuri). Comparativ cu aceeași perioadă a sezonului trecut, numărul este de aproximativ cinci ori mai mare, iar față de media ultimilor cinci ani este de aproape șapte ori peste nivelul obișnuit.
Autoritățile au declarat oficial stare de alertă epidemiologică, după trei săptămâni consecutive de activitate gripală intensă și răspândire geografică extinsă în toate județele țării. Cele mai afectate zone rămân Bucureștiul (peste 1.600 cazuri), Cluj, Botoșani, Bihor, Iași și Neamț.
Trist, a fost confirmat și primul deces cauzat de gripă în acest sezon: o femeie de 88 de ani din județul Cluj, nevaccinată antigripal, care suferea și de alte afecțiuni medicale grave. Virusul implicat a fost de tip A, subtip H3.
Spitalele, în special secțiile de boli infecțioase și ATI, sunt din ce în ce mai aglomerate. Pacienții cu simptome severe (tuse intensă, febră mare, dificultăți de respirație) sunt internați prioritar, în timp ce multe cazuri ușoare sunt tratate la domiciliu. Medicii avertizează că greul abia acum începe: estimările epidemiologice indică faptul că vârful sezonului gripal va fi atins în următoarele două săptămâni (sfârșit de decembrie – început de ianuarie). Dacă trendul ascendent continuă, nu este exclusă chiar declararea unei epidemii de gripă.
Recomandări urgente: Vaccinarea rămâne cea mai eficientă metodă de protecție. Până la 21 decembrie fuseseră administrate peste 1,25 milioane de doze de vaccin antigripal. Autoritățile îndeamnă în continuare populația – în special persoanele vulnerabile (vârstnici, cei cu boli cronice, gravide, copii) – să se vaccineze cât mai repede și să respecte măsurile de prevenție: igiena mâinilor, evitarea spațiilor aglomerate, purtarea măștii în situații de risc.
Starea de fapt este îngrijorătoare, dar încă este timp să ne protejăm. Atenție sporită în următoarele săptămâni!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Accident rutier mortal în Modelu. O femeie și-a pierdut viața
Ceaiul de măceșe – comoara roșie a sănătății
Corabia faraonului Keops, reasamblată în Marele Muzeu Egiptean. Vizitatorii pot vedea procesul în plină desfășurare
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
