Luni, 8 septembrie 2025, prețul gramului de aur a atins un record istoric de 502 lei, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR), marcând o creștere semnificativă față de cotația de 496 de lei înregistrată vineri. Este pentru prima dată când prețul aurului sparge bariera psihologică de 500 de lei pe piața românească, consolidându-și statutul de activ de refugiu în contextul incertitudinilor economice globale.

 Creșterea prețului aurului este alimentată de volatilitatea piețelor financiare internaționale, tensiunile geopolitice și așteptările privind inflația. Economiștii prognozează că trendul ascendent ar putea persista, însă atrag atenția asupra riscurilor asociate cu concentrarea exclusivă a investițiilor în aur. Diversificarea portofoliului rămâne esențială pentru a minimiza expunerea la fluctuațiile pieței.

 În comparație cu alte țări din regiune, aurul din România se tranzacționează la prețuri mai mari decât în Bulgaria, Ungaria sau Cehia, raportat la moneda locală. Acest lucru reflectă cererea crescută pe piața internă, dar și costurile asociate cu tranzacționarea și depozitarea metalului prețios.

 Specialiștii recomandă mai multe abordări pentru investițiile în aur:

Advertisement

• Lingouri și monede de aur: Sunt considerate o investiție sigură, dar implică taxe suplimentare pentru depozitare securizată și o lichiditate mai redusă.
• ETF-uri pe aur: O alternativă modernă, care permite tranzacționarea rapidă pe bursă, fără necesitatea deținerii fizice a aurului. Acestea sunt atractive pentru investitorii care doresc flexibilitate.
• Platforme de tip „vault”: Oferă stocare securizată și accesibilitate, reprezentând un compromis între investițiile fizice și cele digitale.

Pe de altă parte, bijuteriile din aur nu sunt recomandate ca investiție, din cauza adaosurilor comerciale pentru manoperă și design, care reduc semnificativ valoarea la revânzare.

De ce crește prețul aurului?

Aurul este perceput ca un activ de protecție în perioade de criză, iar creșterea sa record subliniază rolul său de „refugiu sigur”. Factori precum incertitudinile economice, inflația persistentă și politica monetară a marilor bănci centrale contribuie la această tendință. De exemplu, prețul internațional al aurului a atins niveluri record de peste 2.500 de dolari uncia în ultimele luni, conform datelor de pe piețele globale, influențând și cotațiile locale.

Recomandări pentru investitori

Experții subliniază importanța unei strategii echilibrate: aurul ar trebui să reprezinte doar o parte (de regulă, 5-10%) dintr-un portofoliu diversificat, care să includă acțiuni, obligațiuni și alte active. De asemenea, investitorii sunt sfătuiți să analizeze atent costurile asociate (depozitare, comisioane, taxe) și să evite deciziile impulsive bazate pe fluctuațiile pe termen scurt ale prețului.

Depășirea pragului de 500 de lei pe gram confirmă atractivitatea aurului în contextul economic actual, însă investițiile în acest activ necesită prudență și o planificare atentă. Pentru mai multe informații despre opțiunile de investiții, platformele precum x.ai sau alte surse financiare de încredere pot oferi detalii

Advertisement

Pe 8 septembrie 2025, autoritățile române au pus în aplicare un mandat de aducere pe numele lui Alexandru Bălan, fost director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS) din Republica Moldova. Acesta a fost reținut pe teritoriul României și urmează să fie dus la sediul DIICOT pentru audieri, fiind cercetat pentru trădare în formă continuată, prin divulgarea de informații secrete de stat.

Potrivit anchetatorilor, începând cu anul 2024, Bălan ar fi desfășurat activități de transmitere neautorizată de informații clasificate către reprezentanți ai unei puteri străine – mai exact, ofițeri ai Comitetului Securității de Stat (KGB) din Belarus. Aceste acțiuni s-au desfășurat în condiții care au pus în pericol securitatea națională a României.

Investigația a scos la iveală două întâlniri directe între Bălan și agenți KGB, ambele desfășurate la Budapesta, în perioada 2024–2025. Există suspiciuni rezonabile că aceste întrevederi au avut ca scop primirea de instrucțiuni și efectuarea de plăți pentru serviciile oferite de fostul oficial moldovean.

Operațiunea a fost coordonată sub egida EUROJUST și a beneficiat de sprijinul serviciilor de informații din România, Ungaria și Cehia, precum și al procurorilor din aceleași state, alături de Republica Moldova. Capturarea suspectului a fost rezultatul unei colaborări internaționale extinse, care a implicat monitorizare transfrontalieră și schimb de informații operative.

Advertisement

Serviciul Român de Informații (SRI) a avut un rol esențial în această acțiune, desfășurând activități complexe de supraveghere și analiză, în strânsă cooperare cu parteneri din Cehia, Polonia, Ungaria și Moldova. În etapa finală a anchetei, SRI a contribuit decisiv la identificarea și localizarea suspectului.

Instituțiile implicate au transmis că vor continua să monitorizeze cu atenție riscurile de securitate generate de astfel de acțiuni ostile și vor interveni ferm pentru protejarea intereselor naționale.

Situația fiscală a României este mult mai sumbră decât sugerează cifrele oficiale, analiștii avertizând că deficitul bugetar real ar putea ajunge la 11% din PIB în 2025, din cauza a peste 45 de miliarde de lei în cheltuieli ascunse și facturi necontabilizate din timpul guvernelor Ciolacu 1 și Ciolacu 2. Actualul guvern, condus de premierul Ilie Bolojan, se confruntă acum cu provocarea uriașă de a gestiona această povară financiară neraportată.

Un buget construit pe iluzii

Bugetul guvernului Ciolacu 2, care prevedea un deficit de 7% din PIB, s-a bazat pe o prognoză excesiv de optimistă de creștere economică de 2,5%. Însă datele de la jumătatea anului arată o creștere de doar 0,3%, eforturile concentrându-se acum pe evitarea recesiunii, nu pe atingerea țintelor inițiale. Analiștii susțin că bugetul a fost construit intenționat pentru a părea favorabil, ascunzând amploarea reală a problemelor fiscale. „Deficitul nu a fost calculat corect – a fost făcut din pix pentru a da bine în poză”, explică experții.

Facturi uitate și costuri ascunse

Printre cheltuielile omise din buget se numără 5 miliarde de lei pentru rambursări restante de TVA, alte 5 miliarde pentru licitații și lucrări aprobate de CNI, 12 miliarde de lei din supracontractarea programelor de investiții, 10 miliarde de lei pentru cofinanțarea PNRR și 13 miliarde de lei cheltuieli suplimentare cu dobânzile, care vor ajunge la 55 de miliarde de lei în 2025, față de 42 de miliarde prevăzute inițial. În total, aceste facturi „uitate” adaugă 45 de miliarde de lei la nota de plată, schimbând complet punctul de plecare pentru reducerea deficitului.

„Ascunderea situației reale nu ajută pe nimeni”

„Reducerea deficitului începe de la un nivel real de 11% din PIB, dacă luăm în calcul toate cheltuielile și facturile ascunse care ies acum la iveală”, subliniază analistul economic Cristian Hostiuc. Deși pachetele fiscale succesive – cinci la număr – vor genera venituri suplimentare și reduceri de cheltuieli, aceste măsuri se raportează la deficitul real, nu la cel oficial. Premierul Ilie Bolojan a rezistat la patru moțiuni de cenzură votate recent, dar provocările sociale, presiunea piețelor și nevoia de finanțare rămân acute. „La un moment dat, aceste facturi vor ieși la plată, iar datele nu vor ieși la socoteală”, avertizează analiștii.

Advertisement

Premierul cunoaște adevărul din spatele cifrelor, spun experții. Într-un interviu acordat Bloomberg pe 14 august, Bolojan a menționat riscul real al incapacității de plată, bazându-se pe datele reale, dar fără a le dezvălui public. Cu rectificarea bugetară, guvernul va trebui să își asume transparent situația, intrând oficial în „curățenia de toamnă” fiscală.

Acordurile cu Bruxelles-ul – ultima speranță

În cel mai optimist scenariu, deficitul ar putea scădea la 8,3-8,4% din PIB, dar doar dacă măsurile fiscale vor avea efect și toate costurile reale vor fi recunoscute oficial. România continuă să se împrumute la dobânzi ridicate, din cauza rigidității bugetului – cheltuielile cu salariile, pensiile și dobânzile la datoria publică reprezintă peste 80% din încasări. În acest context, acordurile cu Comisia Europeană sunt cruciale pentru menținerea finanțării externe, fără de care presiunea pe buget ar crește exponențial.