Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 2°C | Anul XI Nr. 545

Știri

Plângere penală împotriva prefectului Valentin Barbu

Published

on

Deputatul PSD Dumitru Coarnă continuă seria denunțurilor și a plângerilor penale privind ilegalitățile descoperite la nivelul județului Călărași. Coarnă a declarat în conferința de joi, 20 mai a.c., că a mai depus o plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Călăraşi împotriva prefectului județului, Valentin Barbu, care, atunci când a ocupat  funcţia de președinte al Consiliului Județean, ar fi creat un prejudiciu de aproximativ 70.000 de lei acestei institutii în urma unor lucrări la DJ 4111 – zona Radovanu.

Deputatul Coarnă Dumitru: În 18.05.2021 a fost depusă o plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Călărași împotriva actualului prefect, domnul Barbu Valentin, care practic a creat un prejudiciu în valoare de 70.000 de lei, e vorba de 450 de tone de asfalt frezat pe DJ411, zona Radovanu. A fost o perioadă scurtă când tot îl executau politic pe domnul Vasile Iliuță, a fost prefect și el a aprobat acea cantitate de asfalt frezat să meargă către anumiți indivizi, deși a demis o adresă penală la evaluare și cei cărora le-a înaintat acel material i-au dat valoare. Eu știu exact că vindeau cu 500 de lei mașini. Au încasat bănuții, unul dintre ei, chiar soțul secretarei din comuna Radovanu care a vândut mașini cu prețul de 500 de lei. Este plângerea penală depusă împotriva domnului Barbu Valentin. A deținut o perioadă scurtă calitatea de președinte. A fost perioada în care domnul Vasile Iliuță a fost suspendat și prefectul îndeplinea funcția de președinte al Consiliului Județean (CJ), atunci a beneficiat de această postură și a făcut niște adrese, a înaintat toată cantitatea de asfalt care era în posesia CJ, pentru că era vorba despre un drum județean, și l-a dat unor prieteni – doamnei primar de acolo, soțul secretarei de acolo, au vândut tot. Plângerea este semnată și însușită de domnul președinte Vasile Iliuță, e făcută plângerea penală prin Consiliul Județean Călărași.

Sper ca domnii procurori să lucreze, în celelalte 4 denunțuri pe care le-am depus anterior, în 2 se lucrează din zona Lehliu Gară, de la cei din zona Olteniței nu am primit niciun semnal până acum. În Lehliu Gară deja se lucrează, au trimis adrese, s-au ridicat înscrisuri. Sper să lucreze corect pentru că avem nevoie de bani publici în interes public.

ELEV LOVIT DE DIRECTOAREA UNUI LICEU DIN OLTENIȚA. IATĂ REACȚIA DEPUTATULUI 

O a doua perspectivă ar fi despre incidentul de la Oltenița. Am fost sesizat de către organizația PSD Oltenița, de domnul președinte Mihăiță Beștea și ceilalți de acolo, doamna director a unui liceu din zonă lovește, la propriu, câțiva elevi. Am primit materialul și personal am vorbit cu domnul ministru Câmpeanu care mi-a răspuns la mesaje și mi-a transmis clar că de astăzi o să fie demisă din funcția de director al acelui liceu. Doamna are o calitate în PNL, dar pe mine m-a interesat de fapt situația și profesionalismul, nu calitatea politică. Acolo e infracțiune, să vedem dacă părinții acelui copil au depus o plângere penală.

Advertisement

A treia problemă, din perspectiva parlamentară, am mai făcut o interpelare către domnul ministru Bode. Nu mi-a răspuns la primele două, i-am trimis o a treia. L-am avut la comisie săptămâna aceasta, l-am întrebat punctual dacă vrea să răspundă. Eu o să încerc o acțiune în instanță cu obligația de a-l face să răspundă la acele interpelări, pentru că erau punctuale, tehnice și în sprijinul cetățeanului.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Drumuri „aranjate” din pix: Amenzi de peste 8 milioane de lei pentru firmele care au trucat licitațiile CNAIR

Published

on

Lovitură dură pe piața lucrărilor de drumuri! Trei companii care întrețin șoselele din sud-estul României au fost prinse că și-au împărțit contractele „la masa negocierilor”, nu în competiție reală. Consiliul Concurenței a aplicat amenzi usturătoare, în valoare totală de 8,29 milioane de lei, pentru trucarea licitațiilor organizate de CNAIR prin DRDP Constanța.

Cele trei firme sancționate sunt:

  • Oyl Company Holding AG SRL – amendă de aproape 6 milioane de lei

  • Autoprima Serv SRL – peste 2 milioane de lei

  • Saga Infrastructură SRL – aproximativ 357.000 de lei

Potrivit anchetei, companiile au pus la cale o înțelegere anticoncurențială prin care și-au împărțit lucrările de întreținere a drumurilor naționale și autostrăzilor din județele Constanța, Tulcea, Brăila, Călărași și Ialomița. Schema era simplă: firmele își coordonau ofertele astfel încât să câștige contractele cele care veneau cu prețurile cele mai mari, eliminând concurența reală.

Practic, licitațiile publice au fost transformate într-un joc cu rezultate știute dinainte, iar nota de plată urma să fie suportată din bani publici.

Advertisement

Toate cele trei companii au recunoscut faptele, motiv pentru care au primit reduceri ale amenzilor. În schimb, o a patra firmă, Asfalt Dobrogea SRL, a scăpat fără sancțiuni, anchetatorii neidentificând suficiente dovezi împotriva acesteia.

Consiliul Concurenței reamintește că astfel de înțelegeri sunt strict interzise de lege, iar împărțirea pieței sau trucarea licitațiilor reprezintă abateri grave. Deciziile sunt deja executorii, iar ANAF se ocupă de recuperarea sumelor, care vor ajunge direct la bugetul de stat.

Cu alte cuvinte, „drumurile aranjate” au ieșit la iveală, iar factura pentru înțelegeri de culise este una pe măsură.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

Știri

Bitterul Suedez – Elixirul Vieții

Published

on

Bitterul suedez este o băutură medicinală cunoscută pentru menținerea sănătății și pentru refacerea organismului. A fost creat în urmă cu aproximativ 500 de ani de alchimistul Paracelsus, care a reușit să prepare acest elixir din peste 50 de plante. Deși rețeta originală nu s-a păstrat integral, iar unele plante au fost înlocuite, preparatul a rămas la fel de popular.

Datorită proprietăților sale, bitterul suedez este apreciat pentru susținerea imunității, pentru ameliorarea problemelor digestive, pentru echilibrarea stării psihice și, în special, pentru sprijinul oferit funcției hepatice. Multe dintre plantele folosite sunt recomandate tradițional și în afecțiuni cardiace, renale sau dermatologice.

Bitterul poate fi utilizat și extern: compresele cu bitter sunt folosite pentru grăbirea vindecării rănilor, calmarea durerilor de cap și ameliorarea disconfortului provocat de înțepăturile de insecte.

Rețeta de casă a bitterului suedez

Pentru prepararea acestui amestec natural se pot folosi următoarele plante:

Advertisement

Păpădie, sunătoare, coada‑calului, rostopască, valeriană, mesteacăn, roiniță, tuia, ginseng siberian, crețișoară, mărar, măghiran, lemn‑dulce, lumânărică, ienupăr, pufuliță, rozmarin, tătăneasă, cimbrișor, busuioc, pelin, brusture, scorțișoară, lichen de piatră, cătină, ganoderma, salcâm, urzică, ghimpe, lavandă, armurariu, crușin, iarbă‑mare.

Din fiecare plantă se cântăresc între 5 și 30 g. Amestecul se pune în 3 litri de alcool de 38–40%. Recipientul se păstrează la loc răcoros și umbros timp de 14 zile, agitându-se de două ori pe zi.

După macerare, lichidul se strecoară prin tifon și se depozitează în sticle închise la culoare. Preparatul se poate păstra timp îndelungat.

Consumul tradițional este de 2 lingurițe pe zi, dimineața și seara, sau diluat: 1 linguriță la o cană cu apă sau ceai. Nu se recomandă consumul nediluat.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Investiție la Oltenița: centru comercial nou, zeci de locuri de muncă și bani care rămân în oraș

Published

on

Municipiul Oltenița intră într-o nouă etapă de dezvoltare economică, după ce autorizația de construire pentru un nou centru comercial a fost semnată. Anunțul a fost făcut de primarul Mihăiță Beștea, care a precizat că investiția va fi realizată în zona Moara Dunării, pe un teren generos, gândit să ofere accesibilitate și confort pentru locuitori.

Proiectul prevede o construcție modernă, care va găzdui peste zece magazine ale unor branduri internaționale, aducând mai aproape de oltenițeni opțiuni comerciale care, până acum, erau disponibile doar în marile orașe. Dincolo de componenta comercială, investiția are un impact direct asupra comunității, prin crearea a peste 70 de noi locuri de muncă și stimularea economiei locale.

Potrivit administrației locale, autorizațiile au fost obținute într-un termen scurt, în condiții de legalitate și responsabilitate, obiectivul fiind ca proiectele importante pentru oraș să avanseze rapid atunci când sunt respectate toate procedurile. Autoritățile mizează pe faptul că noul centru comercial va contribui nu doar la schimbarea peisajului urban, ci și la îmbunătățirea calității vieții de zi cu zi.

Dacă lucrările vor decurge conform planului, la finalul anului 2026 Oltenița ar putea avea un nou punct de interes major, menit să aducă mai multă viață, confort și încredere în viitorul orașului. Investiția este prezentată drept un exemplu de dezvoltare care atrage capital, creează oportunități reale și consolidează poziția municipiului pe harta economică a județului.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading