Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 5°C | Anul XI Nr. 540

Știri

Piața Mare din Călărași va renaște! Vor fi amplasate tarabe

Published

on

Piața Mare, demolată în urmă cu câteva luni, ar putea renaște! Este o veste ce încântă crescătorii de păsări, în mod special columbofilii. Surse din primărie afirmă în exclusivitate că în respectiva “gaură” vor fi montate tarabe, unde crescătorii, comercianții, dar și iubitorii de porumbei se pot aduna, ca în vremurile bune. Tristețea s-a abătut asupra crescătorilor în toamna anului 2018, când s-a demolat clădirea. Dacă mai așteptam o iarnă erau șanse să cadă singură. Primăria a luat problema în piept, așa cum este normal și au fost aplicate măsuri de urgență. Samsarii și producătorii au fost mutați în incinta halei, chiar peste drum de Piața Mare.

Fericirea nu a fost de lungă durată nici acolo. Un cort, apreciat de presa locală ca fiind “spoitoresc”, specific celor folosite de minorități la nunți, a căzut sub greutatea zăpezii ce s-a acumulat în doar câteva zile de ger. Nici temperaturile cu grade ridicate nu au stat departe de comercianții călărășeni. Un incendiu a lovit câteva tarabe în ziua de 21 decembrie 2018, aproape de ora prânzului. Panica a fost mare, un bătrân ar fi avut nevoie de asistență medicală de specialitate. Femeile aflate în hală s-au întristat când au văzut morcovii înmuiați de căldură. Gluma e glumă, dar ce se întâmplă cu groapa care a rămas? Când vom avea o piață nouă? Primăria ce are de gând?

Ne-am adresat unei persoane competente pentru a răspunde acestor întrebări. Dragos Coman, viceprimar al municipiului Călărași, un exemplu de urmat pentru administrația locală. L-am chestionat privind stadiul la care s-a ajuns cu proiectul ce are ca obiectiv Piața Mare. Acesta ne spune că depune toate eforturile posibile pentru ca proiectul să fie cu un rezultat final bun, de interes pentru Călărași.

Despre nevoile crescătorilor de păsări, care se întâlneau săptămânal, Dragos Coman spune că trebuie să vină în sprijinul acestora, să le ofere un loc unde să stea, ca în vremurile bune. Soluția va fi identificată în scurt timp. Ar putea fi o variantă să amenajăm provizoriu o zonă din suprafața pe care se afla Piața Mare, destinată acestor activități ce prezintă o tradiție pentru călărășeni.

P.S: Pentru o corectă și eficientă informare a cititorilor facem precizarea că ne-am gândit să adresăm câteva întrebări despre Piața Mare și primarului Drăgulin. Din păcate, activitatea intensă pe care o desfășoară nu îi permite să răspundă la câteva întrebări simple, fiind necesare cele 30 de zile în conformitate cu Legea 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public. În data de 10 mai se fac 30 de zile de când am întrebat cât a costat foișorul amplasat lângă Biblioteca Județeană din Parcul Central. Suma ar fi una strigătoare la cer. De câteva ori peste prețul corect, vom afla la primirea răspunsului. 🙂

Advertisement

Dacă Primăria Călărași are ceva de comentat despre situația Pieței Centrale așteptăm precizările pe adresa de e-mail a redacției la numărul de telefon de pe site. Sperăm că nu sunați peste 30 de zile.

 

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Știri

Primarul Mihăiță Beștea: „Din 2026, voi acorda mai mult timp mediului de afaceri. Investitorii trebuie ascultați direct”

Published

on

Primarul municipiului Oltenița, Mihăiță Beștea, a anunțat că, începând cu anul 2026, administrația locală va pune un accent mai mare pe colaborarea directă cu antreprenorii locali și investitorii externi. Măsura vine după evaluarea primului an de mandat, în care edilul a constatat nevoia de dialog constant cu mediul privat.

„Cred că începând cu 2026 va trebui să acord mai mult timp mediului de afaceri. Nu e suficient să le spun că ușa mea e deschisă. Trebuie să merg eu către ei, să discut personal cu fiecare”, a declarat primarul Mihăiță Beștea în cadrul conferinței de presă.

Edilul a explicat că interacțiunile individuale cu investitorii sunt mai productive decât întâlnirile generale.
„Am observat că oamenii de afaceri sunt mult mai deschiși când discut în particular cu fiecare. Au orgolii, sunt competitori, dar când se simt ascultați, vin cu soluții concrete”, a precizat Beștea.

Primarul a dat exemplul reabilitării șoselei Chirnogi, unde decizia de modernizare a fost influențată și de prezența unor companii locale importante în zonă.
„Am ținut cont și de faptul că acolo activează doi agenți economici importanți. Infrastructura bună înseamnă și sprijin pentru dezvoltarea lor”, a spus edilul.

Advertisement

Administrația locală pregătește, pentru 2026, un pachet de facilități fiscale pentru investitorii care derulează proiecte de minimum 500.000 de euro, măsură ce urmează să fie dezbătută în Consiliul Local.
Scopul este de a stimula investițiile în producție, logistică și servicii, dar și de a crea locuri de muncă stabile pentru locuitorii orașului.

„Oltenița are o poziție strategică, aproape de Dunăre și de Capitală. Putem deveni un pol economic, dar trebuie să fim mai activi în relația cu mediul de afaceri”, a concluzionat primarul Beștea.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

AJFP Călărași anunță încasări record: 1,741 miliarde lei la bugetul general consolidat în primele 11 luni ale anului 2025

Published

on

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a raportat pentru perioada ianuarie–noiembrie 2025 venituri bugetare nete de 1.741,20 milioane lei, cu 221,30 milioane lei mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea confirmă un ritm accelerat al colectării taxelor și impozitelor la nivelul județului.

Încasări mai mari la bugetul de stat

La bugetul de stat au fost colectate 722,05 milioane lei, cu 110,71 milioane lei peste nivelul înregistrat în perioada similară din 2024. Cele mai importante categorii de venituri au fost:

  • Impozit pe profit – 123,43 milioane lei

  • Impozit pe venit – 271,16 milioane lei

  • TVA – 161,19 milioane lei

  • Accize – 1,53 milioane lei

  • Alte venituri – 164,74 milioane lei

Salt semnificativ la bugetul asigurărilor sociale

Încasările la bugetul asigurărilor sociale de stat au ajuns la 1.019,15 milioane lei, marcând o creștere de 110,59 milioane lei față de 2024. Structura veniturilor este următoarea:

  • Bugetul asigurărilor sociale de stat – 661,48 milioane lei

  • Bugetul asigurărilor de șomaj – 12,52 milioane lei

  • Bugetul asigurărilor de sănătate – 345,15 milioane lei

Restituiri de TVA către contribuabili

În același interval, AJFP Călărași a rambursat TVA în valoare totală de 65,14 milioane lei.

Advertisement

Potrivit documentului semnat de șefa administrației, Ionica Păduraru, instituția își menține ritmul de colectare peste nivelurile estimate, contribuind astfel la consolidarea bugetului de stat și la stabilitatea finanțelor publice în județ.

Dacă vrei, pot genera și variante de titluri

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Dunărea Călărași, făcută praf de FCSB II! 6–1 și încă o palmă dureroasă pentru echipa finanțată cu milioane din bani publici

Published

on

AFC Dunărea Călărași mai bifează o înfrângere usturătoare în Liga 3, Seria 3. De această dată, echipa călărășeană a fost spulberată de FCSB II, care s-a impus cu 6–1, într-un meci fără istoric și fără replică din partea Dunării.

În timp ce adversarii au defilat pe teren, Dunărea arăta din nou ca nu poate evolua — deși beneficiază de unele dintre cele mai consistente finanțări publice din România la nivelul Ligii a III-a.

Finanțări de milioane, rezultate rușinoase

În ultimii doi ani, Consiliul Județean Călărași a turnat în club aproximativ 8 milioane lei:

  • 4,4 milioane lei în 2024
  • 3,375 milioane lei pentru 2025

Cu aceste sume, Dunărea ar trebui să fie o forță în Liga 3, poate chiar o candidată serioasă la promovare.

În teren însă, realitatea este rușinoasă:

șase goluri primite de la o echipă de copii.

O întrebare simplă: Unde se duc banii?

Clubul postează sec: „Victorie categorică pentru gazde”. Da, categorică…

Mesajul oficial postat de AFC Dunărea Călărași pe Facebook este un model de minimalism și evitare a responsabilității:

„Victorie categorică pentru gazde în etapa de astăzi. Scor final: FCSB II – Dunărea Călărași (6–1).”

Atât. Nicio explicație. Nicio analiză. Nicio asumare.

În schimb, suporterii au reacționat: nemulțumiți, frustrați, ironic resemnați.

Reacții din mediul public: „Să te bată copiii de la FCSB… cine răspunde?”

Dezastru sportiv, lux financiar

Dunărea Călărași este, probabil, singura echipă de Liga 3 care:

  • primește milioane de lei anual
  • are salarii, mese, cazări, utilități și transport plătite din bani publici
  • afișează o Academie cu echipamente premium, sponsori noi și imagine lustruită
  • dar în teren… se prăbușește etapă de etapă

Înfrângerea cu 6–1 nu este un accident.

Este încă un episod într-un sezon care confirmă prăbușirea unei echipe cândva respectate.

Dunărea Călărași marchează încă o înfrângere — pe teren și în fața contribuabililor.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading