O decizie dată luni de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) stabilește că nu este suficientă constatarea prezenței în corp a unei substanțe psihoactive, ci trebuie demonstrat că șoferului i-a fost afectată capacitatea de a conduce, scrie HotNews.ro
Șoferii care vor fi depistați cu unele dintre substanțele interzise pot suferi consecințe legale în măsura în care o expertiză medico-legală confirmă că acestuia i s-au afectat aptitudinile, a decis luni, 27 ianuarie 2025, ÎCCJ.
Pronunțarea unei decizii în acest caz a fost amânată de mai multe ori de către Înalta Curte de Casație și Justiție. Răspunsul a venit după ce Înalta Curte a fost sesizată de Curtea de Apel Brașov și Curtea de Apel Cluj.
Curtea de Apel Brașov și Curtea de Apel Cluj au cerut lămurirea sintagmei din lege „(n.red.: persoană) aflată sub influența unor substanțe psihoactive”:
- „Se referă la o persoană care a consumat substanţe psihoactive sau la o persoană a cărei capacitate de a conduce un vehicul (pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere) este alterată în urma consumului de substanţe psihoactive?”, a fost întrebarea Curții de Apel Cluj.
Decizia ÎCCJ este obligatorie
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală de la ICCJ a stabilit că este nevoie și de demonstrarea faptului că a fost afectată capacitatea șoferului de a conduce.
„În cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea condiţiei esenţiale ataşată elementului material al laturii obiective, aceea ca inculpatul să se fi aflat sub influenţa unor substanţe psihoactive, este necesar să se constate atât prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, cât şi aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacităţii de a conduce a autorului faptei”, a decis ÎCCJ.
Decizia este obligatorie și nu poate fi atacată cu recurs.
Intervenția instanței supreme a fost cerută în contextul modificărilor legislative din ultimul an. Discuțiile din spațiul public s-au amplificat întrucât multe dintre aparatele drugtest utilizate de către Poliția Rutieră nu sunt calibrate, existând cazuri de rezultate fals pozitive care au dus la deschiderea unor dosare penale.