Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 3°C | Anul XI Nr. 542

La zi

Parlamentul a decis: în cursul anului 2024 vor fi împușcați peste 400 de urși

Published

on

Luni, în cadrul unei sesiuni extraordinare, plenul Camerei Deputaţilor a aprobat proiectul de lege privind măsurile de gestionare a populaţiei de urşi, pe fondul emoțional provocat de moartea recentă a unei tinere atacate de un urs. În semn de respect, deputaţii au ținut un moment de reculegere în memoria tinerei ucise în atacul de pe Jepii Mici, scrie digi24.ro.

Plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional, a votat proiectul de lege pentru completarea art.1 din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2021 privind metodele de intervenţie imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor urșilor bruni asupra persoanelor şi bunurilor acestora.

Proiectul a fost aprobat cu 214 voturi pentru, 7 voturi împotrivă şi 23 de abţineri, iar un deputat nu a votat. Conform proiectului, în anii 2024 şi 2025, vor fi ucise 426 exemplare de urs brun, reprezentând nivelul de prevenţie la nivel naţional, şi 55 exemplare de urs brun, pentru intervenţie la nivel naţional.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat convocarea unei sesiuni extraordinare pentru modificarea legislației, ca urmare a tragediei din Bucegi.

Advertisement

El a precizat că a discutat cu ministrul Mediului și cu președintele interimar al Camerei Deputaților, Alfred Simonis, subliniind că nu va fi permisă împușcarea ursilor fără restricții pe teritoriul României. Ciolacu a explicat că măsurile se vor concentra pe zonele cu riscuri mari.

Premierul a mai menționat că, din discuțiile cu experții din domeniu, a reieșit că în anumite zone există o aglomerație de urși din cauza lipsei de hrană, ceea ce îi determină să coboare în zonele locuite.

Președintele Klaus Iohannis a reacționat miercuri, din SUA, exprimându-și profunda îngrijorare și afirmând că situația a escaladat prea mult. El a mărturisit că a fost șocat de incident, mai ales că recent a fost și el pe un traseu din Munții Bucegi, aproape de locul tragediei.

Iohannis a subliniat că problema urșilor nu este una nouă și că politicienii au reacționat până acum doar punctual la astfel de incidente nefericite. Președintele a adăugat că, pentru a menține un turism sigur în România, trebuie să înțelegem că nu putem permite ca oamenii să fie omorâți de animale.

 

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

Daniel David a demisionat de la conducerea Ministerului Educației. Decizia, confirmată oficial

Published

on

Daniel David și-a depus demisia din funcția de ministru al Educației, potrivit informațiilor publicate luni seară de HotNews, care citează surse guvernamentale. Potrivit acestora, demisia ar fi venit la solicitarea premierului Ilie Bolojan, însă apropiați ai ministrului susțin că plecarea a fost o decizie personală.

Contactat pentru un punct de vedere, Daniel David nu a răspuns inițial solicitărilor presei. Ulterior, acesta a confirmat oficial demisia printr-un mesaj publicat pe blogul personal.

„Astăzi, 22 decembrie 2025, la exact un an de la invitația de a deveni ministru al Educației și Cercetării, i-am solicitat premierului eliberarea mea din funcție, prin depunerea demisiei. Deși demisia este un act unilateral, am dorit să fie o plecare amiabilă”, a transmis Daniel David.

Un mandat de un an, marcat de controverse

Advertisement

Daniel David a preluat portofoliul Educației în decembrie 2024, în guvernul Ciolacu 2, fiind ulterior menținut în funcție și în executivul condus de Ilie Bolojan, instalat în iunie 2025. Înainte de numire, acesta a fost rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Mandatul său a fost însoțit de mai multe controverse. Printre cele mai criticate decizii s-au numărat tăierile de burse pentru elevi și studenți, incluse în primul pachet de măsuri fiscal-bugetare al guvernului Bolojan, precum și pozițiile publice care au stârnit reacții dure din partea mediului academic și a organizațiilor studențești.

De asemenea, un raport realizat de Institutul de Științe ale Educației, publicat de Edupedu.ro, care avertiza asupra riscurilor unor măsuri din Legea Bolojan, ar fi fost blocat la nivelul ministerului, fiind transmis presei într-o formă modificată, potrivit sursei citate.

Cine ar putea prelua Ministerul Educației

Portofoliul Educației revine Partidului Național Liberal, iar propunerea pentru un nou ministru urmează să fie înaintată în zilele următoare. Potrivit surselor HotNews, printre numele luate în calcul se află Marilen Pirtea, deputat PNL și rector al Universității de Vest din Timișoara, dar și Luciana Antoci, consilier al premierului pe probleme de educație.

Advertisement

Până la numirea unui nou titular, activitatea ministerului va fi asigurată conform procedurilor legale.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Vor mai crește taxele în 2026? Premierul Bolojan pune o condiție clară

Published

on

Premierul Ilie Bolojan a declarat că, în anul 2026, nu vor mai fi introduse creșteri ale taxelor. Totuși, această promisiune vine cu o condiție esențială: Guvernul și Parlamentul trebuie să păstreze măsurile fiscale adoptate până acum și să le completeze cu o disciplină bugetară strictă, prin tăieri importante din cheltuielile publice.

Șeful Executivului a explicat că, datorită eforturilor din acest an, România a reușit să evite o situație mai gravă, respectând ținta de deficit bugetar. Dacă aceste direcții sunt urmate în continuare, banii economisiți vor putea fi direcționați spre investiții, dezvoltare și indexări reale ale salariilor și pensiilor.

„Dacă respectăm aceste reguli, traiectoria economică va fi bună și nu va mai fi nevoie de majorări de taxe”, a subliniat Ilie Bolojan. El a avertizat însă că, fără disciplină, riscurile revenirii la problemele anterioare rămân reale.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Ministrul Educației, Daniel David, se gândește serios să demisioneze

Published

on

Ministrul Educației, Daniel David, a stârnit discuții intense după ce a recunoscut deschis că se gândește la posibilitatea de a părăsi Guvernul anul viitor. Într-un interviu recent, oficialul a explicat că mandatul său a fost gândit inițial pe termen scurt, pentru a ajuta la stabilizarea sistemului educațional și a țării în momente de criză.

„Am venit cu un orizont de câteva luni, dar am amânat plecarea de mai multe ori, pentru că era important să trecăm prin evaluări internaționale și măsuri bugetare dificile”, a declarat Daniel David. El a subliniat că nu aspiră la o carieră politică și că ar fi corect ca bugetul educației pentru 2026 să fie gestionat de un ministru care îl negociază și îl pune în practică.

Declarațiile vin într-un context tensionat, marcat de nemulțumiri în sistemul de învățământ și presiuni bugetare. Mulți așteaptă acum o decizie clară, mai ales că perioada sărbătorilor de iarnă ar putea aduce schimbări neașteptate în Executiv. Sistemul educațional rămâne sub atenție, iar viitorul conducerii ministerului este acum în centrul dezbaterilor publice.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading