Foștii judecători, procurori, militari, polițiști, polițiști de penitenciare și angajați ai serviciilor de informații nu vor mai avea dreptul să locuiască în locuințe de serviciu după pensionare sau eliberare din funcție. Aceasta este principala prevedere a unui proiect de lege elaborat de Ministerul Justiției și lansat recent în dezbatere publică.

Dacă va intra în vigoare, noua lege va elimina definitiv toate excepțiile existente, care permiteau în prezent păstrarea acestor imobile în anumite condiții – cum ar fi venituri reduse sau contracte încheiate înainte de date-limită specifice.

Pierderea automată a dreptului de folosință Proiectul stabilește clar că dreptul de a locui în locuința de serviciu încetează automat la data ieșirii din activitate, indiferent de motiv (pensionare sau eliberare din funcție) și de momentul semnării contractului de închiriere.

Contractele se extind și asupra familiei Măsura afectează nu doar titularul, ci și soțul/soția sau urmașii care locuiesc în imobil. Chiar dacă aceștia ocupă locuința la momentul adoptării legii, vor trebui să o elibereze în maximum 3 luni de la intrarea în vigoare a noilor reguli.

Advertisement

Eliminarea excepțiilor actuale Legea modifică mai multe acte normative din domeniile justiției, apărării, ordinii publice, securității naționale și administrației penitenciarelor. Actualele prevederi care permiteau pensionarilor sau urmașilor să rămână în locuințe sunt eliminate complet.

Câte locuințe sunt ocupate de persoane inactive? Potrivit expunerii de motive, aproximativ 200 de locuințe de serviciu sunt folosite în prezent de pensionari sau urmași:

• Ministerul Justiției și instanțe: 211 locuințe totale, 53 ocupate de pensionari.
• Ministerul Public: 23 locuințe, 7 ocupate de procurori pensionari.
• Administrația Națională a Penitenciarelor: 178 locuințe, 88 ocupate de pensionari sau urmași.
• Ministerul Apărării Naționale: 662 locuințe, 45 ocupate de pensionari sau urmași.
• Ministerul Afacerilor Interne: 380 locuințe, 6 ocupate de pensionari.
• SRI: 33 locuințe (date incomplete privind ocuparea).
• STS: 8 locuințe, 3 ocupate de cadre în rezervă.

În multe cazuri, chiria plătită este semnificativ mai mică decât cea de pe piața liberă.

Motivul schimbării

Ministerul Justiției argumentează că locuințele de serviciu sunt menite să fie un sprijin temporar pentru personalul activ care nu deține o proprietate în localitatea de serviciu. Legislația actuală, considerată neclară, a transformat acest beneficiu temporar într-unul permanent, generând inechități. Scopul noii reglementări este redistribuirea fondului locativ către angajații în funcție și prevenirea utilizării îndelungate după pensionare.

Proiectul urmează să fie avizat la nivel guvernamental, adoptat de Executiv și apoi votat în Parlament. Adoptarea ar putea avea loc rapid, în contextul discuțiilor despre reforma pensiilor speciale și a sistemului judiciar.

Advertisement

Președintele României, Nicușor Dan, a făcut o declarație de răsunet duminică, 21 decembrie 2025, la Palatul Cotroceni, dezvăluind că a primit mii de pagini de sesizări de la magistrați din toată țara. Aceste mesaje semnalează probleme grave în sistemul judiciar: presiuni, intimidări, promovări pe criterii de obediență față de un grup restrâns și nu pe merit profesional, decizii arbitrare la nivelul conducerilor instanțelor și o atmosferă de teamă care împiedică magistrații să-și exprime deschis opiniile.

După ce a analizat personal o mare parte din aceste documente – aproximativ două treimi din cele circa 2.000 de pagini primite –, președintele a concluzionat că situația este extrem de gravă. În esență, majoritatea sesizărilor indică existența unei categorii de magistrați, inclusiv membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și șefi de instanțe, care acționează nu în interesul public, ci în favoarea unui grup intern, influențând discreționar carierele colegilor lor.

Ca răspuns direct la aceste semnale, Nicușor Dan a anunțat că va iniția, în luna ianuarie 2026, imediat după sărbătorile de iarnă, un referendum în rândul întregului corp al magistraților. Consultarea va avea o singură întrebare clară și directă: „Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”

Președintele a fost ferm în privința consecințelor: dacă magistrații, în majoritatea lor, vor răspunde că CSM acționează în interes public, se vor continua discuțiile pe căi legislative pentru reforme. Însă, dacă votul va indica faptul că CSM servește mai degrabă interesul unui grup intern sau al breslei, atunci Consiliul Superior al Magistraturii va trebui să plece de urgență.

Advertisement

Anunțul vine într-un context tensionat, după ce puțini magistrați au acceptat să participe public la consultările programate inițial pentru luni, invocând teama de repercusiuni. Președintele a menționat chiar cazuri în care s-au cerut întâlniri confidențiale, cu preluări discrețe din locuri publice, pentru a evita orice suspiciuni. Ca urmare, discuțiile publice vor avea loc, iar cele confidențiale vor fi reprogramate.

Această inițiativă reprezintă o premieră în România și ridică întrebări majore despre independența și funcționarea justiției, punând sub reflector modul în care este condus sistemul de către actuala structură a CSM.

Românii vor continua să folosească bani cash, însă cu restricții mai stricte pentru sumele mari, începând din vara anului 2027. Uniunea Europeană a introdus un plafon maxim de 10.000 de euro pentru plățile în numerar în tranzacțiile comerciale – adică atunci când cumperi bunuri sau servicii de la firme sau profesioniști. România, ca stat membru, va aplica această regulă obligatoriu, scopul principal fiind combaterea spălării banilor, evaziunii fiscale și finanțării activităților ilegale, pe fondul creșterii plăților electronice.

Ce se schimbă exact și de ce acționează UE? Regulamentul european stabilește un plafon uniform de 10.000 de euro (sau echivalentul în lei) pentru orice plată cash într-o singură tranzacție sau în mai multe operațiuni legate între ele, efectuate către comercianți sau entități profesionale. Banii lichizi nu dispar, dar nu mai pot fi folosiți pentru achiziții de valoare mare „pe loc”, cu bancnote și monede.

Măsura vizează reducerea circuitelor financiare opace, unde numerarul greu de urmărit facilitează activități ilegale precum traficul de droguri, corupția sau finanțarea terorismului. Prin direcționarea sumelor mari către sisteme bancare și plăți digitale, autoritățile pot monitoriza mai eficient fluxurile de bani.

Pentru cetățenii obișnuiți, numerarul rămâne esențial pentru tranzacțiile mici: cumpărături zilnice, piețe, situații fără POS sau conexiune la internet. Mesajul oficial de la Bruxelles este clar – cash-ul nu este interzis, ci limitat la rolul său tradițional.

Advertisement

Limitele actuale în România și impactul noii reguli UE În prezent, conform Legii nr. 70/2015, plățile cash sunt deja plafonate în România:

• Maximum 1.000 de lei/zi de la o persoană fizică spre o firmă;
• Până la 10.000 de lei/zi între persoane fizice;
• Maximum 2.000 de lei/zi la magazinele cash & carry.

Aceste restricții naționale rămân valabile, dar plafonul european de 10.000 de euro devine un „capac” superior general pentru tranzacțiile comerciale. Important: limita UE se aplică în principal plăților către profesioniști (firme, magazine etc.), nu și între persoane fizice private (de exemplu, vânzarea unei mașini între doi particulari poate fi cash fără plafon, conform regulilor europene).

Economiștii avertizează asupra efectelor secundare: în zonele rurale, unde infrastructura digitală este slab dezvoltată, sau pentru persoanele în vârstă obișnuite doar cu numerar, tranziția poate crea dificultăți. Totuși, măsura accelerează digitalizarea economiei, făcând plățile mari mai transparente și mai sigure.

De la 10 iulie 2027, regula devine obligatorie în toată UE, inclusiv în România. Numerarul nu va dispărea din portofele, dar își va pierde treptat poziția dominantă pentru tranzacțiile importante, în favoarea unei economii mai moderne și mai controlate.

Advertisement