Știri
Ora de iarnă 2024. Când se dă ora înapoi în România
România trece la ora de iarnă în fiecare an, în ultimul weekend din octombrie, când ceasurile se dau înapoi cu o oră. Pe 22 septembrie 2024, odată cu echinocțiul de toamnă, a început și toamna astronomică, marcând scurtarea zilelor și prelungirea nopților.
În 2024, trecerea la ora de iarnă va avea loc în noaptea dintre 26 și 27 octombrie, când ceasurile vor fi date înapoi, ora 4:00 devenind ora 3:00. Astfel, ziua de 27 octombrie va avea 25 de ore. Schimbarea orei, efectuată primăvara și toamna, are ca scop conservarea energiei, iar ora de iarnă este considerată ora standard.
România a adoptat pentru prima dată ora de vară în 1932, sistem care a funcționat până în 1939 și era diferit de cel actual. Astfel, ora de vară începea în prima duminică din aprilie, la ora 00:00, și se încheia în prima duminică din octombrie, la ora 1:00. De-a lungul timpului, sistemul a suferit modificări, iar ora de vară a fost reintrodusă în regimul Ceaușescu începând cu 1979.
Până în 1997, trecerea la ora de vară avea loc în ultima duminică a lunii martie, iar revenirea la ora de iarnă se realiza în ultima duminică din luna octombrie.
În prezent, se discută despre necesitatea schimbării orei de două ori pe an. În 2018, Parlamentul European a votat în favoarea renunțării la această practică, iar decizia a fost transmisă Consiliului European pentru implementare. Modificările ar fi trebuit să intre în vigoare până în 2021, însă dezbaterea pe această temă a stagnat înainte de izbucnirea pandemiei COVID-19. Astfel, nu este clar dacă și când țările din Uniunea Europeană vor renunța la schimbarea orei de două ori pe an.
Țările în care nu se schimbă ora
Până în prima parte a anului 2017, din cele 192 de țări ale lumii, peste 100 au refuzat să schimbe ora, invocând motive diverse, inclusiv religioase.
Statele care nu au acceptat trecerea de la ora de iarnă la ora de vară și invers se regăsesc pe toate continentele.
- Africa – Din cele 54 de țări de pe continent, doar Namibia, Tunisia și Egipt au decis să schimbe fusul orar. Celelalte 51, printre care Somalia, Kenya, Congo, Gabon, Tanzania și Guineea Ecuatorială, nu efectuează schimbări de oră.
- America de Nord și de Sud – Țări precum Venezuela, Ecuador, Panama, Guatemala, Nicaragua și Columbia nu mai adoptă schimbarea orei. În Statele Unite, Arizona și Insulele Hawaii nu trec la ora de vară, iar în provincia canadiană Ontario ora nu se schimbă.
- Asia – În această regiune, ora nu se schimbă în Japonia, Vietnam, Afganistan, India, Singapore, Filipine, China, Coreea de Nord, Coreea de Sud și Irak, precum și în câteva foste republici sovietice din Asia Centrală.
- Europa – Cele patru țări europene care nu schimbă ora sunt Turcia, Belarus, Rusia și Islanda.
- Australia – Aici, schimbarea orei se face doar parțial. Queensland și Australia de Vest mențin același fus orar atât pe timp de iarnă, cât și de vară.
Cum ne afectează trecerea la ora de iarnă
Trecerea la ora de iarnă are efecte complexe asupra indivizilor și societății.
Trecerea la ora de iarnă influențează ritmul circadian, adică ceasul biologic intern care reglează ciclurile de somn și veghe ale organismului.
După trecerea la ora de iarnă, zilele devin mai scurte și lumina naturală scade. Acest fenomen poate agrava simptomele tulburării afective sezoniere (SAD), o formă de depresie care apare în special în sezonul rece. Lipsa suficientă de lumina solară afectează producția de serotonină, cunoscută ca „hormonul fericirii”, ceea ce poate duce la apatie, tristețe și oboseală.
În primele zile după schimbarea orei, în special la trecerea la ora de iarnă, multe persoane observă o scădere a productivității la locul de muncă. Oboseala acumulată și dezorientarea temporară pot afecta capacitatea de concentrare și eficiența în sarcinile zilnice.
Cum ne adaptăm mai ușor la ora de iarnă
Pentru a te adapta mai ușor la ora de iarnă, este important să începi cu ajustarea treptată a programului de somn, culcându-te și trezindu-te cu 15-30 de minute mai devreme în zilele care preced schimbarea. Expunerea la lumina naturală, mai ales dimineața, ajută la reglarea ceasului biologic, așa că petrecerea timpului afară poate fi benefică.
Crearea unui mediu de somn confortabil, întunecos și liniștit va promova un somn odihnitor. Evitarea ecranelor cu o oră înainte de culcare, menținerea unei alimentații sănătoase și exercițiile fizice regulate contribuie, de asemenea, la o adaptare mai ușoară. În final, este esențial să ai răbdare, deoarece procesul de acomodare poate dura câteva zile.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Vlad Pascu a fost condamnat definitiv la zece ani de închisoare, după ce Curtea de Apel Constanța a menținut decizia primei instanțe. Pe 19 august s-au împlinit doi ani de la accidentul prin care a omorât doi tineri și a rănit alți trei.
„Dosarul 2 Mai a ajuns la final. Totul a ramas cum știți. 10 ani de închisoare pentru Vlad Pascu. O poveste tristă,tristă”, a transmis avocatul, printr-o postare pe Facebook. Continuarea, aici.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Jandarmii din Călărași, în acțiune pe Canalul Siderurgic pentru prevenirea braconajului piscicol
Inspectoratul de Jandarmi Județean (IJJ) Călărași a desfășurat miercuri, 20 august, o acțiune de prevenire și combatere a pescuitului ilegal pe Canalul Siderurgic.
Pe parcursul activității, jandarmii au verificat zonele frecventate de pescari și au purtat discuții cu aceștia pentru a le reaminti prevederile legale care reglementează pescuitul sportiv și comercial.
🔹 În cadrul acțiunii:
- au fost legitimate 10 persoane;
- au fost controlate uneltele de pescuit utilizate;
- nu au fost constatate fapte de natură penală și nu s-au aplicat sancțiuni contravenționale conform O.U.G. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura.
Reprezentanții Jandarmeriei Călărași transmit că astfel de controale vor continua, atât independent, cât și în colaborare cu alte instituții, pentru protejarea resurselor acvatice și prevenirea activităților ilegale din zonă.
Cetățenii sunt încurajați să semnaleze orice situație de braconaj piscicol la numărul unic de urgență 112.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași: „Serviciul farmaceutic de noapte este un serviciu public și ar trebui susținut de autorități”
În urma publicării materialului despre lipsa farmaciilor de gardă din municipiul Călărași, redacția Călărași Press a primit un punct de vedere din partea farmacistului Postelnicu Doru, președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași.
Reamintim că, în discuția avută cu redacția noastră, președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași a subliniat faptul că farmaciile nu își permit să asigure program non-stop doar din resurse proprii, iar gărzile de noapte ar trebui tratate drept un serviciu public, sprijinit financiar de autoritățile locale și de Ministerul Sănătății.
Exemplul Bulgariei: cum sprijină statul farmaciile
Pentru a identifica soluții concrete, președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași a solicitat informații oficiale de la Uniunea Farmaceutică din Bulgaria. Într-un document transmis de președintele acesteia, Dimitar Marinov, sunt prezentate măsuri aplicate peste Dunăre pentru a susține continuitatea serviciilor farmaceutice.
Printre acestea:
- Sprijin financiar direct pentru farmaciile deschise 24/7 sau pentru cele aflate în zone izolate.
- Plăți suplimentare pentru serviciile de eliberare a medicamentelor compensate, de până la 15% din valoarea produsului (nu mai mult de 12,50 euro).
- Reguli clare de adaos comercial, diferențiate în funcție de prețul medicamentului, pentru a asigura un echilibru între sustenabilitate și accesibilitate.
- Control digitalizat al medicamentelor, care a redus fraudele și concurența neloială.
„În Bulgaria, farmacistul care face gardă de noapte nu mai este lăsat singur să suporte costurile. Statul intervine și compensează financiar acest serviciu public. Este un model pe care și România ar trebui să îl ia în calcul”, a subliniat farmacistul Postelnicu Doru.
În timp ce la Călărași oamenii rămân fără acces la medicamente după ora 23:00, vecinii bulgari au găsit soluții concrete prin care să mențină farmacii deschise non-stop sau să sprijine unitățile aflate în zone greu accesibile.
Întrebarea care rămâne este: cine își va asuma în România rolul de a transforma serviciul farmaceutic de noapte într-un adevărat serviciu public, așa cum se întâmplă deja peste graniță?
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
UPDATE. Zoo Călărași explică situația privind apariția rozătoarelor în apropierea animalelor
„Super Charlie” – aventura animată a unui bebeluș cu superputeri, la Cinema Călărași
Lovitură devastatoare în Marea Neagră: Ucraina scufundă un vas rusesc, niciun supraviețuitor la bord
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
