Alocațiile pentru copii rămân un sprijin esențial pentru milioane de familii din România, iar începutul anului 2026 vine cu informații clare privind calendarul de plată. Autoritățile au stabilit data virării sumelor în funcție de zilele lucrătoare și de sărbătorile legale, astfel încât beneficiarii să știe exact la ce să se aștepte.

În luna ianuarie 2026, alocațiile vor fi virate pe card joi, 8 ianuarie. De regulă, banii intră în conturile bancare în jurul orei 14:00, însă momentul exact poate varia de la o bancă la alta, în funcție de procesarea internă a plăților. Experiența ultimilor ani arată că, pentru majoritatea beneficiarilor care au ales plata pe card, sumele ajung în aceeași zi.

Cuantumul alocațiilor rămâne neschimbat. Copiii cu vârsta de până la doi ani, precum și copiii cu dizabilități cu vârste între 3 și 18 ani, primesc 719 lei lunar. Pentru copiii cu vârste între 2 și 18 ani și pentru tinerii care urmează cursuri liceale sau profesionale, alocația este de 292 de lei pe lună.

În cazul plății prin mandat poștal, alocațiile nu ajung în aceeași zi cu virarea pe card. Distribuția prin Poșta Română începe după data de 8 ianuarie 2026 și se face treptat, în următoarele zile lucrătoare, în funcție de localitate și de programul oficiilor poștale. Nu există o dată fixă de livrare, regula generală fiind că banii sunt distribuiți după ce sumele au fost virate în sistemul bancar.

Advertisement

Chiar dacă pot apărea mici întârzieri, autoritățile dau asigurări că toți beneficiarii își vor primi alocațiile integral.

În ceea ce privește anul 2026, ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat că, până în prezent, nu există o decizie oficială privind înghețarea alocațiilor. Acesta a subliniat că susține indexarea alocațiilor cu rata inflației, în contextul creșterii costului vieții și al nivelului ridicat al sărăciei în rândul copiilor din România. Ministrul a precizat că nu are cunoștință despre existența unor hotărâri sau discuții formale în coaliția de guvernare care să vizeze blocarea acestor drepturi începând cu 1 ianuarie 2026.

Deputatul USR Alexandru Dimitriu anunță că luni va depune la Curtea Constituțională o cerere oficială de încetare a mandatelor celor patru judecători numiți la propunerea PSD: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc. Motivul invocat: cei patru au boicotat în mod repetat și intenționat ultimele două ședințe ale CCR (28 și 29 decembrie 2025), împiedicând întrunirea cvorumului necesar adoptării deciziei privind constituționalitatea legii reformei pensiilor de serviciu ale magistraților.

„Mandatul de judecător CCR este activ, nu opțional și nici politic. Legea 47/1992 prevede clar: judecătorii sunt obligați să participe la ședințe, să delibereze și să voteze da sau nu. Absența repetată și deliberată reprezintă o încălcare gravă a obligațiilor de serviciu”, a declarat Dimitriu într-un videoclip postat pe Facebook.

Deputatul USR merge și mai departe, calificând acțiunea celor patru drept „similară cu o lovitură de stat”. El susține că scopul boicotului este blocarea reformei pensiilor speciale ale magistraților, menținerea privilegiilor actuale și protejarea anumitor interese politice și penale ale PSD.

„Au nevoie de o Curte paralizată ca să nu deranjeze corupții și să nu le fie anulate pedepsele. Este o tranzacție clară: pensiile speciale intacte în schimbul protecției politicienilor lor”, a acuzat Dimitriu.

Advertisement

Ce spune legea

Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR prevede la art. 64 obligația judecătorilor de a participa activ la deliberări și de a-și exprima votul (abținerea fiind interzisă). La art. 67 se arată că mandatul încetează în caz de „încălcare gravă a obligațiilor prevăzute la art. 64”. Încetarea mandatului se constată fie de președintele CCR, fie prin decizia plenului, cu votul majorității judecătorilor.

Cererea lui Alexandru Dimitriu urmează să fie înregistrată luni, 30 decembrie 2025, și ar putea genera un nou val de controverse majore în jurul funcționării Curții Constituționale.

Advertisement

Curtea Constituțională a României (CCR) a înregistrat un nou blocaj major în privința legii reformei pensiilor de serviciu ale magistraților. Ședința programată luni, 29 decembrie 2025, nu a putut avea loc din cauza lipsei cvorumului – doar 5 din cei 9 judecători s-au prezentat. Cei patru judecători numiți la propunerea PSD (Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Bogdan Licu și Mihai Busuioc) au lipsit, așa cum au făcut și duminică, 28 decembrie, când au părăsit deliberările după cereri de amânare.

Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a declarat că: „Am constatat și astăzi, ca și ieri, că nu a putut fi întrunit cvorumul, dar trebuie precizat că, în ședința care a fost stabilită pentru data de 28 decembrie, plenul a început în formație completă, el s-a diminuat pe parcursul ședinței. Astăzi n-a putut fi întrunit deloc.”

Ea a adăugat că a întrerupt propriul concediu pentru a participa și a respins speculațiile privind un posibil studiu de impact ca motiv de amânare: „Studiul de impact e un document premergător în adoptarea actelor normative, reglementat de legea 24/2000. […] Curtea Constituțională are o constantă jurisprudență, în sensul că studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituționalității legilor. […] studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră.”

Următorul termen a fost fixat pentru vineri, 16 ianuarie 2026, ora 10:00 – a treia amânare consecutivă după cele din 10 și 28 decembrie.

Advertisement

Contextul reformei și miza legii

Legea contestată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) prevede modificări majore în sistemul pensiilor magistraților (judecători și procurori), asumat de Guvernul condus de Ilie Bolojan:

• Creșterea graduală a vârstei de pensionare până la 65 de ani (cu o perioadă de tranziție de 15 ani, începând din 2026 – câte un an pe an, până în 2042).
• Schimbarea formulei de calcul – pensia va reprezenta 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii 5 ani.
• Plafonarea cuantumului la maximum 70% din ultima indemnizație netă (față de actualul sistem care permite pensii apropiate sau chiar egale cu ultimul salariu).

Drepturile deja aflate în plată nu sunt afectate retroactiv, dar noile prevederi ar reduce semnificativ pensiile viitoare.

ICCJ susține că legea discriminează magistrații față de alte categorii cu pensii de serviciu, încalcă independența justiției și standardele CEDO/CJUE. Reforma este legată de jaloane PNRR – România riscă pierderea a sute de milioane de euro dacă nu se implementează la timp.

Blocajul actual (cu absențe repetate) împiedică orice decizie înainte de 1 ianuarie 2026, data preconizată pentru intrarea în vigoare a unor măsuri. Situația a generat reacții puternice din partea guvernamentală și a opiniei publice, fiind văzută ca o tergiversare intenționată. Reforma rămâne în aer, iar decizia CCR ar putea veni abia la jumătatea lunii ianuarie 2026.

Advertisement