Muzeul Dunării de Jos din Călărași aduce în prim-plan, în cadrul proiectului „Exponatul lunii”, o piesă arheologică remarcabilă: un vas antropomorf din perioada neo-eneolitică, datat în mileniul al V-lea î.Hr. Acest exponat, parte a colecțiilor muzeului, reprezintă o mărturie a tradițiilor artistice și religioase ale culturii gumelnițene, prezentând o figură umană stilizată.
Vasul, fragmentar, a fost descoperit în urma săpăturilor arheologice din 2009, desfășurate în așezarea gumelnițeană Măriuța „La Movilă”. Modelat manual din lut, acesta include elemente antropomorfe distincte: „Urechile sunt reprezentate sub forma a doi lobi laterali, fiecare cu câte patru perforații laterale, continuându-se deasupra ochilor printr-o linie, sugerând probabil sprâncenele. Ochii sunt figurați prin două proeminențe alungite. Nasul se prezintă în relief, perforat de două orificii, sugerând nările. Brațele sunt marcate prin două toarte plasate lateral, de o parte și de alta a vasului, la partea superioară a acestuia”, potrivit Muzeului Dunării de Jos.
Semnificație și funcționalitate
Cu privire la semnificația reprezentărilor antropomorfe din lut (statuete și vase), Vladimir Dumitrescu afirma că acestea „sunt legate în primul rând de credințele și practicile magico-religioase ale populațiilor” gumelnițene, mai arată Muzeul Dunării de Jos.
În ceea ce privește funcționalitatea cultică a acestor vase, istoricii menționează că nu poate fi afirmată cu certitudine, având în vedere că „ trebuie să avem în vedere mai multe ipoteze precum utilizarea lor pentru libații sau păstrarea unor lichide mai speciale folosite în timpul unor ceremonii”, potrivit lui Radian Andreescu. „Genul de vase antropomorfe pe care îl supunem atenției puteau aparține unor indivizi cu o poziție importantă în societate, probabil unor persoane investite cu atribuții religioase, iar utilizarea lor este posibil să fie în legătură cu evenimente care vizau întreaga comunitate”, mai precizează muzeul.