Connect with us

Cultură

Muzeul Dunării de Jos Călărași prezintă exponatul lunii octombrie: Vas antropomorf din mileniul al V-lea î.Hr.

Muzeul Dunării de Jos din Călărași aduce în prim-plan, în cadrul proiectului „Exponatul lunii”, o piesă arheologică remarcabilă: un vas antropomorf din perioada neo-eneolitică, datat în mileniul al V-lea î.Hr. Acest exponat, parte a colecțiilor muzeului, reprezintă o mărturie a tradițiilor artistice și religioase ale culturii gumelnițene, prezentând o figură umană stilizată.

Vasul, fragmentar, a fost descoperit în urma săpăturilor arheologice din 2009, desfășurate în așezarea gumelnițeană Măriuța „La Movilă”. Modelat manual din lut, acesta include elemente antropomorfe distincte: „Urechile sunt reprezentate sub forma a doi lobi laterali, fiecare cu câte patru perforații laterale, continuându-se deasupra ochilor printr-o linie, sugerând probabil sprâncenele. Ochii sunt figurați prin două proeminențe alungite. Nasul se prezintă în relief, perforat de două orificii, sugerând nările. Brațele sunt marcate prin două toarte plasate lateral, de o parte și de alta a vasului, la partea superioară a acestuia”, potrivit Muzeului Dunării de Jos.

Semnificație și funcționalitate

Cu privire la semnificația reprezentărilor antropomorfe din lut (statuete și vase), Vladimir Dumitrescu afirma că acestea „sunt legate în primul rând de credințele și practicile magico-religioase ale populațiilor” gumelnițene, mai arată Muzeul Dunării de Jos.
În ceea ce privește funcționalitatea cultică a acestor vase, istoricii menționează că nu poate fi afirmată cu certitudine, având în vedere că „ trebuie să avem în vedere mai multe ipoteze precum utilizarea lor pentru libații sau păstrarea unor lichide mai speciale folosite în timpul unor ceremonii”, potrivit lui Radian Andreescu.  „Genul de vase antropomorfe pe care îl supunem atenției puteau aparține unor indivizi cu o poziție importantă în societate, probabil unor persoane investite cu atribuții religioase, iar utilizarea lor este posibil să fie în legătură cu evenimente care vizau întreaga comunitate”, mai precizează muzeul.

Cultură

Recomandare de carte – „Clopotele” de Richard Harvell

Romanul Clopotele (titlu original: The Bells), scris de Richard Harvell, este o poveste captivantă care îmbină muzica, drama și destinul într-un cadru istoric vibrant, plasat în Europa secolului al XVIII-lea. Publicat în 2010, debutul literar al lui Harvell este o operă ce surprinde prin intensitatea emoțională și prin modul în care explorează puterea sunetului și a vocii umane.

Povestea îl urmărește pe Moses Froben, un băiat născut în munții elvețieni, al cărui destin este marcat de un dar rar: o voce angelică, de o puritate și o forță ieșite din comun. Romanul începe cu copilăria sa tumultuoasă, marcată de sărăcie și abandon, și evoluează spre o călătorie inițiatică în care muzica devine atât salvare, cât și blestem. Moses devine un castrato, o practică controversată a epocii, iar vocea sa extraordinară îl poartă prin mănăstiri, teatre și saloane aristocratice, dar și prin intrigi, iubiri interzise și sacrificii personale.

Harvell construiește o poveste despre identitate, pierdere și căutarea sensului, având ca fundal un peisaj sonor descris cu o sensibilitate aparte. Muzica, în special sunetul clopotelor și al vocii umane, devine un personaj în sine, care ghidează emoțiile cititorului. Romanul explorează și teme precum cruzimea sacrificiului pentru artă și conflictul dintre destinul individual și așteptările societății.

Stilul lui Harvell este liric și evocator, cu descrieri detaliate care creează o experiență aproape senzorială. Autorul reușește să transpună muzica în cuvinte, un demers dificil, dar realizat cu măiestrie. Fiecare capitol este construit ca o arie, cu momente de crescendo și pauze dramatice, care mențin ritmul narativ alert. Atmosfera romanului oscilează între pitoresc și tragic, captând atât frumusețea operei muzicale, cât și durerea din spatele ei.

Advertisement

Perfectă pentru iubitorii de ficțiune istorică și pentru cei care apreciază o poveste intensă, cu accente muzicale și emoționale. O lectură care rămâne în suflet, precum ecoul unui clopot.

Continue Reading

Cultură

Adolescenți informați și copii educați la Biblioteca Județeană Călărași în cadrul programului „Bibliovacanța”

Biblioteca Județeană „Alexandru Odobescu” din Călărași continuă să transforme vacanța de vară într-o experiență educativă și distractivă pentru tineri și copii, prin programul „Bibliovacanța”.

În cea mai recentă zi de activități, adolescenții au fost implicați într-o serie de întâlniri informative și sesiuni de prevenție dedicate reducerii violenței fizice și psihologice, dar și creșterii siguranței în mediul online. Aceste activități, desfășurate în parteneriat cu instituții de profil, au avut ca scop informarea corectă și responsabilizarea tinerilor, într-un cadru prietenos și deschis dialogului.

Pentru cei mai mici participanți, tema zilei a fost „Alimentația sănătoasă – un stil de viață”, activitate prin care copiii au învățat despre importanța unei diete echilibrate și despre obiceiuri sănătoase ce pot fi integrate încă de la o vârstă fragedă.

Prin acest tip de ateliere tematice, Biblioteca Județeană Călărași își consolidează rolul de spațiu educativ, de formare și prevenție, oferind tinerilor resurse utile pentru o dezvoltare armonioasă, nu doar intelectuală, ci și socială și emoțională.

Advertisement

Continue Reading

Cultură

Recomandare de carte – „Vremea Maimutelor” – de Howard Jacobson

„Vremea Maimuțelor” (titlu original: J), publicat în 2014, este un roman scris de Howard Jacobson, laureat al Premiului Man Booker pentru The Finkler Question (2010). Romanul explorează o lume distopică având accente satirice, combinând umorul caracteristic autorului cu o meditație profundă asupra istoriei, identității și memoriei colective.

Acțiunea se desfășoară într-un viitor incert, într-o societate care încearcă să șteargă urmele unui eveniment catastrofic numit „ce s-a întâmplat, dacă s-a întâmplat” – o aluzie subtilă la un nou Holocaust sau o purificare etnică masivă. În acest context, personajele principale, Kevern Cohen și Ailinn Solomons, doi tineri din satul Port Reuben, se îndrăgostesc. Cei doi sunt outsideri într-o comunitate care a renunțat la trecutul său cultural, adoptând noi identități și suprimând orice referințe la diferențele care ar putea stârni ură. Relația lor este însă supravegheată de autorități, sugerând un plan mai larg de manipulare socială.

Kevern, un tâmplar melancolic, și Ailinn, o tânără cu un trecut misterios, descoperă treptat că legătura lor nu este întâmplătoare. Societatea în care trăiesc interzice implicit artele și improvizația (cum ar fi jazzul), promovează uitarea istorică și încurajează o existență superficială. Romanul explorează tensiunile dintre dragoste, memorie și uitare, culminând cu revelații despre originile lor și despre evenimentele care au modelat lumea lor.

„Vremea Maimutelor” este o satiră neagră care abordează teme precum antisemitismul latent, pierderea identității și impactul istoriei asupra prezentului. Titlul romanului, cu litera „J” tăiată, reflectă absența explicită a referințelor la evrei sau iudaism, o alegere stilistică în care subliniază cenzura și negarea. Umorul lui Jacobson, cunoscut pentru ironia sa ascuțită, se împletește cu o atmosferă apăsătoare, creând un contrast unic.

Advertisement

Personajele sunt profund umane, cu slăbiciuni și dorințe recognoscibile, iar narațiunea alternează între prezent și flashback-uri subtile care dezvăluie treptat contextul distopic. Stilul său bogat și digresiv invită la reflecție, punând sub semnul întrebării narativele oficiale și comportamentele sociale.

Continue Reading