La zi
Misterul Peșterii Tăușoare
În inima Munților Rodnei, unde crestele se ridică semețe sub cerul Bistriței-Năsăud, Peștera Tăușoare își țese legenda în adâncurile pământului. Cu peste 17 kilometri de galerii subterane, această peșteră este una dintre cele mai lungi și mai enigmatice din România, un labirint de calcar care ascunde minuni geologice, fosile preistorice și povești care par să prindă viață în bezna umedă. Descoperită în 1955 de un învățător local, Leon Bârte, peștera a devenit rapid un punct de atracție pentru speologi, cercetători și aventurieri, dar și un loc învăluit în mister, care stârnește imaginația celor care îndrăznesc să-i calce pragul.
Ceea ce face Peștera Tăușoare cu adevărat unică sunt „Bilele de Tăușoare”, sfere perfecte de calcar, de la câțiva centimetri la aproape un metru în diametru, răspândite în „Sala Bilelor”. Aceste formațiuni, fără echivalent în alte peșteri ale lumii, par sculptate cu o precizie care sfidează natura. Oamenii de știință presupun că s-au format prin procese chimice lente, în condiții specifice, dar lipsa unei explicații definitive a dat naștere legendelor. Localnicii spun că bilele sunt „ochi ai munților”, care ascultă și vorbesc în limbajul pământului. Unii povestesc că, în nopțile fără lună, sferele vibrează slab, emițând un murmur abia perceptibil, ca o chemare din alte timpuri.
Peștera impresionează și prin diversitatea sa geologică. Galeriile sale, unele atât de strâmte încât abia permit trecerea, se deschid în săli vaste, cu tavane boltite și pereți împodobiți cu stalactite și stalagmite. „Sala Fantomelor”, numită astfel pentru ecourile stranii care par să imite voci umane, și „Sala Sunetelor”, unde picăturile de apă creează o simfonie naturală, sunt doar câteva dintre locurile care dau peșterii o aură mistică. În adâncuri, lacuri subterane reflectă lumina lanternelor, iar fosilele de urs de cavernă, descoperite în straturi de sediment, amintesc de o lume pierdută, când uriașii blănoși cutreierau aceste ținuturi.
Tăușoare nu este doar o minune a naturii, ci și un loc care provoacă imaginația. Aerul rece, saturat de umezeală, și liniștea apăsătoare, întreruptă doar de sunetul apei sau de propriile pași, creează o senzație de ireal. Speologii povestesc despre umbre care par să se miște pe pereți, fără o sursă clară, și despre busole care își pierd orientarea în anumite galerii, ca și cum peștera ar avea propria voință. Localnicii din satele din jur, precum Rebrișoara, susțin că peștera este vie, un portal către tărâmuri nevăzute, și că cei care nu-i respectă regulile nerostite – să nu ia nimic din ea, să nu vorbească tare – riscă să nu mai găsească drumul înapoi.
De-a lungul timpului, peștera a fost martora multor povești. Unii spun că, în anii ’70, un grup de speologi a raportat zgomote inexplicabile, ca un cor de șoapte, venind dinspre o galerie neexplorată. Alții jură că au simțit o atingere rece pe umăr, deși erau singuri. Deși știința atribuie aceste fenomene acusticii naturale sau oboselii, misterul persistă, alimentat de izolarea peșterii și de aura sa de loc neatins. Astăzi, accesul în Peștera Tăușoare este strict reglementat, fiind parte a unei arii protejate din Parcul Național Munții Rodnei. Cei care obțin permisiunea de a o explora trebuie să fie pregătiți nu doar fizic, ci și mental, pentru o călătorie care testează limitele curajului și ale imaginației.
Peștera Tăușoare rămâne un loc unde natura și legenda se împletesc, un sanctuar al pământului care păstrează secrete mai vechi decât umanitatea însăși. Fie că ești atras de frumusețea sa geologică, de istoria fosilelor sau de poveștile care plutesc în aerul său rece, Tăușoare te cheamă să-i descoperi tainele – dar te avertizează, în șoaptă, să fii atent unde pășești. Căci, în adâncurile sale, timpul pare să stea în loc, iar umbrele ascund mai mult decât poate explica lumina.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În inima pădurilor umede din America Centrală și de Sud, acolo unde aerul e încărcat de umiditate și sunetele naturii răsună neîncetat, trăiește o pasăre care pare ieșită dintr-un vis colorat: ciocănitoarea Kanelspett, cunoscută științific sub numele de Celeus loricatus. Numele suedez “Kanelspett” – care evocă aromele dulci ale scorțișoarei – îi vine perfect de la penajul său cald, de un roșu-rufous intens, ce acoperă majoritatea corpului, cu excepția unor accente negre elegante pe cap și aripi. Această ciocănitoare de mărime medie, cu o lungime de aproximativ 19-23 de centimetri, este un maestru al adaptării în ecosistemele tropicale luxuriante.
Kanelspett-ul preferă pădurile umede de la nivelurile joase până la poalele dealurilor, de la coasta Caraibelor a Nicaraguei și până în Panama, Costa Rica, Ecuador și Columbia. Aici, ea și perechea sa – căci de obicei se deplasează în perechi sau singură – explorează trunchiurile copacilor la niveluri medii sau în coroană, ciocănind ritmic în căutarea insectelor ascunse sub scoarța putredă. Spre deosebire de verii săi mai zgomotoși, Kanelspett-ul nu bate cu ciocul în mod excesiv; în schimb, folosește un cioc puternic, curbat ușor, pentru a dezgropa larve și furnici. Dieta sa variată include și fructe, ceea ce o face un aliat valoros pentru dispersia semințelor în păduri.
Un detaliu fascinant al acestei specii este vocalizarea sa: o serie de șuierări puternice, descrescânde în tonalitate, care seamănă cu un fluierat jucăuș, aidoma unui apel de chemare îndepărtată prin ceața dimineții tropicale. Masculii se remarcă prin creasta neagră pe cap, în timp ce femelele au un aspect mai uniform roșu. Cuibul lor, săpat în trunchiuri moi de copaci morți, devine un sanctuar pentru puii care eclozează după o incubație de circa 14 zile. Deși populația globală este estimată la 50.000-500.000 de indivizi maturi, Kanelspett-ul este clasificat ca “Least Concern” de către Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii, datorită adaptabilității sale la margini de pădure și grădini. Totuși, defrișările amenință habitatul său, amintindu-ne cât de fragilă este echilibrul naturii.
Această ciocănitoare nu este doar un observator tăcut al tropicelor; ea este un simbol al rezilienței, ciocănind nu doar lemnul, ci și lecții despre armonia dintre om și mediu.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Pompierii din Călărași, eroi și pentru animale! ISU marchează Ziua Mondială a Animalelor: „Pentru că fiecare viață contează!”
4 octombrie este Ziua Mondială a Animalelor, o zi în care pompierii militari din Călărași au ales să reamintească faptul că grija pentru viață nu are specie. Deși în prezent nu mai au un câine de serviciu, salvatorii de la ISU Călărași intervin zi de zi pentru a salva animale aflate în pericol, de la câini căzuți în gropi sau fântâni până la pisici rămase blocate în copaci sau clădiri.
„În misiunile de zi cu zi salvăm animale ori de câte ori putem interveni sau suntem solicitați. Mai jos sunt doar câteva imagini care reflectă această grijă pe care o au pompierii militari pentru orice suflet care s-ar afla în pericol. Pentru că fiecare viață contează!”, au transmis reprezentanții ISU Călărași pe pagina oficială.
Postarea este însoțită de mai multe fotografii emoționante surprinse în timpul intervențiilor — pompieri care scot căței din puțuri adânci, salvează capre blocate sau oferă adăpost temporar animalelor rănite.
Gestul pompierilor a fost primit cu recunoștință de comunitatea online, numeroși călărășeni felicitându-i pentru implicare și pentru sufletul lor mare.
📸 Sursa: ISU Călărași – Facebook
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Pompierii militari din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Barbu Știrbei” Călărași au intervenit astăzi de dimineață pentru stingerea unui incendiu izbucnit la o locuință din comuna Fundeni, județul Călărași.
Potrivit ISU Călărași, focul a cuprins o parte din imobil, însă nu au fost înregistrate victime. Echipajele de intervenție au acționat rapid pentru limitarea extinderii flăcărilor, reușind să prevină propagarea incendiului la alte construcții din apropiere.
Cauza probabilă a izbucnirii incendiului urmează să fie stabilită de pompieri.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
ANAF blochează sute de firme Uber și Bolt suspectate de fraudă fiscală cu flote auto luate în comodat
Oltenița marchează Ziua Educației: „Le mulțumim tuturor profesorilor și învățătorilor”
George Chiriță, primarul comunei Roseți: „Educația este fundamentul viitorului nostru”
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
