Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 7°C | Anul XI Nr. 544

La zi

Misterul Peșterii Tăușoare

Published

on

În inima Munților Rodnei, unde crestele se ridică semețe sub cerul Bistriței-Năsăud, Peștera Tăușoare își țese legenda în adâncurile pământului. Cu peste 17 kilometri de galerii subterane, această peșteră este una dintre cele mai lungi și mai enigmatice din România, un labirint de calcar care ascunde minuni geologice, fosile preistorice și povești care par să prindă viață în bezna umedă. Descoperită în 1955 de un învățător local, Leon Bârte, peștera a devenit rapid un punct de atracție pentru speologi, cercetători și aventurieri, dar și un loc învăluit în mister, care stârnește imaginația celor care îndrăznesc să-i calce pragul.

Ceea ce face Peștera Tăușoare cu adevărat unică sunt „Bilele de Tăușoare”, sfere perfecte de calcar, de la câțiva centimetri la aproape un metru în diametru, răspândite în „Sala Bilelor”. Aceste formațiuni, fără echivalent în alte peșteri ale lumii, par sculptate cu o precizie care sfidează natura. Oamenii de știință presupun că s-au format prin procese chimice lente, în condiții specifice, dar lipsa unei explicații definitive a dat naștere legendelor. Localnicii spun că bilele sunt „ochi ai munților”, care ascultă și vorbesc în limbajul pământului. Unii povestesc că, în nopțile fără lună, sferele vibrează slab, emițând un murmur abia perceptibil, ca o chemare din alte timpuri.

Peștera impresionează și prin diversitatea sa geologică. Galeriile sale, unele atât de strâmte încât abia permit trecerea, se deschid în săli vaste, cu tavane boltite și pereți împodobiți cu stalactite și stalagmite. „Sala Fantomelor”, numită astfel pentru ecourile stranii care par să imite voci umane, și „Sala Sunetelor”, unde picăturile de apă creează o simfonie naturală, sunt doar câteva dintre locurile care dau peșterii o aură mistică. În adâncuri, lacuri subterane reflectă lumina lanternelor, iar fosilele de urs de cavernă, descoperite în straturi de sediment, amintesc de o lume pierdută, când uriașii blănoși cutreierau aceste ținuturi.

Tăușoare nu este doar o minune a naturii, ci și un loc care provoacă imaginația. Aerul rece, saturat de umezeală, și liniștea apăsătoare, întreruptă doar de sunetul apei sau de propriile pași, creează o senzație de ireal. Speologii povestesc despre umbre care par să se miște pe pereți, fără o sursă clară, și despre busole care își pierd orientarea în anumite galerii, ca și cum peștera ar avea propria voință. Localnicii din satele din jur, precum Rebrișoara, susțin că peștera este vie, un portal către tărâmuri nevăzute, și că cei care nu-i respectă regulile nerostite – să nu ia nimic din ea, să nu vorbească tare – riscă să nu mai găsească drumul înapoi.

Advertisement

De-a lungul timpului, peștera a fost martora multor povești. Unii spun că, în anii ’70, un grup de speologi a raportat zgomote inexplicabile, ca un cor de șoapte, venind dinspre o galerie neexplorată. Alții jură că au simțit o atingere rece pe umăr, deși erau singuri. Deși știința atribuie aceste fenomene acusticii naturale sau oboselii, misterul persistă, alimentat de izolarea peșterii și de aura sa de loc neatins. Astăzi, accesul în Peștera Tăușoare este strict reglementat, fiind parte a unei arii protejate din Parcul Național Munții Rodnei. Cei care obțin permisiunea de a o explora trebuie să fie pregătiți nu doar fizic, ci și mental, pentru o călătorie care testează limitele curajului și ale imaginației.

Peștera Tăușoare rămâne un loc unde natura și legenda se împletesc, un sanctuar al pământului care păstrează secrete mai vechi decât umanitatea însăși. Fie că ești atras de frumusețea sa geologică, de istoria fosilelor sau de poveștile care plutesc în aerul său rece, Tăușoare te cheamă să-i descoperi tainele – dar te avertizează, în șoaptă, să fii atent unde pășești. Căci, în adâncurile sale, timpul pare să stea în loc, iar umbrele ascund mai mult decât poate explica lumina.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

La zi

Deputatul Cristian Rusu, mesaj de Bobotează: apel la credință, unitate și apropiere de comunitate

Published

on

Deputatul neafiliat de Călărași, Cristian Rusu, a transmis un mesaj public cu prilejul sărbătorii Bobotezei, în care a subliniat importanța credinței, a curățirii sufletești și a valorilor creștine ca elemente de coeziune pentru comunitate.

În postarea publicată pe rețelele sociale, parlamentarul a evidențiat rolul spiritual al acestei sărbători, arătând că Boboteaza reprezintă un moment de reflecție și întărire a legăturilor dintre oameni. Totodată, acesta a reafirmat ideea că dezvoltarea județului Călărași poate fi realizată doar prin efort comun și printr-o relație constantă între aleși și cetățeni.

Mesajul are și o componentă simbolică, deputatul urând sănătate și binecuvântare pentru călărășeni și pentru întreaga țară, într-un context marcat de începutul unui nou an și de așteptări legate de stabilitate și solidaritate.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Meteo și Mediu

COD GALBEN de ceață în județul Călărași. Vizibilitate redusă sub 200 de metri, izolat sub 50 m

Published

on

Administrația Națională de Meteorologie a emis avertizare COD GALBEN de ceață pentru mai multe localități din județul Călărași. Fenomenul determină vizibilitate redusă sub 200 de metri, iar izolat sub 50 de metri, cu impact direct asupra traficului rutier.

Avertizarea este valabilă miercuri, 7 ianuarie 2026, în intervalul orar 07:30 – 09:00, și vizează următoarele localități: Călărași, Modelu, Borcea, Dragalina, Roseți, Perișoru, Jegălia, Cuza Vodă, Unirea, Ștefan cel Mare, Ștefan Vodă și Dichiseni.

Autoritățile recomandă șoferilor reducerea vitezei, folosirea luminilor de ceață, păstrarea distanței de siguranță și evitarea manevrelor riscante. Pietonii sunt sfătuiți să traverseze cu atenție sporită, în special în zonele slab iluminate.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Controale la Spitalul Județean de Urgență Constanța, după ce peste 70% dintre medici sunt scutiți de gărzi

Published

on

Ministerul Sănătății a anunțat trimiterea Corpului de Control la Spitalul Județean de Urgență Constanța, în urma informațiilor potrivit cărora, în anumite secții, peste 70% dintre medici nu efectuează gărzi, fiind scutiți pe motive medicale. Situația a fost catalogată de ministrul Alexandru Rogobete drept una anormală și a determinat declanșarea unor verificări ample.

Cazul a devenit public după declarațiile managerului unității sanitare, care a confirmat că, în special în secții precum neurochirurgia, există un număr foarte mare de medici care prezintă documente medicale de scutire de gardă, eliberate de Comisia de Medicină a Muncii. Potrivit conducerii spitalului, medicii nu pot fi obligați să efectueze gărzi atâta timp cât există astfel de avize medicale în vigoare.

Managerul a semnalat însă și situații controversate, în care unii medici, deși scutiți de gărzi pe motiv că nu pot sta mult timp în picioare, desfășoară activități fizice solicitante în afara spitalului sau sunt activi în viața cotidiană fără restricții vizibile. Cele mai multe astfel de cazuri ar fi în rândul medicilor tineri, cu vârste cuprinse între 30 și 50 de ani, în special din specialitățile chirurgicale.

În urma acestor informații, ministrul Sănătății a reacționat public, anunțând atât trimiterea Corpului de Control la Constanța, cât și solicitarea adresată Comisiei de Medicină a Muncii pentru reevaluarea scutirilor de gardă. Alexandru Rogobete a transmis că o proporție de peste 70% de medici scutiți de gărzi depășește orice limită rezonabilă și ridică semne de întrebare privind modul de aplicare a criteriilor medicale.

Advertisement

Totodată, ministrul a subliniat că nu pot fi acceptate situații în care restricțiile medicale să se aplice doar în sistemul public, în timp ce aceeași activitate profesională este desfășurată fără probleme în alte unități sau în mediul privat.

Pe fondul acestui caz, Ministerul Sănătății a anunțat și o reformă a sistemului de gărzi, aflată deja în curs. Noul model prevede introducerea mai multor tipuri de gardă, la domiciliu, de monitorizare și de urgență, precum și plata diferențiată a acestora, în funcție de nivelul de responsabilitate. De asemenea, este analizată posibilitatea organizării gărzilor de 12 ore, ca opțiune, nu ca obligație, în funcție de specificul spitalului și al specialității.

Situația de la Spitalul Județean de Urgență Constanța a intrat în atenția publică și pe fondul unui caz grav, semnalat de familia unui pacient de 33 de ani, internat cu anevrism vertebral. Aceștia au reclamat lipsa unui neurochirurg de gardă și întârzierea transferului către un spital din București. Conducerea unității sanitare a precizat că pacientul a suferit un stop cardiorespirator după internare, a fost resuscitat și internat la ATI, iar transferul nu a fost posibil din cauza lipsei locurilor disponibile în Capitală.

Verificările anunțate de Ministerul Sănătății urmează să stabilească dacă scutirile de gardă sunt justificate și dacă funcționarea spitalului respectă standardele necesare pentru asigurarea continuității actului medical.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading