Fapt Divers
Misterul focurilor vii de la Andreiașu de Jos
În inima Subcarpaților Vrancei, la poalele unei păduri de brazi din comuna Andreiașu de Jos, se ascunde un fenomen natural care pare să sfideze timpul și legile obișnuite ale naturii: Focurile Vii. Flăcări galben-roșiatice, de până la 50 de centimetri, izbucnesc direct din pământ, dansând neîncetat, indiferent de ploaie, vânt sau zăpadă. Rezervația naturală „Focul Viu”, întinsă pe 40 de hectare, este cel mai mare câmp de acest fel din România, emanând anual aproximativ 50 de tone de metan, alături de alte gaze precum dioxid de carbon și heliu. Dar dincolo de explicațiile geologice, Focurile Vii ascund un mister care a fascinat generații de localnici și turiști, învăluind locul în legende și simboluri.
Fenomenul este rezultatul emanațiilor de gaze naturale care, ieșind prin crăpături ale solului în zona de fracturi geologice Cașin-Bisoca, se aprind spontan, fie datorită razelor solare, fie prin frecarea cu solul. Spre deosebire de vulcani noroioși, aici gazele nu întâlnesc ape subterane, ci se transformă în flăcări vii, care par să ascundă o poveste nerostită a pământului. Localnicii spun că focurile sunt străvechi, posibil martore ale unor erupții vulcanice din timpuri imemoriale, iar descoperirile arheologice – unelte din roci vulcanice – par să confirme vechimea locului.
Ceea ce face Focurile Vii cu adevărat enigmatice este legătura lor cu seismele. Într-o regiune cunoscută pentru activitatea tectonică, flăcările devin un soi de oracol natural. „Când focul crește și ajunge la doi metri, pământul va tremura curând,” spun bătrânii satului, iar această credință este întărită de observații empirice. Intensitatea și înălțimea flăcărilor variază, iar momentele de vâlvătaie neobișnuită sunt privite cu un amestec de fascinație și teamă, ca un mesaj al adâncurilor.
Noaptea, spectacolul devine feeric. Flăcările, slab vizibile ziua, capătă o aură mistică sub cerul întunecat, dansând ca spirite ale pădurii. În credințele populare, Focurile Vii sunt mai mult decât un fenomen geologic: sunt protectoare ale animalelor sălbatice și aducătoare de minuni. Se spune că, dacă îți pui o dorință în fața flăcărilor, aceasta se va împlini. Totuși, există și o latură întunecată a simbolisticii: flăcările mari sunt asociate nu doar cu cutremure, ci și cu alte nenorociri, ca un avertisment al naturii.
Legendele locului adaugă un strat de mister. Una dintre povești vorbește despre un balaur străvechi, cu sute de ochi de foc, care păzea o fântână cu apă tămăduitoare. Un viteaz al satului, numit Munteanul, l-a înfruntat timp de două zile și două nopți, iar flăcările de astăzi ar fi urmele capetelor balaurului, împrăștiate pe pământ. O altă poveste, mai puțin fantastică, leagă focurile de comori ascunse, nu de aur, ci de „aurul negru” – țițeiul din subsol, care alimentează aceste flăcări eterne.
Accesul la Focurile Vii este ușor, pe drumul DN 2M Focșani – Odobești – Andreiașu, iar potecile amenajate, cu scări și balustrade, duc vizitatorii direct la inima fenomenului. Totuși, misterul rămâne neatins. De ce flăcările reapar mereu, chiar dacă sunt stinse? Ce forțe ascunse din adâncuri le alimentează? Și de ce acest loc, mai mult decât altele, a devenit un simbol al legăturii dintre om, natură și supranatural?
Focurile Vii de la Andreiașu de Jos nu sunt doar o curiozitate geologică, ci un loc unde știința și mitul se întâlnesc, invitând la contemplare. Fie că le privești ca pe un avertisment al pământului, ca pe un spectacol al naturii sau ca pe un portal către legende, flăcările acestea par să ascundă o poveste mai veche decât istoria însăși, așteptând să fie descifrată de cei care îndrăznesc să le privească.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Prohibiția, prin Amendamentul al 18-lea (1920-1933), interzicea producerea, vânzarea și transportul alcoolului în SUA, cu excepții medicale sau religioase. Motivată de reforme sociale pentru combaterea abuzului, legea a eșuat, creând o piață neagră masivă și infracțiuni organizate.
Consumul a continuat ilegal: bootleggers importau alcool din Canada sau Mexic, iar distilerii clandestine produceau băuturi toxice. Guvernul a denaturat alcoolul industrial cu otrăvuri precum kerosen, brucină (rudă a stricninei), gazolină, benzen, cadmium, iodină, cloroform, eter, nicotină, zinc, camfor, acid carbolic, chinină și acetonă, ducând la circa 10.000 de morți până în 1933. Speakeasies – baruri clandestine – au promovat jazz-ul și petrecerile secrete.
Mafia a prosperat: Al Capone a construit un imperiu cu venituri uriașe, mituind oficiali și declanșând războaie între bande, precum Masacrul de Sfântul Valentin (1929). Agenți ca Eliot Ness au luptat contra corupției, dar fără succes major.
Economic, a pierdut locuri de muncă, dar a stimulat băuturi răcoritoare. Social, a divizat urbanul de rural. Marea Depresiune a grăbit abrogarea prin Amendamentul al 21-lea.
Astăzi, e o lecție despre consecințele neașteptate ale interdicțiilor, influențând dezbateri despre droguri.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Găina de Guineea Vulturină (Acryllium vulturinum), cunoscută și sub numele de Guineea vulturină, este una dintre cele mai spectaculoase specii de păsări din familia Numididae, originară din savanele și tufișurile din estul Africii, în special din Kenya, Etiopia, Somalia și Tanzania. Numele său derivă din aspectul său distinct, cu un gât lung și golaș, de un căprui intens, care amintește de pielea vulturilor, și un penaj de un căprui vibrant, cu irizații de smarald și safir.
Caracteristici fizice remarcabile
Această pasăre, cu o lungime de aproximativ 60-70 cm, este cea mai mare dintre speciile de găini de Guineea. Penajul său este o combinație fascinantă de nuanțe: pieptul și spatele sunt împodobite cu pene de un căprui metalic, cu pete albe delicate, în timp ce gâtul golaș, de un roșu-cărămiziu, contrastează cu ciocul său robust și ochii pătrunzători. Coada lungă, cu pene în evantai, adaugă un aer regal, iar picioarele puternice sunt adaptate pentru a scormoni solul în căutarea hranei.
Habitat și comportament
Găina de Guineea Vulturină preferă zonele aride și semiaride, populate cu ierburi și arbuști, unde trăiește în grupuri sociale de 20-50 de indivizi. Aceste păsări sunt extrem de gregare, comunicând printr-o varietate de sunete, de la țipete stridente la chemări joase, care pot fi auzite de la distanță. Sunt diurne și petrec mare parte din zi căutând hrană – semințe, insecte, frunze și chiar mici vertebrate. Spre deosebire de alte găini de Guineea, specia vulturină este mai puțin domesticită și preferă libertatea sălbăticiei.
Reproducere și ecologie
Sezonul de reproducere coincide cu anotimpul ploios, când resursele sunt abundente. Femelele depun 4-8 ouă de culoare crem, pe care le clocesc în cuiburi ascunse în vegetație. Puii, numiți keets, sunt precoce și pot alerga la doar câteva ore după eclozare, dar rămân sub protecția grupului. Găina vulturină joacă un rol ecologic important, controlând populațiile de insecte și dispersând semințele plantelor din savană.
Amenințări și conservare
Deși nu este considerată o specie pe cale de dispariție, găina de Guineea Vulturină se confruntă cu amenințări din cauza pierderii habitatului și a vânătorii ocazionale pentru penajul său. Conservarea zonelor de savană și educația comunităților locale sunt esențiale pentru protejarea acestei păsări magnifice.
Curiozități
-
Găina vulturină poate alerga cu până la 30 km/h pentru a scăpa de prădători precum șoimii sau hienele.
-
În ciuda aspectului său fragil, este o pasăre rezistentă, capabilă să supraviețuiască în condiții dure, cu acces limitat la apă.
-
Penajul său irizat este folosit în unele culturi africane pentru ornamente tradiționale.
Găina de Guineea Vulturină rămâne un simbol al frumuseții sălbatice a Africii, o pasăre care îmbină grația cu supraviețuirea într-un mod unic. Observarea ei în habitatul natural este o experiență de neuitat pentru orice iubitor al naturii.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cinteza pictată (Emblema pictum): O bijuterie a naturii
Cinteza pictată (Emblema pictum), cunoscută și sub denumirea de cinteza curcubeu, este una dintre cele mai spectaculoase păsări din lume, originară din Australia și insulele învecinate. Această pasăre mică, dar vibrant colorată, aparține familiei Estrildidae și este renumită pentru penajul său strălucitor, care combină nuanțe de roșu, albastru, verde, galben și negru, creând un efect vizual ce pare desprins dintr-o pictură. Masculii sunt, în general, viu colorați comparativ cu femelele, folosindu-și penajul pentru a atrage partenerele în timpul sezonului de împerechere.
Caracteristici și comportament
Cinteza pictată măsoară aproximativ 10-12 cm în lungime și cântărește între 10 și 15 grame. Penajul său multicolor este complet dezvoltat la maturitate, iar diferențele dintre sexe devin evidente în această perioadă. Masculii au obrajii roșii intens, pieptul albastru și abdomenul galben, în timp ce femelele prezintă culori mai estompate.
Aceste păsări sunt sociabile și trăiesc în stoluri mici, preferând zonele de savană, pășuni și regiunile cu vegetație joasă din nordul și estul Australiei. Se hrănesc în principal cu semințe de ierburi, dar ocazional consumă și insecte mici sau fructe. Cinteza pictată este o pasăre agilă, care zboară rapid și se deplasează cu mișcări energice, fiind adesea observată în grupuri care explorează solul în căutarea hranei.
Reproducere și habitat
Sezonul de reproducere al cintezei pictate variază în funcție de condițiile climatice, dar este de obicei corelat cu sezonul ploios, când hrana este abundentă. Cuiburile sunt construite din ierburi și fibre vegetale, ascunse în tufișuri sau ierburi înalte. Femela depune între 4 și 6 ouă, pe care ambii părinți le clocesc timp de aproximativ 13-14 zile. Puii părăsesc cuibul după circa trei săptămâni, dar rămân dependenți de părinți pentru hrană încă o perioadă.
Cinteza pictată preferă climatele calde și umede, dar se adaptează bine și în captivitate, fiind o pasăre populară în avicultură datorită frumuseții sale. Totuși, în sălbăticie, populațiile sale pot fi afectate de pierderea habitatului din cauza expansiunii agricole sau a schimbărilor climatice.
Importanța culturală și ecologică
În cultura aborigenă australiană, cinteza pictată este uneori asociată cu simboluri ale vitalității și diversității, datorită culorilor sale vibrante. Din punct de vedere ecologic, această pasăre joacă un rol important în dispersarea semințelor, contribuind la regenerarea vegetației în habitatele sale.
Conservare
Deși cinteza pictată nu este considerată o specie pe cale de dispariție, schimbările de mediu și fragmentarea habitatului pot pune presiune pe populațiile locale. Eforturile de conservare se concentrează pe protejarea zonelor de savană și a pășunilor care reprezintă casa acestei păsări.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Alertă de poluare extremă în București: Nor toxic de fum afectează mai multe sectoare
Flăcări devastatoare în Pantelimon: zona Antefrig cuprinsă de un incendiu de proporții
Accident grav la Independența: băiat de 14 ani pe trotinetă electrică, lovit de o mașină condusă de o femeie
VIDEO. PMC / Noua creșă din Cartier Tineri, inaugurată la Călărași
Călărași: Bărbat de 35 de ani intoxicat cu alcool metilic la Dragalina. Poliția și localnicii oferă versiuni diferite
