La zi
Minieriada din 14 Iunie 1990: violența a îngenuncheat democrația
Pe 14 iunie 1990, Bucureștiul a fost scena uneia dintre cele mai întunecate pagini ale istoriei postdecembriste a României: Mineriada. Evenimentele din acea zi s-au desfășurat într-un context politic tensionat, marcat de tranziția fragilă de la regimul comunist la o democrație incertă, sub conducerea Frontului Salvării Naționale (FSN) și a președintelui Ion Iliescu.
Contextul politic:
După revoluția din decembrie 1989, România se afla într-o stare de efervescență politică. FSN, format din foști membri ai nomenklaturii comuniste și condus de Ion Iliescu, a preluat puterea, promițând reforme democratice. Însă, rapid, au apărut nemulțumiri din partea societății civile, care acuza FSN că perpetuează practicile autoritare ale fostului regim. Piața Universității devenise, în primăvara lui 1990, epicentrul protestelor anticomuniste, cunoscute sub numele de „Golaniada”. Aici, studenți, intelectuali și cetățeni obișnuiți cereau o democrație autentică, alegeri libere și excluderea foștilor comuniști din conducere. Aceste manifestații pașnice, începute în aprilie 1990, au fost văzute ca o amenințare de către FSN, mai ales după victoria sa covârșitoare în alegerile din 20 mai 1990, considerate de opozanți ca fiind marcate de nereguli.
Conducerea de atunci:
Ion Iliescu, președinte interimar și apoi ales, era figura centrală a puterii. Alături de el, premierul Petre Roman și alți lideri ai FSN, precum Gelu Voican Voiculescu, jucau roluri importante. Conducerea FSN era compusă în mare parte din foști membri ai Partidului Comunist, ceea ce alimenta neîncrederea opozanților. Aceștia din urmă, organizați în partide precum PNȚCD și PNL, împreună cu societatea civilă, denunțau lipsa de transparență și tendințele autoritare ale FSN. În acest context, protestele din Piața Universității au fost percepute ca o provocare directă la adresa legitimității noii puteri.
Minieriada din 14 iunie:
Pe fondul acestor tensiuni, autoritățile au decis să pună capăt protestelor din Piața Universității. În noaptea de 13 spre 14 iunie, forțele de ordine au intervenit violent pentru a dispersa manifestanții, dar situația a escaladat rapid. În dimineața zilei de 14 iunie, mii de mineri din Valea Jiului, mobilizați de lideri sindicali apropiați FSN și susținuți logistic de autorități, au sosit în București. Aceștia au fost manipulați prin propagandă, fiind convinși că protestatarii sunt „huligani” sau „agenți străini” care destabilizează țara. Sub îndrumarea tacită a conducerii, minerii au dezlănțuit un val de violență: au atacat protestatarii din Piața Universității, au devastat sedii ale partidelor de opoziție (PNȚCD și PNL) și redacții ale ziarelor independente, precum „România Liberă”. Civili nevinovați, studenți și intelectuali au fost bătuți cu brutalitate, doar pentru că „aratau suspect” sau purtau barbă, asociată stereotipic cu protestatarii.
Rolul conducerii:
Deși Ion Iliescu a negat implicarea directă în organizarea venirii minerilor, discursul său public din acea perioadă, în care a mulțumit minerilor pentru „restabilirea ordinii”, a sugerat o complicitate a conducerii. Declarațiile sale, precum cea în care îi numea pe protestatari „golani” sau „elemente fasciste”, au alimentat climatul de ură. Anchetele ulterioare au indicat că transportul minerilor a fost coordonat cu sprijinul instituțiilor statului, iar lipsa de intervenție a forțelor de ordine în fața violențelor a ridicat întrebări despre responsabilitatea directă a liderilor FSN.
Urmări:
Minieriada din 14 iunie 1990 a lăsat urme adânci în societatea românească. Oficial, s-au raportat șase morți și sute de răniți, dar mărturiile sugerează un bilanț mult mai grav. Evenimentul a consolidat imaginea unui regim dispus să folosească forța pentru a înăbuși opoziția, afectând încrederea în democrația tânără a României. În plan internațional, imaginile cu violențele din București au atras critici dure, izolând România pe scena globală.
Minieriada rămâne un simbol al luptei pentru libertate și al costului plătit pentru o democrație autentică. Ea reflectă nu doar diviziunile societății românești de atunci, ci și provocările unei tranziții marcate de umbrele trecutului comunist și de ambițiile unei conduceri care a prioritizat controlul în detrimentul pluralismului.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
CJCC Călărași a transmis o informare publică privind actualizarea tarifelor practicate la cinematograful din municipiu, măsură care va intra în vigoare începând cu 1 ianuarie, ca urmare a unei Hotărâri a Consiliului Județean.
Potrivit anunțului publicat de Cinematograful 2D/3D Călărași, noile prețuri sunt următoarele:
- Bilet adult: 22 lei
- Bilet copil / elev / student / pensionar: 16,50 lei
- Ochelari 3D: 11 lei
Reprezentanții instituției precizează că aceste tarife se vor aplica tuturor proiecțiilor, începând cu prima zi a noului an, și le mulțumesc spectatorilor pentru înțelegere, invitându-i în continuare la film.
Anunțul a stârnit deja reacții în mediul online, unii călărășeni întrebând dacă plata poate fi efectuată și cu cardul cultural, aspect asupra căruia autoritățile locale sau reprezentanții cinematografului urmează să ofere clarificări.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Șomaj în România: Teleorman rămâne județul cu cea mai mare rată, peste 9%. ANOFM a ajutat aproape 150.000 de români să se angajeze în 2025
La sfârșitul lunii octombrie 2025, România înregistra oficial 256.851 de șomeri, potrivit datelor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Numărul a crescut cu 4.331 față de luna septembrie, iar rata șomajului înregistrat a ajuns la 3,21% – în ușoară creștere față de luna anterioară (cu 0,06 puncte procentuale) și față de octombrie 2024 (cu 0,01 pp).
Din totalul șomerilor, 55.724 beneficiau de indemnizație de șomaj, iar 201.127 erau neindemnizați. Majoritatea șomerilor provin din mediul rural (187.232 persoane), față de doar 69.619 din urban.
Disparități regionale majore: Cele mai ridicate rate ale șomajului se înregistrează în județe precum Teleorman (9,16%), Mehedinți (9,05%), Vaslui (8,75%), Dolj (8,49%) și Covasna (6,60%). Teleorman conduce detașat clasamentul negativ, cu o creștere semnificativă a numărului de șomeri în ultima lună (+440 persoane).
Pe de altă parte, vești bune de pe piața muncii: În perioada ianuarie-noiembrie 2025, ANOFM a mediat angajarea a 146.025 de persoane prin măsuri de stimulare a ocupării. Dintre acestea:
- 72.444 au peste 45 de ani;
- 22.934 sunt tineri sub 25 de ani (inclusiv 26.434 tineri NEET);
- 70.396 femei și 75.629 bărbați;
- 76.880 din mediul urban și 69.145 din rural.
Cele mai multe angajări s-au realizat pentru persoane cu studii liceale (48.757), profesionale (33.769) sau gimnaziale (33.210). Județele fruntașe la angajări: București (14.141), Iași (6.061) și Timiș (5.801).
În total, peste 404.000 de persoane au solicitat asistență ANOFM pentru protecție socială sau măsuri active de ocupare în primele 11 luni ale anului.
Datele confirmă provocările structurale ale pieței muncii românești, cu accent pe zonele rurale și județele sudice, dar și eforturile instituționale de integrare profesională.
Cele mai ridicate rate ale șomajului (top 12 județe):
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Furnizarea apei potabile a fost întreruptă marți în mai multe zone din județul Călărași, ca urmare a unor avarii apărute la rețeaua de distribuție, potrivit informărilor transmise de Ecoaqua Călărași.
În municipiul Călărași, o avarie stradală afectează blocurile I 37 și I 9, unde alimentarea cu apă a fost oprită. Reprezentanții operatorului precizează că, în acest moment, durata intervenției nu poate fi estimată, lucrările fiind în desfășurare.
Tot marți, o situație similară a fost semnalată în localitatea Plevna. Din cauza unei avarii la rețea, furnizarea apei potabile a fost sistată temporar, iar timpul estimat pentru remedierea problemei este de aproximativ două ore.
Ecoaqua recomandă consumatorilor din zonele afectate să își asigure rezerve minime de apă și anunță că alimentarea va fi reluată imediat după finalizarea intervențiilor. Operatorul își cere scuze pentru disconfortul creat și transmite că echipele de intervenție acționează pentru remedierea cât mai rapidă a defecțiunilor.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Tavan prăbușit peste piscina unui hotel din Sibiu. A fost activat Planul Roșu de Intervenție
Bucuria Crăciunului, trăită alături de cei mici în comuna Roseți
Bucuria Crăciunului, trăită din plin la Căminul „Sfântul Antim Ivireanul” din Călărași
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
