La zi
Minieriada din 14 Iunie 1990: violența a îngenuncheat democrația
Pe 14 iunie 1990, Bucureștiul a fost scena uneia dintre cele mai întunecate pagini ale istoriei postdecembriste a României: Mineriada. Evenimentele din acea zi s-au desfășurat într-un context politic tensionat, marcat de tranziția fragilă de la regimul comunist la o democrație incertă, sub conducerea Frontului Salvării Naționale (FSN) și a președintelui Ion Iliescu.
Contextul politic:
După revoluția din decembrie 1989, România se afla într-o stare de efervescență politică. FSN, format din foști membri ai nomenklaturii comuniste și condus de Ion Iliescu, a preluat puterea, promițând reforme democratice. Însă, rapid, au apărut nemulțumiri din partea societății civile, care acuza FSN că perpetuează practicile autoritare ale fostului regim. Piața Universității devenise, în primăvara lui 1990, epicentrul protestelor anticomuniste, cunoscute sub numele de „Golaniada”. Aici, studenți, intelectuali și cetățeni obișnuiți cereau o democrație autentică, alegeri libere și excluderea foștilor comuniști din conducere. Aceste manifestații pașnice, începute în aprilie 1990, au fost văzute ca o amenințare de către FSN, mai ales după victoria sa covârșitoare în alegerile din 20 mai 1990, considerate de opozanți ca fiind marcate de nereguli.
Conducerea de atunci:
Ion Iliescu, președinte interimar și apoi ales, era figura centrală a puterii. Alături de el, premierul Petre Roman și alți lideri ai FSN, precum Gelu Voican Voiculescu, jucau roluri importante. Conducerea FSN era compusă în mare parte din foști membri ai Partidului Comunist, ceea ce alimenta neîncrederea opozanților. Aceștia din urmă, organizați în partide precum PNȚCD și PNL, împreună cu societatea civilă, denunțau lipsa de transparență și tendințele autoritare ale FSN. În acest context, protestele din Piața Universității au fost percepute ca o provocare directă la adresa legitimității noii puteri.
Minieriada din 14 iunie:
Pe fondul acestor tensiuni, autoritățile au decis să pună capăt protestelor din Piața Universității. În noaptea de 13 spre 14 iunie, forțele de ordine au intervenit violent pentru a dispersa manifestanții, dar situația a escaladat rapid. În dimineața zilei de 14 iunie, mii de mineri din Valea Jiului, mobilizați de lideri sindicali apropiați FSN și susținuți logistic de autorități, au sosit în București. Aceștia au fost manipulați prin propagandă, fiind convinși că protestatarii sunt „huligani” sau „agenți străini” care destabilizează țara. Sub îndrumarea tacită a conducerii, minerii au dezlănțuit un val de violență: au atacat protestatarii din Piața Universității, au devastat sedii ale partidelor de opoziție (PNȚCD și PNL) și redacții ale ziarelor independente, precum „România Liberă”. Civili nevinovați, studenți și intelectuali au fost bătuți cu brutalitate, doar pentru că „aratau suspect” sau purtau barbă, asociată stereotipic cu protestatarii.
Rolul conducerii:
Deși Ion Iliescu a negat implicarea directă în organizarea venirii minerilor, discursul său public din acea perioadă, în care a mulțumit minerilor pentru „restabilirea ordinii”, a sugerat o complicitate a conducerii. Declarațiile sale, precum cea în care îi numea pe protestatari „golani” sau „elemente fasciste”, au alimentat climatul de ură. Anchetele ulterioare au indicat că transportul minerilor a fost coordonat cu sprijinul instituțiilor statului, iar lipsa de intervenție a forțelor de ordine în fața violențelor a ridicat întrebări despre responsabilitatea directă a liderilor FSN.
Urmări:
Minieriada din 14 iunie 1990 a lăsat urme adânci în societatea românească. Oficial, s-au raportat șase morți și sute de răniți, dar mărturiile sugerează un bilanț mult mai grav. Evenimentul a consolidat imaginea unui regim dispus să folosească forța pentru a înăbuși opoziția, afectând încrederea în democrația tânără a României. În plan internațional, imaginile cu violențele din București au atras critici dure, izolând România pe scena globală.
Minieriada rămâne un simbol al luptei pentru libertate și al costului plătit pentru o democrație autentică. Ea reflectă nu doar diviziunile societății românești de atunci, ci și provocările unei tranziții marcate de umbrele trecutului comunist și de ambițiile unei conduceri care a prioritizat controlul în detrimentul pluralismului.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Ministrul bulgar al Transporturilor acuză România că blochează construirea de noi poduri peste Dunăre
Vicepremierul și ministrul bulgar al Transporturilor și Comunicațiilor, Grozdan Karadjov, a declarat în fața Comisiei parlamentare pentru transporturi de la Sofia că România reprezintă principalul obstacol în realizarea unor noi puncte de trecere peste Dunăre, transmite agenția BGNES, citată de Rador.
„Bulgaria insistă pentru construirea de noi poduri peste Dunăre, dar se confruntă cu o rezistență din partea României. Noi vrem să avem propriile noastre treceri, iar singurul obstacol de până acum este România”, a spus Karadjov.
Dunărea – „un coșmar pentru transporturi”
Ministrul a afirmat că fluviul a devenit „un adevărat coșmar” pentru transporturile bulgare, din cauza refuzului Bucureștiului de a accepta noi proiecte. „Politica de descurajare îndelungată – de zeci de ani – a României de a nu permite noi poduri peste Dunăre joacă un rol în transformarea acestui lucru într-un coșmar pentru transporturi”, a adăugat el.
Karadjov a reamintit că Bulgaria solicită cinci noi puncte de trecere peste fluviu și a susținut această poziție și în fața comisarului european Apostolos Tzitzikostas. „În celelalte țări de-a lungul Dunării există câte un pod cam la fiecare 70 de kilometri. Nu este normal ca un locuitor din Lom să parcurgă sute de kilometri pentru a ajunge pe celălalt mal, aflat la doar câteva sute de metri”, a subliniat oficialul bulgar.
România cere dragarea Dunării
De cealaltă parte, România insistă ca Bulgaria să realizeze lucrări de dragare pentru a facilita navigația pe Dunăre, condiție considerată esențială pentru transportul fluvial.
Karadjov a precizat că reprezentanți ai Bulgariei, României și Greciei au fost invitați la o întâlnire la Luxemburg, pe 4 iunie, pentru a discuta problema trecerilor peste Dunăre. „Din păcate, România a respins propunerea, probabil din cauza alegerilor interne”, a spus el.
Probleme și la feriboturi
Ministrul bulgar a reclamat și blocajele legate de transportul cu feribotul. Potrivit acestuia, linia de lângă Ruse nu a primit autorizație de la partea română de peste doi ani. „Am cerut ca românii să permită operarea feribotului măcar pe perioada reparațiilor la pod, însă nu există nicio evoluție”, a adăugat Karadjov.
Oficialul de la Sofia a subliniat că instituțiile europene, dar și Bulgaria și Grecia, ar trebui să intensifice presiunea asupra României. „Nu este posibil ca, în secolul XXI, un obstacol natural să fie transformat într-o problemă socială și economică de o asemenea amploare”, a conchis Karadjov.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Deputatul PSD Călărași Ion Samoilă cere reluarea discuțiilor pentru construirea unui pod peste Dunăre, investiție vitală pentru regiune
În prima ședință a Comisiei pentru transporturi și infrastructură din noua sesiune parlamentară, deputatul PSD de Călărași, Ion Samoilă, a propus reluarea discuțiilor privind construirea unui pod peste Dunăre, la Călărași, considerat o investiție strategică pentru fluidizarea traficului național și internațional.
Samoilă a subliniat faptul că, deși drumul expres Galați–Brăila–Ialomița–Călărași este în execuție, acesta se oprește în buza Dunării, fără o legătură directă peste fluviu. „Lipsește veriga esențială: podul”, a transmis parlamentarul.
Totodată, acesta a amintit că în cadrul Inițiativei celor Trei Mări, la o reuniune internațională desfășurată în Polonia, s-a semnat un acord privind realizarea a cinci studii de fezabilitate pentru poduri peste Dunăre, unul dintre acestea fiind dedicat zonei Călărași.
„Mă bucur să vă anunț că președintele Comisiei pentru transporturi și toți membrii acesteia au fost de acord cu reluarea demersurilor necesare pentru această investiție majoră”, a precizat Ion Samoilă.
Deputatul PSD a atras atenția că proiectul nu este „un moft”, ci o necesitate strategică, mai ales în contextul dificultăților de transport întâlnite la trecerea de la Giurgiu. Samoilă a subliniat că valoarea investiției depășește capacitățile financiare ale României și trebuie susținută prin fonduri europene, inclusiv prin Comisia Europeană.
„Voi continua să susțin acest proiect cu toată convingerea, pentru că dezvoltarea regiunii sud-estice și conectivitatea României cu rețelele europene de transport nu mai pot fi amânate!”, a concluzionat deputatul.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
O nouă avarie la rețeaua de apă din Călărași: furnizarea întreruptă pe strada Dobrogeanu Gherea
Operatorul de apă și canalizare EcoAqua Călărași a anunțat luni dimineață, la ora 10:10, producerea unei noi avarii pe rețeaua stradală. Echipele de intervenție se află deja pe teren pentru remedierea situației.
Din cauza lucrărilor, alimentarea cu apă a fost oprită pe strada Dobrogeanu Gherea, iar reluarea furnizării este estimată în aproximativ două ore.
EcoAqua face apel la locuitorii din zonă să aibă răbdare și să utilizeze cu responsabilitate rezervele de apă până la finalizarea intervenției.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ruleta europeană: reguli, tipuri de pariuri și sfaturi pentru începători
ANAF Călărași scoate la licitație un Audi A7 în Oltenița. Care este prețul de pornire
Biblioteca Județeană Călărași o celebrează pe Agatha Christie: 135 de ani de la naștere
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
