Curiozități și Istorie
Melodia fantomatică a solitarului cu față neagră: Secretul pădurilor tropicale
Pasărea solitară cu față neagră (Myadestes melanops)
În inima pădurilor tropicale umede din America Centrală, de la Costa Rica până în vestul Panamaului, trăiește o pasăre discretă și melodioasă: black-faced solitaire (Myadestes melanops). Această specie aparține familiei Turdidae, fiind rudă cu alte solitaire din genul Myadestes, precum cele din Caraibe sau Hawaii. Cu o lungime de aproximativ 16-18 cm și o greutate de 25-35 de grame, pasărea are un penaj predominant gri-oliv pe spate și aripi, cu nuanțe mai deschise pe abdomen. Cea mai distinctivă trăsătură este masca neagră de pe față, care contrastează cu ochii mari și galbeni, dând un aspect misterios și melancolic.
Solitarul cu față neagră este o pasăre teritorială și, după cum sugerează numele, preferă singurătatea. Trăiește în stratul mediu și superior al pădurilor montane umede, la altitudini între 800 și 2.500 de metri, unde se hrănește în principal cu fructe (cum ar fi cele din genul Miconia sau alte plante din familia Melastomataceae) și insecte mici. Dieta sa fructivoră o face un important dispersor de semințe în ecosistemul forestier, contribuind la regenerarea pădurii.
Cântecul său este elementul care o face celebră printre ornitologi și iubitori de natură. Emite un fluierat lent, eteric și variat, descris adesea ca o melodie tristă și hipnotică, cu note ascendente și descendente care răsună prin ceața dimineții. Masculii cântă mai ales în sezonul de reproducere (martie-iunie), pentru a atrage femelele și a apăra teritoriul. Cuibul, construit din mușchi și fibre vegetale, este ascuns în crengile copacilor, unde femela depune 2-3 ouă albăstrui cu pete.
Deși nu este considerată amenințată global (clasificată ca “Least Concern” de IUCN), populațiile locale pot suferi din cauza defrișărilor și fragmentării habitatului. Observarea sa în sălbăticie necesită răbdare, deoarece este timidă și se camuflează bine în vegetația densă. În parcuri naționale precum Monteverde (Costa Rica), turiștii ecologici o pot auzi cântând la răsărit, o experiență descrisă ca “poezie vie a junglei”.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cinteza de aur (Spinus psaltria), cunoscută și sub numele de cinteză mică de aur, este una dintre cele mai fermecătoare păsări mici din familia cintezelor, originară exclusiv din continentul american. Trăiește în zone deschise, păduri rare și grădini din vestul Statelor Unite, Mexic, America Centrală și până în nordul Americii de Sud.
Masculul adult este o adevărată bijuterie: capul, spatele și aripile negre lucioase, contrastând cu burta și dungile de pe aripi de un galben-auriu intens, ca niște scântei de soare. Femelele și tinerii sunt mai discrete, cu penaj maroniu-oliv și galben palid, dar păstrează aceleași proporții delicate. Ciocul scurt și conic este perfect adaptat pentru semințe de buruieni, flori și ierburi, iar picioarele subțiri le permit să se agațe cu ușurință de tulpini.
Cu o lungime de doar 9–11 cm și o greutate de 8–11 grame, este printre cele mai micuțe cinteze. Cântecul său este o melodie veselă și cristalină: triluri rapide, ciripituri și fluierături care seamănă cu un fluier mic, adesea interpretate în dueturi sau coruri în perioadele de reproducere.
Se reproduce în sezonul cald, construind un cuib compact din ierburi, mușchi și pene, ascuns în tufe sau copaci joși. Ponta numără 3–6 ouă albăstrui, iar puii părăsesc cuibul după aproximativ două săptămâni, învățați rapid să se hrănească singuri.
Deși uneori este crescută ca pasăre de colivie în alte părți ale lumii, nu a format populații sălbatice stabile în afara arealului nativ. În România, speciile similare sunt cinteza obișnuită sau sticletele, dar cinteza de aur rămâne o curiozitate exotică, admirată doar în fotografii sau în grădinile zoologice – o amintire că natura ascunde comori unice pe fiecare continent.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Curiozități și Istorie
Când America a plănuit să detoneze o bombă nucleară pe Lună ca să sperie Uniunea Sovietică
În anii 1950, competiția dintre Statele Unite și Uniunea Sovietică nu se dădea doar pe Pământ. Ambele superputeri visau să cucerească spațiul și să-și demonstreze superioritatea tehnologică și militară. În acest context tensionat a apărut Proiectul A119, un plan strict secret al Forțelor Aeriene americane: detonarea unei bombe nucleare pe suprafața Lunii.
Ideea a venit în 1958 și a fost coordonată de un laborator special din Illinois. Scopul nu era unul științific, ci pur psihologic și propagandistic. Americanii voiau să creeze un spectacol vizibil de pe Pământ – un nor uriaș de praf și o lumină strălucitoare care să apară pe discul lunar în timpul fazei de lună nouă. Mesajul către Moscova și către întreaga lume trebuia să fie clar: „Noi putem ajunge pe Lună și putem chiar să o distrugem parțial dacă vrem.”
Printre oamenii de știință implicați s-a numărat și tânărul astronom Carl Sagan, însărcinat să calculeze cum s-ar extinde norul de praf lunar după explozie, astfel încât să fie cât mai vizibil. Bomba aleasă era una cu hidrogen, de câteva ori mai puternică decât cele aruncate asupra Japoniei în 1945. Explozia urma să aibă loc lângă terminatorul lunar (linia dintre partea luminată și cea întunecată), pentru efect dramatic maxim.
Deși planul părea science-fiction, era tratat cu maximă seriozitate. Documentele interne arătau că militarii erau convinși că detonarea nu ar pune în pericol Pământul și că riscurile erau „acceptabile”. Totuși, pe măsură ce studiile au avansat, au apărut voci care au atras atenția asupra consecințelor nedorite: Luna ar fi putut rămâne cu un crater radioactiv vizibil permanent, iar comunitatea științifică internațională ar fi considerat gestul o barbarie, distrugând șansa unei explorări pașnice a satelitului nostru.
În cele din urmă, în 1959, proiectul a fost abandonat definitiv. Principalul motiv? Americanii și-au dat seama că un asemenea act de forță i-ar putea face să pară agresorii în ochii lumii, exact opusul a ceea ce își doreau. Câteva luni mai târziu, Uniunea Sovietică a lansat sonda Luna 2, care s-a izbit intenționat de suprafața Lunii – un gest simbolic, dar fără explozie nucleară. Războiul Rece în spațiu a continuat, însă pe alte căi.
Proiectul A119 a rămas secret timp de aproape patru decenii și a ieșit la iveală abia la sfârșitul anilor ’90. Astăzi pare o nebunie demnă de un film de groază, dar ne amintește cât de aproape a fost omenirea, în plină frenezie a Războiului Rece, să comită un act de vandalizare cosmică doar pentru a-și arăta mușchii. Din fericire, Luna a rămas neatinsă… cel puțin până la următoarea idee genială a vreunei superputeri.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ziua de 13 decembrie a intrat în istorie prin evenimente dramatice care au schimbat destinele unor națiuni întregi. În România, această dată marchează scânteia Revoluției din 1989 de la Timișoara, unul dintre momentele-cheie care au dus la căderea regimului Ceaușescu. În plan internațional, ziua este asociată cu episoade tragice (Masacrul de la Nanjing) și cu momente de cotitură politică (legea marțială în Polonia), dar și cu nașteri și realizări culturale importante. Iată o selecție a celor mai semnificative evenimente din 13 decembrie de-a lungul istoriei.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1250 – A murit împăratul Imperiului Romano-German, Frederic al II-lea; (n.26 decembrie 1194).
1466 – A murit marele sculptor italian Donatello.
1524 – Radu de la Afumați a fost confirmat de către Înalta Poartă, domnitor al Țării Romanești.
1553 – S-a născut Henric al IV-lea al Franței (1589-1610), întemeietorul dinastiei de Burbon; (d.14.05.1610
1577 – Corsarul englez Francis Drake pornește de la Plymouth, Anglia, în călătoria sa în jurul lumii.
1642 – Navigatorul olandez Abel Janszoon Tasman a descoperit Noua Zeelandă.
1784 – A murit Samuel Johnson, scriitor și lexicograf britanic; (n. 18.09.1709).
1812 – S-a declanșat Ciuma lui Caragea. Epidemia dintre anii 1812–1813 a izbucnit în a doua zi de domnie a lui Ioan Vodă Caragea și a decimat, în următoarele luni, jumătate din locuitorii Bucureștiului. Boala a provocat un adevărat haos în Capitală, iar în acele zile s-au petrecut multe jafuri și violuri. Au murit până la 300 de oameni pe zi și se crede că numărul morților în toată țara a fost mai mare de 90.000.
1862 – În Războiul Civil American, forțele unioniste conduse de Ambrose Burnside au suferit pierderi grele în asalturile împotriva confederaților în Bătălia de la Fredericksburg.
1863 – Guvernul Kogalniceanu a votat Legea secularizarii averilor mânăstirești, un deziderat al Revoluției de la 1848.
1866 – S-a născut David Praporgescu, General al Armatei României, erou al Primului Război Mondial.
1872 – Gara București Nord a fost legată la linia căii ferate.
1907 – S-a născut scriitorul roman Grigore Băjenaru (d. 1986), cunoscut publicului mai ales pentru încântătorul sau roman “Cișmigiu & Comp”.
1916 – A început Bătălia pentru București (30 noiembrie/13 decembrie 1916 – 3/16 decembrie 1916)
1917 – A fost proclamată Republica Crimeea, primul ei președinte fiind Numan Çelebi Cihan – Ziua etniei tătare din România.
1917 – S-a născut Miron Constantinescu, sociolog marxist, istoric, om politic comunist, membru titular al Academiei Române.(d. 1974)
1918 – A avut loc in București o puternică manifestație muncitorească. Manifestanții au urmat calea Victoriei, oprindu-se în fața Teatrului Național, unde au fost reprimați sângeros.
1921 – Demisia guvernul lui Alexandru Averescu. Drept urmare Partidul Poporului își pierde influența politică in Basarabia recent intrată în componența României Mari.
1923 – S-a născut Philip Warren Anderson, fizician american, laureat al Premiului Nobel pe anul 1977. (d. 2020)
1929 – S-a născut Christopher Plummer, actor canadian de teatru și film („Sunetul muzicii”, „Iisus din Nazaret”).
1937 – A început Masacrul din Nanking (13 decembrie 1937 – ianuarie 1938) – În al Doilea Război Chino-Japonez, trupele japoneze au capturat orașul chinez Nanking și au început să comită numeroase atrocități.
1941 – Al Doilea Război Mondial – România și Ungaria declară război Statelor Unite.
1943 – Al Doilea Război Mondial – Forțele de ocupație germane în Grecia masacrează populația civilă la Kalavryta.
1955 – A decedat Alexandru Proca, om de știință roman, fizician, considerat o notorietate mondială în domeniul particulelor numite “mezoni”, a căror existență a demonstrat-o teoretic; membru de onoare (1990) al Academiei Române; (n.16.10.1897).
1974 – Malta devine republică în cadrul Commonwealthului.
1981 – In Polonia, generalul Jaruzelski a decretat legea marțială, iar liderii sindicatului “Solidaritatea” au fost arestați la domiciliu. Măsura a fost luată ca urmare a amplelor manifestări sociale organizate de sindicatul anticomunist “Solidaritatea”.
1983 – Poetul roman Nichita Stănescu, laureat al premiului Herder si membru post-mortem al Academiei Romane, a încetat din viata la vârsta de 50 de ani.
1996 – Liderii Uniunii Europene au prezentat design–ul bancnotelor EURO.
1996 – Kofi Annan a devenit secretarul general al ONU.
2000 – Scriitorului rus Aleksandr Soljeniţîn, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, i-a fost decernat Marele Premiu al Academiei Franceze de Științe Morale și Politice.
2002 – Uniunea Europeană anunță că Cipru, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia și Slovenia vor deveni membre de la 1 mai 2004.
2003 – Președintele irakian Saddam Hussein este capturat în apropierea orașului Tikrit.
2005: A fost inaugurat noul sediu al Bibliotecii Academiei Române.
2007 – A fost semnat Tratatul de la Lisabona.
2011 – Un atac armat a avut loc la Liège, în Belgia, soldat cu șase morți și 125 de răniți.
2019 – Boris Johnson a fost reînvestit oficial prim-ministru de către regina Elisabeta a II-a.
2020 – A început circulația trenurilor pe linia de cale ferată între Gara de Nord și Aeroportul Internațional ”Henri Coandă” București. Lucrările de modernizare a liniei de cale ferată între Gara de Nord și Aeroportul Internațional ”Henri Coandă” au fost recepționate la data de 4 decembrie 2020, potrivit unui comunicat al CFR SA.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Aventură pentru toată familia la Cinema Călărași: „Zootropolis 2”
Ședință extraordinară a Consiliului Local Călărași, convocată pentru rectificarea bugetului pe 2025
Accident rutier între Dichiseni și Satnoieni: mamă și copil de 7 ani, transportați la spital
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
