Știri
Mânăstirea: Principalele priorități ale primarul Iancu Marian pentru dezvoltarea comunei
În prima săptămână a lunii februarie din acest an în localitatea Mânăstirea au început lucrările la parcul tematic cu specific pescăresc, valaore proiect 200.000 euro din fonduri europene + 25.000 euro contribuție locală) și a unui teren sintetic ce are o valoare de 60.000 euro fonduri europene + 50.000 euro contribuție locală. Lucrările au o durată de 5 luni și locația este la ieșirea din localitatea Mânăstirea către satul Coconi.
Fondurile europene accesate de Primăria Mânăstirea cumulează o valoare de aproximativ 14 milioane euro, iar localitatea se clasează pe poziția trei în fruntea județelor călărășene care au obținut cele mai multe fonduri. Proiectele finanțate prin fonduri europene se află în diferite stadii.
CĂMINUL CULTURAL REABILITAT PRIN C.N.I.
Primăria Mânăstirea a demarat în anul 2015 proiectul de reabilitarea al Căminului Cultural din localitate. Documentația și cererea de reabilitare au fost depuse la Compania Națională de Investiții. În anul 2016 s-au obținut avizele și SF-ul. Nenorocirea a apărut odată cu creșterea prețurilor standard de cost, prin abrogarea vechilor standarde necesitând alt proiect tehnic și alte avize. Astfel proiectul tehnic nou va intra curând la reavizare, iar după obținerea acceptului CNI urmând a se efectua achiziția lucrărilor.
OBICEIURILE DE IARNĂ – DESFĂȘURATE ÎN AER LIBER
Sunt localități în județul nostru unde obiceiurile de sărbători nu și-au pierdut din valoare. Privind spectacolul ținut în aer liber de Crăciun în 2019 am fost informați că au participat peste 500 persoane iar Căminul, având o capacitate de doar 320 locuri, era neîncăpător, iar astfel se condiționau normele I.S.U. După spectacol a urmat focul de artificii care nu se putea desfășura în Căminul Cultural.
DESPRE APA CURENTĂ DIN LOCALITATEA MÂNĂSTIREA
2.50 lei/mc – prețul apei din rețeaua publică, iar tot atât costă și canalizarea. Adică la jumătate de preț față de prețul apei din municipiul Călărași. Erau disponibile trei variante pentru a aduce acest preț în localitate. S-a înființat o societate pentru gospodărirea apelor, având Consiliul Local acționar unic și administrată de un fost consilier local. Până în prezent s-au realizat 8 kilometri de canalizare. Un proiect de extindere a rețelei există, iar acesta va fi implementat în toată localitatea.
Citind raportul primarului Iancu Marian Mugurel pe anul 2019 se observă o actvitate intensă în administrația publică locală. În ciuda faptului că bugetul local este mic, conducerea primăriei a făcut eforturi pentru a se gospodării. Edilul recunoaște că nu administrează o localitatea bogată, dar spune că a reușit să mulțumească cetățenii de fiecare dată când aceștia au avut nevoie de ajutor. Bugetul primăriei este de 54 milioane lei, iar încasările din taxe și impozite sunt de 18 milioane. Doar indemnizațiile persoanelor cu handicap sunt de 25 milioane lei. Salariile persoanlului din primărie este uneori asigurat cu dificultate.
În aceste condiții este greu de asigurat o salubrizare eficientă, dar pentru a se compensa cheltuielile, echipa primarului a accesat proiecte guvernamentale pentru a se pietrui localitățile, în prezent toate fiind pietruite.
ASFALTARE ÎN TOATE SATELE DIN MÂNĂSTIREA
Comuna Mânăstirea are trei sate aparținătoare. Acestea au nevoie de asfaltare urgentă, iar proiectele au fost depuse de peste 2 ani. Mai multe procese în instanță au încurcat demararea acestor proiecte importante pentru localitate. Ministerul Dezvoltării a respins un proiect din cauza specificațiilor tehnice incorecte pentru o stradă. În prezent, un alt proiect de asfaltare a fost depus, finanțarea urmând a se efectua prin FDI, contractul fiind semnat în luna septembrie. Primăria Mânăstirea are depuse 4 cereri pentru asfaltare a străzilor prin PNDL II.
FĂRĂ LOCURI DE CASĂ PENTRU TINERI
Supărarea pentru primarul liberal Iancu Mugurel Marian este aceea că nu mai există nici măcar un metru pătrat de teren intravilan disponibil. Ar fi acordat terenuri pentru tineri pentru a-și construi case conform legii dar nu are de unde. Situația prezentată în fața hărților de urbanism este clară. Primăria nu are posibilitate de a-și construi nici măcar în altă locație sediul nou…deși a obținut prin CNI avizul necesar, urmând a se realiza demolarea conform proiectului și construirea unui sediu nou.
Aprecierile făcute la adresa fostului viceprimar din Mânăstirea, Bogdan Gingașu, actual președinte al PSD comuna Mânăstirea au o direcție către informații eronate și lipsite de adevăr. Sunt prezentate documente prin care majoritatea declarațiile susținute de fostul viceprimar sunt contrazise. Actualul edil se arată interesat de dezvoltarea infrastructurii, menținerea curățeniei și transparenței cheltuirii banilor publici. Încasările din 2019 nu depășesc 76%, cu restanțe la achitarea taxei pentru sericiile de salubritate și impozitele auto. Procentul amenzilor achitatea de cetățeni nu sare de 62%.
Pentru o corectă informare, ni se indică faptul că primarul actual este deschis către cetățean, pentru o comunicare reală și eficientă. Proiectele primarului nu sunt doar pe hârtie ci se pot consulta pe site-ul primăriei, majoritatea fiind finalizate iar altele în derulare. Dintre cele finalizate enumerăm realizarea rețelei de apă în sat Sultana, pietruire drumuri în Mânăstirea și Sultana, extindere rețea apă în Coconi și Sultana, realizarea unei săli multifuncționale, reabilitare generală și extindere a unui corp de școală. În derulare este proiectul de reabilitare și extindere alimentare cu apă potabilă și canalizare în Mânăstirea. Proiectele de dezvoltare pot fi studiate pe site-ul primăriei.
Biserica „Sf. Dumitru și Sf. Nestor” din Mânăstirea va fi reabilitată
Biserica „Sf. Dumitru și Sf. Nestor” urmează să fie reabilitată. Proiectul prevede consolidarea monumentului instoric, restaurarea și conservarea acestuia. Lucrările vor începe în următoarea perioadă. Modernizarea drumurilor, extinderea și modernizarea iluminatului sunt în derulare. În 2019 sunt bifate ca realizate reabilitarea termică a școlii din Sultana, continuarea cadastrării generale. Preocupările pentru integrarea, dezvoltarea, educația și inițiativa cetățenilor fac parte dintr-un proiect I.D.E.I. 272 persoane au beneficiat gratis de cursuri de calificare profesională ca agent curățenie, lucrător în alimentația publică.
9 TINERI DIN MÂNĂSTIREA AU PRIMIT 25.000 EURO PE NTRU A DEZVOLTA O AFACERE
Un număr de 9 tineri din localitatea călărășeană Mânăstirea au fost încurajați, fiecare cu 25.000 euro, pentru dezvoltarea unor afaceri. S-a organizat o bursă a locurilor de muncă pentru 250 persoane interesate la 20 angajatori iar 31 dintre participanți s-au încadrat. A fost demarată acțiunea de asistență juridică gratuită pentru reglementarea actelor de proprietate fiind depuse 74 documentații la imobilele ce nu dețineau acte. A continuat programul Școală după școală pentru 50 elevi. În cadrul ligii a- IV – a AFC Unirea Mânăstirea s-a clasat pe locul 2 cu posibilitate de promovare. Activitatea sportivă din localitate se bucură de efortul profesorilor Mladin Valentin și Stamelatos Gheorghe.
Toate aceste activități nu ar fi fost posibile fără ajutorul și sprijinul cetățenilor, al consilierilor și a echipei primarului – cărora acesta ține să le mulțumească, se arată în raportul de activitate al acestuia.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
18 ore de iad alb: cum au supraviețuit 340 de români înghețați în tren, încălzindu-se unul pe altul
Da, povestea asta cu Acceleratul 407 București–Suceava blocat 18 ore în viscol în februarie 1985 este una dintre cele mai cunoscute și dramatice episoade din iernile cumplite ale anilor ’80 în România.
Iarna 1984–1985 (și mai ales ianuarie–februarie 1985) a fost una dintre cele mai grele din ultimele decenii, cu geruri crâncene (minime frecvent sub –20 °C, uneori și –30 °C în zonele joase), viscole puternice și ninsori abundente care au paralizat țara. Contextul era și mai dureros: regimul Ceaușescu impusese măsuri extreme de economisire a energiei (încălzire raționalizată, pene de curent frecvente, iluminat redus), așa că multe case și blocuri erau deja foarte reci, iar trenurile CFR (majoritatea cu vagoane vechi, fără izolație bună și cu sisteme de încălzire defectuoase) deveneau adevărate capcane de gheață atunci când rămâneau blocate.
În cazul acceleratului 407 (un tren rapid/clasic pe ruta București–Suceava, care trecea prin zone expuse precum cele din Moldova), garnitura a rămas blocată în câmp, între două stații, probabil în zona Bacău–Roman–Pașcani (tronson foarte predispus la acumulări de zăpadă și viscol). Au fost aproximativ 340 de pasageri (numărul variază ușor în relatări, între 300–350).
Situația a fost extrem de grea:
- Fără electricitate → fără lumină și fără căldură în vagoane (majoritatea încălzirii era pe bază de abur de la locomotivă, care nu mai funcționa eficient când trenul stătea nemișcat).
- Temperaturi foarte scăzute afară (probabil sub –15…–20 °C cu vânt puternic).
- Pasagerii au supraviețuit în principal datorită solidarității: s-au înghesuit cu toții în puținele vagoane care mai păstrau un pic de căldură reziduală, s-au învelit în tot ce aveau (haine, pături, bagaje), s-au strâns unii în brațe pentru a împărtăși căldura corporală și au împărțit puțina mâncare și apă pe care o aveau.
După aproape 18 ore (unele relatări spun chiar mai mult până la eliberarea completă), echipele CFR și armata au reușit să degajeze linia și să evacueze oamenii – mulți au ajuns cu degerături ușoare, epuizare și hipotermie, dar nimeni nu a murit în mod direct în acel tren (ceea ce a fost considerat un mic miracol).
Episodul ăsta a rămas în memoria colectivă ca un exemplu clasic de „solidaritate românească” în condiții extreme, dar și ca simbol al neputinței sistemului feroviar și al austerității din acea perioadă. Mulți oameni care au trecut prin așa ceva în anii ’80–’90 încă mai povestesc cu un soi de mândră resemnare: „Ne-am încălzit unii pe alții, că altceva nu era…”
Azi, când auzim de viscole și trenuri blocate, pare puțin, dar în contextul anilor ’80 era o chestie foarte serioasă. Ai prins și tu vreo iarnă așa de grea sau cunoști pe cineva care a fost în trenul ăla?
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Știați cu cât au crescut impozitele în 2026? Românii plătesc mai mult, în timp ce veniturile rămân inegale
Anul 2026 a început cu majorări semnificative de taxe și impozite pentru populație, într-un context economic în care diferențele de venit dintre români rămân considerabile. De la locuințe și autoturisme, până la dividende și produse de larg consum, povara fiscală resimțită de cetățeni este vizibil mai mare față de anul precedent.
Una dintre cele mai importante creșteri vizează impozitul pe locuințe, care a crescut în multe cazuri cu 70–80%, ca urmare a majorării valorii impozabile stabilite de autoritățile locale.
De asemenea, impozitul auto a fost majorat, în medie, cu aproximativ 50%, nivelul exact depinzând de capacitatea cilindrică a vehiculului și de hotărârile adoptate la nivel local.
Începând cu 1 ianuarie 2026, impozitul pe dividende a crescut de la 10% la 16%, măsură care afectează în special antreprenorii și investitorii români, dar care are impact indirect și asupra mediului economic în ansamblu.
Creșterile de taxe se reflectă și în prețurile produselor de zi cu zi:
-
Carburanții s-au scumpit printr-o acciză mai mare cu 35 de bani pe litru;
-
Alcoolul este taxat suplimentar, cu o creștere de 10%;
-
Țigările sunt mai scumpe cu 3,8 lei pe pachet;
-
Pentru coletele mici din Uniunea Europeană a fost introdusă o taxă de 25 de lei per colet.
În acest context fiscal mai apăsător, veniturile populației rămân profund inegale. Salariul minim net pe economie este de 2.574 lei, în timp ce salariul mediu net se situează la aproximativ 5.400 lei.
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică:
-
2,6 milioane de români câștigă salariul minim net sau puțin peste acesta (maximum 2.900 lei);
-
Aproximativ 860.000 de români câștigă salariul mediu net, cu o variație de ±200 lei;
-
Circa 1,6 milioane de români au venituri mult peste salariul mediu pe economie;
-
În același timp, aproximativ 9.000 de persoane plătite din bani publici înregistrează venituri de peste 5.000 de euro lunar, dintre care 465 câștigă 10.000 de euro pe lună sau mai mult.
Creșterea taxelor și impozitelor, coroborată cu nivelul veniturilor pentru o mare parte a populației, ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea nivelului de trai pentru milioane de români.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Administrație Locală
Ștefan Stan, numit director al Casei Județene de Asigurări de Sănătate Călărași
Începând cu data de 1 ianuarie a.c., Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Călărași are un nou director. În urma ordinului emis de președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Ștefan Stan a fost numit în această funcție de conducere.
Noul director al CJAS Călărași este licențiat în științe juridice și deține, totodată, o diplomă de master în dreptul afacerilor. De-a lungul carierei sale, acesta a acumulat experiență atât în mediul privat, cât și în administrația publică.
Pe rând, acesta a fost consilier în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și consilier superior în compartimentul de formare profesională al Direcției pentru Agricultură Județeană Călărași.
În ultima perioadă, înainte de numirea la conducerea CJAS Călărași, Ștefan Stan a făcut parte din Direcția Generală de Control și Antifraudă a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, unde a contribuit la activități specifice de verificare și monitorizare a sistemului de asigurări de sănătate.
Numirea sa la conducerea CJAS Călărași vine într-un context în care eficientizarea activității instituției și asigurarea unui management transparent și performant reprezintă obiective importante pentru sistemul de sănătate la nivel județean.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Groenlanda îi răspunde tranșant lui Trump: „Nu poți lua pur și simplu ce vrei!”
Atenție, români! Noile impozite îți pot lua casa din 2027 – avertisment șocant de la Adrian Negrescu
Remedii naturale împotriva durerilor de spate
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
