Un presupus circuit de facturare fictivă, organizat prin mai multe societăți comerciale din domeniul construcțiilor, ar fi provocat bugetului de stat un prejudiciu estimat la aproximativ 4,6 milioane de lei. Inspectorii antifraudă au sesizat autoritățile de urmărire penală, după ce au descoperit facturi pentru servicii care nu ar fi fost prestate în realitate.
Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală, structură din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, au identificat un mecanism complex prin care mai mulți operatori economici din domeniul construcțiilor de clădiri rezidențiale și nerezidențiale și-ar fi redus în mod nelegal obligațiile fiscale.
Potrivit ANAF, circuitul ar fi fost construit cu ajutorul mai multor societăți comerciale interpuse, unele fără capacitate operațională reală, iar altele cu un comportament fiscal considerat necorespunzător.
Facturi pentru servicii care nu ar fi existat în realitate
Societățile implicate ar fi emis în principal facturi pentru presupuse prestări de servicii, însă documentele respective nu ar fi avut la bază operațiuni economice reale.
Facturile ar fi fost introduse ulterior în contabilitatea beneficiarilor pentru înregistrarea unor cheltuieli fictive și pentru deducerea nelegală a taxei pe valoarea adăugată. Prin acest mecanism, firmele și-ar fi diminuat artificial taxele și impozitele datorate bugetului de stat.
Prejudiciul calculat până în acest moment de inspectorii antifraudă se ridică la aproximativ 4,6 milioane de lei.
În urma verificărilor, ANAF a transmis cazul către autoritățile de urmărire penală specializate, care urmează să stabilească răspunderea persoanelor implicate.
Stil de viață extravagant, prezentat pe rețelele sociale
Unul dintre elementele care au atras atenția inspectorilor este comportamentul persoanei despre care ANAF susține că ar fi avut un rol de coordonare în circuitul evazionist.
În timp ce firmele implicate ar fi produs un prejudiciu de milioane de lei bugetului public, persoana respectivă își promova în mediul online un stil de viață extravagant.
Pe platformele de socializare ar fi fost afișate bunuri și accesorii de lux, proprietăți exclusiviste, vacanțe în destinații exotice și importante sume de bani în numerar.
ANAF precizează că, în cadrul acțiunilor de control, o parte dintre reprezentanții legali ai societăților verificate s-ar fi sustras controalelor. Aceștia nu ar fi prezentat documentele și informațiile solicitate de inspectorii antifraudă pentru clarificarea situației fiscale.
Persoane lipsite de protecția oferită salariaților
Mecanismul investigat nu ar fi afectat doar bugetul de stat. Potrivit inspectorilor, unele persoane care ar fi trebuit să beneficieze de statutul legal de salariat ar fi fost private de protecția sistemului public de asigurări sociale.
Acestea ar fi putut pierde drepturi importante privind asigurarea de sănătate, contribuțiile pentru pensie și celelalte forme de protecție acordate angajaților cu contracte de muncă declarate legal.
Reprezentanții ANAF anunță că vor intensifica acțiunile de combatere a fraudelor fiscale complexe, inclusiv prin monitorizarea și corelarea informațiilor publicate în mediul online.
Instituția avertizează că va continua verificările asupra persoanelor care folosesc societăți fără activitate economică reală pentru emiterea de documente fictive și pentru sustragerea de la plata obligațiilor fiscale.
Vrei să fii mereu la curent cu toate știrile? Urmăreste CalarasiPress pe canalul de WhatsApp.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.