Connect with us

Știri

Liviu Mușat a scăpat de acuzaţia de corupţie| ADR Sud Munteania

Published

on

Vineri, 26 mai, instanța de judecată Tribunalul București a decis achitarea directorului ADR Sud Muntenia, dr ing. Liviu Mușat, în dosarul nr. 24754/3/2015, deschis de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de Combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, prin care au dispus trimiterea în judecată, din calitatea de inculpat, a directorului Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia, dr ing. Liviu Gabriel Mușat, acesta fiind acuzat de abuz în serviciu asimilat infracțiunii de corupție. Achitați în cadrul aceluiași dosar figurează Mariana Vișan, director adjunct Organism Intermediar POR în cadrul ADR Sud Muntenia, și Dragomir Scripcă, expert în cadrul Biroului Județean Ialomița al Agenției.

În cadrul unei conferințe de presă, directorul ADR Sud Muntenia, dr ing. Liviu Mușat, a declarat următoarele:

„Vineri, la Tribunalul București s-a pronunțat sentința în dosarul nr. 24754/3/2015, în urma căreia angajații Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia acuzați în prezentul dosar au fost achitați. Suntem după 31 de luni de când a început seria de percheziții din partea Direcției Naționale Anticorupție, mai precis în data de 29 octombrie 2014. Din februarie a urmat punerea sub acuzare, moment în care am devenit inculpați, iar din iulie 2015 dosarul a fost înaintat Tribunalului București. În toată această perioadă, de peste 900 de zile, am răspuns tuturor solicitărilor, ne-am prezentat la toate termenele de judecată, care au fost în număr de peste 30, iar dosarul s-a  soluționat cu sentința de achitare pentru toți colegii din Agenție implicați în această speță.”

Asupra acestei spețe, judecătorii Tribunalului București au dat o primă soluție, aceasta putând fi atacată cu apel. Decizia, emisă vineri, 26 mai, în cazul directorului Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia, dr ing. Liviu Gabriel Mușat, acuzat de abuz în serviciu asimilat faptelor de corupție, este aceea de achitare. Instanța a motivat sentința prin faptul că infracțiunea nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege. Aceeași soluție a fost pronunțată și în cazul Marianei Vișan, director adjunct Organism Intermediar POR în cadrul ADR Sud Muntenia, precum și în cazul lui Dragomir Scripcă, expert în cadrul BJ Ialomița al Agenției, acuzați de instigare la abuz în serviciu asimilat infracțiunilor de corupție.

Advertisement

Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Știri

ITM Călărași, 25 de ani de existență

Published

on

Ieri 11 iulie 2024, Inspectoratul Teritorial de Muncă al Județului Călărași s-a aflat la ceas de sărbătoare, marcând 25 de ani de la înființare Inspecției Muncii care împreună cu inspectoratele teritoriale de muncă, veghează pentru asigurarea unui mediu de muncă sigur și corect pentru angajații. La acest eveniment au participat Prefectul județului Călărași, conducători ai instituțiilor locale, angajatori, colaboratori ai serviciilor externe și presa locală.

Inspecţia Muncii şi inspectoratele teritoriale de muncă au ca principal scop urmărirea îndeplinirii de către angajatori a obligaţiilor legale în domeniile relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă şi al supravegherii pieţei produselor, precum şi a celor referitoare la condiţiile de muncă, apărarea vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii salariaţilor şi a altor participanţi la procesul de muncă, în desfăşurarea activităţii.

Pe lângă activitatea primordială de control, Inspecţia Muncii şi inspectoratele teritoriale de muncă sunt preocupate în permanență de informarea și conștientizarea angajatorilor și a angajaților despre importanța cunoașterii și respectării legislației din domeniul relațiilor de muncă și a securității și sănătății în muncă.

În cadrul simpozionului, dl. Nicolae DUMITRU – Inspector Șef al ITM Călărași, a prezentat o sinteză a activității Inspecției Muncii din 1999 până în prezent, subliniind că împlinirea a 25 ani de la înființarea Inspecției Muncii este un moment de reflecție asupra realizărilor semnificative și a impactului pozitiv pe care această instituție l-a avut asupra pieței muncii.
Din 1999, Inspecția Muncii joacă un rol esențial în monitorizarea și asigurarea respectării legislației muncii, protejând drepturile și securitatea în muncă a angajaților din întreaga țară. De-a lungul celor 25 ani, Inspecția Muncii a evoluat constant pentru a răspunde provocărilor moderne ale pieței muncii, extinzându-și aria de acțiune și implementând noi strategii pentru a asigura un control eficient și adaptat noilor condiții economice și sociale.

Advertisement

Pe plan local, prin activitățile de informare și control, ITM Călărași urmărește îmbunătățirea permanentă a condițiilor de muncă, reducerea numărului de accidente de muncă și îmbolnăviri profesionale precum și combaterea muncii nedeclarate. Prin campaniile de sensibilizare și informare privind protejarea drepturilor angajaților și securitatea și sănătatea în muncă a acestora, ITM Călărași se asigură permanent că toți lucrătorii își desfăsoară activitatea în condiții sigure, contribuind la crearea unei culturi a siguranței în rândul angajaților și angajatorilor.

În cei 25 ani de la înființare, Inspecția Muncii a fost un catalizator pentru implementarea bunelor practici în managementul securității și sănătății în muncă, al relațiilor de muncă, încurajând angajatorii să adopte măsuri proactive pentru protecția angajaților.
La finalul simpozionului, toți invitații si-au manifestat aprecierea față de rolul și impactul Inspecției Muncii în societate.

Inspectorul şef al ITM Călăraşi, domnul Dumitru Nicolae, transmite”Aprecieri pentru activitatea desfăşurată de către inspectorii de muncă din cadrul ITM Călăraşi şi succes în activitate angajatorilor şi angajaţilor de pe piaţa muncii din judeţul Călăraşi”.

INSPECTOR ȘEF,
DUMITRU NICOLAE

Advertisement
Continue Reading

Actualitate

Zile de foc în mai multe județe din țară. Ce temperaturi anunță specialiștii ANM

Published

on

Sursa: facebook.com

După o săptămână caracterizată de temperaturi extreme, România se pregătește pentru cel mai extins cod roșu de caniculă emis vreodată de Administrația Națională de Meteorologie (ANM). În acest weekend, în zilele de sâmbătă și duminică, ne așteptăm la temperaturi maxime de până la 41 de grade Celsius și nopți tropicale, care vor afecta în mod semnificativ confortul termic al populației.

În regiunile Crișana, Banat, Oltenia, Muntenia și Moldova, valul de căldură va fi accentuat, cu temperaturi maxime variind între 37 și 41 de grade Celsius. Disconfortul termic va fi foarte pronunțat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși pragul critic de 80 de unități.

Minimele nocturne nu vor scădea sub 20 de grade Celsius, astfel încât nopțile vor fi tropicale, menținând un nivel ridicat de disconfort.

Vineri, în Maramureș, Transilvania, Dobrogea și în zona Carpaților Orientali, valul de căldură va continua și se va intensifica. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 35 și 40 de grade Celsius, iar pe litoral vor ajunge între 32 și 35 de grade Celsius. Disconfortul termic va fi accentuat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși pragul critic de 80 de unități.

Advertisement

În intervalul duminică și luni dimineața la ora 9:00, valul de căldură intensă și disconfortul termic accentuat vor persista. Indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși pragul critic de 80 de unități. Temperatura maximă va atinge aproximativ 40 de grade Celsius, iar cea minimă va fi în jur de 22-23 de grade Celsius. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab până la moderat.

Având în vedere condițiile meteorologice extreme, autoritățile recomandă evitarea expunerii îndelungate la soare, consumul adecvat de lichide și limitarea efortului fizic intens. Este important ca persoanele vulnerabile, precum copiii, vârstnicii și cei cu afecțiuni cronice, să beneficieze de protecție suplimentară.

Continue Reading

Actualitate

Klaus Iohannis și Volodimir Zelenski au semnat Acordul privind cooperarea în domeniul securităţii între România şi Ucraina. Ce prevede documentul

Published

on

Sursa: x.com

Preşedintele Klaus Iohannis și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, au semnat joi, 11 iulie, la Washington un Acord de cooperare în domeniul securității între România și Ucraina, acesta fiind al 23-lea document de acest fel semnat de Kiev.

Textul acordului prevede sprijinirea Ucrainei în înființarea unui punct focal național pentru armament.

Conform unui comunicat al Președinției ucrainene, în cadrul Acordului, România va transfera Ucrainei un sistem Patriot, va oferi sprijin continuu similar cu cel din perioada 2022-2024 și va facilita tranzitul rapid al tuturor echipamentelor necesare prin teritoriul său către Ucraina.

În plus, cele două țări vor continua să coopereze pentru a consolida stabilitatea economică și reziliența Ucrainei prin sprijinirea redresării și reconstrucției acesteia.

Advertisement

România se va strădui să asigure utilizarea maximă a rutelor sale de transport și logistică pentru a facilita proiectele pe termen scurt, mediu și lung din procesul de reconstrucție a Ucrainei.

Acordul mai prevede că România va oferi asistență pe termen lung și va susține industria de apărare a Ucrainei pentru a răspunde nevoilor forțelor sale de securitate și apărare.

„Acest acord se distinge prin puncte specifice de cooperare pentru consolidarea securităţii în regiunea Mării Negre. România va sprijini Ucraina în deminarea Mării Negre şi va oferi sprijin prin intermediul instrumentelor UE şi NATO”, arată comunicatul Kievului, potrivit news.ro.

De asemenea, Bucureștiul va sprijini, împreună cu partenerii săi, centrul de pregătire F-16 pentru instruirea piloților ucraineni, contribuind astfel la întărirea capacităților forțelor aeriene ale coaliției.

Sursa: x.com

Sursa: x.com

În document sunt incluse secțiuni separate referitoare la informații și contrainformații, securitate cibernetică, securitate informatică, deminare umanitară, sancțiuni, și restaurarea și reconstrucția Ucrainei.

În plus, acordul stabilește un mecanism pentru un răspuns de urgență în 24 de ore în cazul unei agresiuni ruse repetate împotriva Ucrainei sau a unei escaladări semnificative.

Advertisement

Acest acord bilateral de securitate implementează Declarația comună a G7 de sprijin pentru Ucraina, adoptată la 12 iulie 2023.

Până în prezent, Ucraina a semnat 23 de astfel de acorduri bilaterale de securitate cu diverse țări și entități, printre care Regatul Unit, Germania, Franța, Danemarca, Canada, Italia, Țările de Jos, Finlanda, Letonia, Spania, Belgia, Portugalia, Suedia, Islanda, Norvegia, Japonia, SUA, Uniunea Europeană, Estonia, Lituania, Polonia, Luxemburg și România.

Semnarea acestui acord cu Ucraina a fost anunțată de președintele Klaus Iohannis în cadrul summitului NATO de la Washington, unde a participat alături de președintele Volodimir Zelenski.

Aceste acorduri bilaterale de securitate sunt considerate garanții ale sprijinului aliaților occidentali pentru Ucraina, până când aceasta va putea să devină într-o zi membră cu drepturi depline a NATO.

„Împreună cu președintele Volodimir Zelenski am semnat astăzi, la Washington, un acord bilateral privind cooperarea în domeniul securității. Ne alăturăm altor aliați și parteneri, prin continuarea angajamentului pe care ni l-am asumat prin Declarația G7 de la Vilnius”, a scris președintele Klaus Iohannis pe X.

Advertisement

Continue Reading

Cele mai vizualizate