Călărașiul a ajuns un oraș fără nicio farmacie deschisă pe timp de noapte! O situație extrem de gravă, semnalată de cititorii noștri, confirmată și de reprezentanții Colegiului Farmaciștilor Călărași.

Contactat telefonic de redacția Călărași Press, Postelnicu Viorel, reprezentantul Colegiului Farmaciștilor, a recunoscut că nu există în prezent o farmacie cu program permanent și că problema este una de sustenabilitate economică și de personal.

„Farmacia, pe timpul de noapte, cel puțin în orașele mici și în micile aglomerări cum este Călărașiul, nu generează suficient profit astfel încât să justifice programul non-stop. Practic, garda de noapte e un serviciu public făcut aproape pro bono”, a explicat Postelnicu.

Legea există, dar nu are „dinți”

Legea 266/2008 prevede că accesul la medicamente trebuie asigurat și noaptea, prin rotația farmaciilor, dar Colegiul spune că nu are pârghii să oblige farmacii private să facă gărzi, pentru că acest lucru ar duce la pierderi masive.

„Un program non-stop ar presupune cel puțin 5 farmaciști angajați. În județ oricum e criză de personal, iar în lipsa unui sprijin financiar din partea autorităților, nimeni nu-și permite”, a explicat Postelnicu Viorel.

Advertisement

Soluția? Implicarea Consiliului Județean și a Ministerului Sănătății

Reprezentantul Colegiului Farmaciștilor spune că acest serviciu public trebuie tratat ca un serviciu public, cu finanțare specială:

„Consiliul Județean, cu sprijin de la Ministerul Sănătății, ar trebui să plătească farmaciștii pentru turele de noapte. Nu poți să lași un oraș ca Călărașiul fără acces la medicamente în afara programului de zi”, a mai adăugat acesta.

Cetățenii, cei mai afectați

În prezent, oamenii sunt trimiși de multe ori chiar de la spital să își cumpere medicamente banale, dar după ora 23:00 nu au de unde. „E un scenariu trist”, recunoaște Postelnicu, care promite că va ridica problema în discuții oficiale cu DSP și Consiliul Județean.

În inima Banatului, la doar câțiva kilometri de stațiunea Băile Herculane, se ridică semeț Sfinxul Bănățean, o formațiune stâncoasă impresionantă cunoscută și sub numele de „Sfinxul de la Topleț”. Situat în satul Bârza, pe teritoriul administrativ al comunei Topleț din județul Caraș-Severin, acest monument al naturii este o arie protejată de interes național, încadrat în categoria a III-a IUCN (rezervație naturală de tip geomorfologic). Cu o suprafață de doar 0,50 hectare, Sfinxul Bănățean atrage atenția prin forma sa antropomorfă, asemănătoare unui cap uman, sculptat de forțele naturii de-a lungul mileniilor.

Originea și Caracteristicile Sfinxului

Sfinxul Bănățean este o formațiune geologică alcătuită din gresie, modelată de eroziunea eoliană și ploile care au sculptat pereții stâncoși și grohotișurile din zonă. Cu o înălțime de 16 metri și o lățime de 8 metri, stânca impresionează prin detaliile sale, care par să ascundă o poveste nerostită. Unii localnici și specialiști susțin că forma sa seamănă cu un cap de om purtând un coif dacic, orientat spre apus, ceea ce a dus la speculații despre o posibilă semnificație culturală sau istorică. În folclorul local, Sfinxul este numit „Moșul”, „Iovan Iorgovan” sau chiar „Ercule”, fiind asociat cu legendele eroului mitic Hercules, venerat în zona Băilor Herculane.

Localizare și Acces

Sfinxul Bănățean se află la aproximativ 8 km de Băile Herculane, fiind vizibil de pe drumul național DN6 (E70 București-Timișoara), mai exact la kilometrul 377, în special primăvara și toamna, când vegetația este mai puțin deasă. Pentru a ajunge mai aproape, turiștii pot urma un drum neasfaltat de pe Strada Pecinișca, după ce trec podul peste râul Cerna. Totuși, se recomandă admirarea de la distanță, deoarece zona este cunoscută pentru prezența viperelor cu corn, a căror mușcătură este periculoasă.

Legende și Mister

Sfinxul Bănățean este învăluit în legende care adaugă un farmec aparte locului. Una dintre povești spune că stânca ar marca victoria legendarului Iovan Iorgovan (uneori identificat cu Hercules) asupra unei hidre mitice, ridicată ca simbol al triumfului. Bătrânii locului cred că sub Sfinx ar fi ascuns „ciomagul lui Hercule”, care așteaptă să fie descoperit de un viteaz cu inima curată, destinat să devină „apărătorul românilor”. Alții numesc stânca „Piatra Caprei”, datorită caprelor negre care populează zona. Aceste povești, alături de aspectul impunător al stâncii, transformă Sfinxul într-o atracție care îmbină natura, istoria și mitologia.

Advertisement

Biodiversitate și Importanță

Rezervația naturală din jurul Sfinxului găzduiește specii rare de vegetație, precum liliacul sălbatic (Syringa vulgaris), frasinul (Fraxinus ornus) și lumânărica (Verbascum phlomoides). Zona este considerată a avea o energie purificatoare, iar izvoarele din apropiere sunt renumite pentru puritatea lor. Cu toate acestea, Sfinxul Bănățean rămâne mai puțin cunoscut decât omologul său din Munții Bucegi, fiind o „minune lăsată uitării” din cauza lipsei de promovare turistică și a infrastructurii adecvate.

De ce să vizitezi?

Sfinxul Bănățean nu este doar o formațiune geologică, ci și un simbol al frumuseții sălbatice a Banatului. Situat într-o regiune bogată în atracții naturale, precum cascadele Bigăr, Cheile Nerei sau morile de apă de la Rudăria, Sfinxul este o destinație ideală pentru iubitorii de natură și istorie. Totuși, accesul dificil și lipsa amenajărilor turistice, cum ar fi drumurile sau indicatoarele, fac ca această minune să fie vizitată de puțini turiști.

Dacă ești în căutarea unui loc care combină misterul, frumusețea naturii și legendele locale, Sfinxul Bănățean merită să fie pe lista ta. Admiră-l de pe DN6 sau aventurează-te pe drumurile mai puțin bătătorite ale Banatului, dar fii atent la vipere și respectă natura!

Advertisement

Fazanul Bulwer (Lophura bulweri), cunoscut și sub numele de fazanul cu coadă albă, este o specie rară și spectaculoasă de pasăre, endemică insulei Borneo. Această pasăre fascinantă, numită după naturalistul britanic Henry Ernest Bulwer, impresionează prin penajul său vibrant și coada lungă, fiind una dintre cele mai distinctive specii din familia Phasianidae.

Caracteristici fizice

Masculii fazanului Bulwer sunt adevărate opere de artă ale naturii. Aceștia au un penaj predominant negru-albăstrui, cu reflexii metalice, și o coadă lungă, albă, care poate atinge până la 60-75 cm. Fața lor este decorată cu caruncule de un cărbune strălucitor, care se umflă în timpul ritualurilor de împerechere, oferind un spectacol vizual impresionant. Femelele, în contrast, au un penaj mai discret, de un cărbune brun, care le ajută să se camufleze în pădurile dense.

Masculii pot cântări între 1,5 și 2 kg, în timp ce femelele sunt mai mici, având o lungime totală de aproximativ 50-60 cm, inclusiv coada.

Habitat și distribuție

Fazanul Bulwer este endemic în pădurile tropicale de joasă altitudine din Borneo, fiind întâlnit în statele malaieziene Sabah și Sarawak, în Kalimantanul indonezian și în Brunei. Preferă pădurile primare și secundare dense, cu sol umed și vegetație bogată, trăind la altitudini de până la 1.500 de metri. Din păcate, defrișările masive din Borneo au redus semnificativ habitatul acestei specii, ceea ce o face vulnerabilă.

Advertisement

Comportament și reproducere

Fazanul Bulwer este o pasăre timidă și solitară, fiind rareori observată în sălbăticie datorită naturii sale discrete. Masculii efectuează dansuri elaborate pentru a atrage femelele, ridicându-și coada lungă și umflându-și carunculele faciale pentru a crea un efect vizual dramatic. Aceste ritualuri au loc în zone special alese, numite „curți de afișare”, unde masculii își etalează frumusețea.

Femelele depun de obicei 1-2 ouă într-un cuib simplu construit pe sol, ascuns sub vegetație. Ele sunt responsabile de clocirea ouălor și creșterea puilor, masculii neimplicându-se în îngrijirea acestora.

Dieta

Fazanul Bulwer este omnivor, hrănindu-se cu o varietate de fructe, semințe, insecte și mici nevertebrate. În pădurile din Borneo, aceștia contribuie la dispersarea semințelor, jucând un rol important în ecosistemul forestier.

Conservare

Fazanul Bulwer este clasificat drept vulnerabil de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN) din cauza pierderii habitatului cauzate de defrișări, exploatarea forestieră și conversia terenurilor pentru agricultură. Eforturile de conservare, cum ar fi protejarea pădurilor primare și crearea de rezervații, sunt esențiale pentru supraviețuirea acestei specii. De asemenea, fazanul Bulwer este uneori crescut în captivitate pentru a sprijini conservarea și studiul său.

Curiozități

• Carunculele faciale ale masculilor pot schimba culoare și mărime în funcție de starea lor emoțională, fiind un indicator al sănătății și vigorii.

• Fazanul Bulwer este considerat una dintre cele mai greu de observat păsări din Borneo, datorită comportamentului său retras.

• Coada albă a masculilor este unică printre fazani, fiind un simbol al eleganței și frumuseții.

Fazanul Bulwer rămâne o adevărată bijuterie a pădurilor din Borneo, un simbol al biodiversității fragile a regiunii, care merită protejat pentru generațiile viitoare.

Advertisement