Știri
Lehliu Gară: Iulian Iacomi face un bilanț al rezultatelor, dar face și propuneri pentru dezvoltare
Orașul Lehliu Gară își consolidează poziția între cele mai importante U.A.T.-uri călărășene, după ce administrația locală a reușit să asfalteze aproape toate străzile. Au mai rămas doar 10,5 km de străzi care nu sunt acoperite cu asfalt. Acestea urmează să fie asfaltate până la finalul anului 2019. Următorul proiect mare al conducerii orașului Lehliu Gară îl reprezintă realizarea rețelei de gaze naturale pentru satul Răzvani. S-au luat în calcul pentru anul 2019 proiecte de asfaltare pentru satul Răzvani și Buzoieni. Un alt proiecte de interes pentru comunitatea din Lehliu constă în construirea unui teren sintetic de fotbal de dimensiuni omologate FIFA, inclusiv C.N.I. În momentul de față proiectul se află în starea de obținere avize care vor fi puse la finanțator.
Iulian Iacomi este fost deputat PSD care a optat să candideze pentru funcția de primarul al orașului Lehliu Gară. În mandatul de deputat, Iulian Iacomi nu a stat cu mâinile în sân. Deputatul, acum ajuns edil a avut mai multe inițiative legislative ce privesc salarizarea personalului plătit din fonduri publice, organizarea și funcționarea Jandarmeriei și Poliției Judiciare. A avut interveniții pentru Legea care reglementează paza obiectivelor, reglementări legislative despre prevenirea și combaterea îmbolnăvirii populației de diferite epidemii.
Una dintre propunerile legislative pe care Iulian Iacomi le-a făcut în camera deputaților a fost promulgată ca lege. În luna iunie 2017, Iulian Iacomi s-a retras din Parlamentul României, camera deputaților pentru a candida la primăria pe care astăzi o coordonează cu multă implicare, alături de echipa de funcționari din primărie pe care acesta a reușit să o unească pentru a face lucruri utile în Lehliu.
Într-o discuție pe care am avut-o cu acesta, primarul Iulian Iacomi spune motivul pentru care a revenit în comună, de acestă dată ca primar este unul simplu, clar pentru toți: Doream să fiu util pentru comunitate, pentru cei din Lehliu. L-am întrebat cum a văzut desfășurarea campaniei electorale din interior. Primarul Iacomi afirmă că e greu să fii înfrânt în alegerile locale. Dacă stăm să ne amintim de alegerile locale din Lehliu, cu siguranță putem spune că Partidul Național Liberal și-a trimis cel mai bun om la acel moment, Laurențiu Bănescu pentru a candida pentru primărie. Eșecul PNL-ului a fost marcat de faptul că Iacomi a câștigat alegerile detașat, fără nici o frică.
Se pare că acela a fost momentul în care comunitatea a știu să facă diferența între acte de promisiune făcute de oameni nesiguri pe ceea ce spun. Iacomi a ieșit pe străzi, a stat de vorbă cu oamenii, a luat pulsul acestora, le-a aflat nevoile și le-a promis că face tot ce poate mai bine din funcția de primar al orașului Lehiul Gară. Așa și-a câștigat repesectul, încrederea și susținerea oamenilor. Rețeta e simplă și eficientă.
LUCRĂRI DE ASFALTARE TERMINATE LA TIMP
Pe toată perioada când s-au desfășurat lucrări de asfaltare în Lehliu Gară, Iulian Iacomi se deplasa periodic în șantierele aflate în lucru. Au fost asfaltate și plombate mai multe străzi în orașul Lehliu Gară, s-au reparat străzi în satele Răzvani și Buzoieni. Au fost efectuate repartații curente la drumul comunal DC 34. Lucrările au fost realizate în termen scurt având și calitate d.p.d.v al lucrărilor.
Primăria Lehliu Gară vine în sprijinul cetățenilor care înțeleg că un oraș curat și întreținut este un oraș cu rezultate bune. Toate străzile importante și intens circulate au trotuarele betonate, zone verzi întreținute cu flori și gazon specific.
Oamenii cu care am stat de vorbă despre Lehliu Gară în caracterizează pe Iulian Iacomi ca fiind genul de om care știe ce are de făcut, ascultă opiniile oamenilor, pune în balanță beneficiile aduse comunității prin realizările aduse orașului și stie să gestioneze problemele pe care le identifică în Lehliu. Iacomi este omul care se implică datorită sufletului bun pe care îl are pentru oamenii din jurul său, pentru comunitatea pe care o reprezintă.
PROIECTE ÎN DERULARE
KETANES – un ansamblu de măsuri integrate pentru persoanele defavorizate din comunitatea marginalizată cu o valoare totală de 17.544.546 lei. Un grup țintă de 751 persoane defavorizate din satul Răzvani vor beneficia de:
– educație sanitară , școala după școală, a doua șansă;
– educație antreprenorială, prin care 10 persoane vor beneficia de 10 000 euro pentru a-și deschide o afacere;
– se vor face reparații la 80 locuințe și acte de proprietate gratuit la alte 200 gospodării;
– tabere școlare, cursuri de calificare gratuite în meserii căutate pe piață.
Proiectul se va finaliza în martie 2021.
– Reabilitare rețea canalizare în orașul Lehliu Gară prin P.N.D.L. II, pe o lungime de 4.902 metri liniari cu o valoare de 4.981.309 lei – în faza de licitație pe SICAP;
– Reabilitare rețea de apă în orașul Lehliu-Gară, prin P.N.D.L. II, pe o lungime de 4.085 metri liniari cu o valoare de 2.286. 325 lei fără TVA, în faza de licitație pe S.I.C.A.P.;
– Proiect regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în județele Călărași și Ialomița, cu finalizare în 2020, prin P.O.I.M., extindere stație epurare în Lehliu-Gară, realizare stație epurare în satul Răzvani, extindere rețea alimentare cu apă în satul Buzoieni;
– Amenajare parc central în orașul Lehliu Gară, prin GAL Valea Mostiștei FEADR măsura 8 ”Dezvoltare locală la scară mică”, în valoare de 100.000 euro DIN CARE 83.381 euro nerambursabili, aprobat de AFIR, urmează licitația pentru proiectare și execuție.
PROIECTE VIITOARE PENTRU LEHLIU
Aflam de la primarul Iulian Iacomi că n-are de gând să se oprească doar la atât. Urmează, în anii viitori să realizeze și alte proiecte la fel de importante pentru orașul Lehliu Gară. Asfaltarea străzilor din întreg orașul Lehliu Gară. Urmează o listă cu proiectele ce vor urma să fie puse în derulare:
– Înființare alimentare cu gaze în satul Răzvani;
– Asfaltare străzi în satele Răzvani și Buzoieni pe distanța de 5 și respectiv 1 km;
– Asfaltare străzi în orașul Lehliu-Gară pe 10.5 km(practic toate străzile vor fi asfaltate);
– Teren sintetic de fotbal de dimensiuni omologate FIFA, inclusiv tribune și vestiare prin proiect GAL Valea Mostiștei;
– Construire și dotare cămin cultural nou în satul Răzvani, prin Compania Națională de Investiții – faza obținerii de avize pentru depus la finanțator.
Munca de bună calitate pe care primarul Iulian Iacomi o depune pentru orașul pe care îl reprezintă pare a fi secretul rezultatelor notabile. Aceste lucruri nu ar fi fost posibile dacă alături de el nu s-ar fi aflat oameni competenți, profesioniști și dedicați
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În primăvara anului 1967, Uniunea Sovietică voia cu orice preț să sărbătorească 50 de ani de la Revoluția din Octombrie printr-un spectacol cosmic grandios. Nava Soiuz-1 urma să fie lansată cu un singur om la bord, iar a doua zi să se cupleze în orbită cu Soiuz-2, echipată cu trei cosmonauți. Cei patru urmau apoi să facă schimb de locuri și să se întoarcă pe Pământ în formații diferite – o premieră tehnică menită să eclipseze definitiv Statele Unite.
Doar că Soiuz-1 era bolnavă. Grav bolnavă. În lunile de teste, inginerii descoperiseră 203 de defecte structurale majore. Partea electronică era un coșmar, termoizolația aproape inexistentă, parașută principală fusese împachetată de mântuială. Toată lumea știa, de la tehnicieni până la proiectanții-șefi. Nimeni nu îndrăznea însă să oprească programul: Brejnev voia paradă, iar anularea ar fi însemnat umilință națională.
Pilotul principal ales era Vladimir Komarov, 40 de ani, inginer strălucit, deja erou al zborului Voskhod-1. Rezervă îi era Iuri Gagarin, primul om în cosmos și prietenul său cel mai apropiat. Când testele finale au arătat că nava nu poate fi salvată, Gagarin a făcut un gest disperat: s-a prezentat la centrul de pregătire și a cerut să ia el locul lui Komarov, sperând că autoritățile nu vor risca viața simbolului suprem al cuceririi spațiale sovietice.
Komarov a aflat. Și a refuzat categoric. „Dacă mor eu, tu rămâi în viață și vei putea lupta să nu se mai întâmple așa ceva niciodată”, i-a spus prietenului său. A acceptat misiunea știind că nu se va mai întoarce.
Pe 23 aprilie 1967, la ora 3:35 dimineața, racheta s-a ridicat de la Baikonur. Primele ore au fost un calvar. Unul dintre panourile solare nu s-a deschis, bateria s-a descărcat rapid, sistemele de orientare au început să cedeze. Komarov a încercat zeci de manevre manuale, dar nava devenea din ce în ce mai instabilă. Controlul misiunii a anulat lansarea lui Soiuz-2 – era clar că acuplarea era imposibilă.
A venit ordinul de întoarcere. La intrarea în atmosferă, capsula a început să se rotească nebunește. Când a ajuns la altitudinea de 7 kilometri, sistemul principal de parașute a eșuat complet. Parașuta de rezervă s-a deschis doar pe jumătate și s-a înfășurat imediat. Soiuz-1 s-a izbit de pământ cu peste 600 km/h lângă Orenburg. Impactul a fost atât de violent încât capsula s-a transformat într-o minge de metal topit. Corpul lui Komarov a fost practic pulverizat; ceea ce a rămas a încăput într-o cutie de pantofi.
Se spune că, în ultimele minute, când a înțeles că nu mai există nicio șansă, Komarov a deschis canalul de comunicație și a început să strige. Nu plângea. Blestema. Blestema pe cei care l-au obligat să zboare cu o navă moartă, pe inginerii care au semnat rapoarte mincinoase, pe politicienii care au preferat gloria goală în locul vieții unui om.
A murit la 40 de ani, lăsând în urmă o soție și doi copii. A murit știind totul și alegând să moară pentru ca altcineva – prietenul său – să poată trăi și să spună cândva adevărul.
Adevărul acela a rămas mult timp îngropat sub cenușa capsulei. Dar numele lui Vladimir Komarov a rămas: omul care a privit moartea în ochi și a acceptat-o cu demnitate, ca să nu moară altul în locul lui.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Primarul Mihăiță Beștea: „Din 2026, voi acorda mai mult timp mediului de afaceri. Investitorii trebuie ascultați direct”
Primarul municipiului Oltenița, Mihăiță Beștea, a anunțat că, începând cu anul 2026, administrația locală va pune un accent mai mare pe colaborarea directă cu antreprenorii locali și investitorii externi. Măsura vine după evaluarea primului an de mandat, în care edilul a constatat nevoia de dialog constant cu mediul privat.
„Cred că începând cu 2026 va trebui să acord mai mult timp mediului de afaceri. Nu e suficient să le spun că ușa mea e deschisă. Trebuie să merg eu către ei, să discut personal cu fiecare”, a declarat primarul Mihăiță Beștea în cadrul conferinței de presă.
Edilul a explicat că interacțiunile individuale cu investitorii sunt mai productive decât întâlnirile generale.
„Am observat că oamenii de afaceri sunt mult mai deschiși când discut în particular cu fiecare. Au orgolii, sunt competitori, dar când se simt ascultați, vin cu soluții concrete”, a precizat Beștea.
Primarul a dat exemplul reabilitării șoselei Chirnogi, unde decizia de modernizare a fost influențată și de prezența unor companii locale importante în zonă.
„Am ținut cont și de faptul că acolo activează doi agenți economici importanți. Infrastructura bună înseamnă și sprijin pentru dezvoltarea lor”, a spus edilul.
Administrația locală pregătește, pentru 2026, un pachet de facilități fiscale pentru investitorii care derulează proiecte de minimum 500.000 de euro, măsură ce urmează să fie dezbătută în Consiliul Local.
Scopul este de a stimula investițiile în producție, logistică și servicii, dar și de a crea locuri de muncă stabile pentru locuitorii orașului.
„Oltenița are o poziție strategică, aproape de Dunăre și de Capitală. Putem deveni un pol economic, dar trebuie să fim mai activi în relația cu mediul de afaceri”, a concluzionat primarul Beștea.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
AJFP Călărași anunță încasări record: 1,741 miliarde lei la bugetul general consolidat în primele 11 luni ale anului 2025
Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a raportat pentru perioada ianuarie–noiembrie 2025 venituri bugetare nete de 1.741,20 milioane lei, cu 221,30 milioane lei mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea confirmă un ritm accelerat al colectării taxelor și impozitelor la nivelul județului.
Încasări mai mari la bugetul de stat
La bugetul de stat au fost colectate 722,05 milioane lei, cu 110,71 milioane lei peste nivelul înregistrat în perioada similară din 2024. Cele mai importante categorii de venituri au fost:
-
Impozit pe profit – 123,43 milioane lei
-
Impozit pe venit – 271,16 milioane lei
-
TVA – 161,19 milioane lei
-
Accize – 1,53 milioane lei
-
Alte venituri – 164,74 milioane lei
Salt semnificativ la bugetul asigurărilor sociale
Încasările la bugetul asigurărilor sociale de stat au ajuns la 1.019,15 milioane lei, marcând o creștere de 110,59 milioane lei față de 2024. Structura veniturilor este următoarea:
-
Bugetul asigurărilor sociale de stat – 661,48 milioane lei
-
Bugetul asigurărilor de șomaj – 12,52 milioane lei
-
Bugetul asigurărilor de sănătate – 345,15 milioane lei
Restituiri de TVA către contribuabili
În același interval, AJFP Călărași a rambursat TVA în valoare totală de 65,14 milioane lei.
Potrivit documentului semnat de șefa administrației, Ionica Păduraru, instituția își menține ritmul de colectare peste nivelurile estimate, contribuind astfel la consolidarea bugetului de stat și la stabilitatea finanțelor publice în județ.
Dacă vrei, pot genera și variante de titluri
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Oltenița: noi locuri de parcare pe strada Luceafărului și lucrări la parcările din zona Spitalului Municipal
Bărbat de 58 de ani, găsit mort într-un canal de irigații la Dragoș Vodă. Pompierii călărășeni au intervenit
Ghimbirul – leacul străvechi care vindecă zeci de afecţiuni fără pastile
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
