Legea moştenirii 2024. După cum bine se știe, în România există prevederi legislative, stipulate în Codul Civil, cu privire la succesiune sau moștenire, iar dacă nu ai informațiile, îți explicăm noi ce este Legea moștenirii, precum și ce acte trebuie pentru succesiune. Dacă ții cont de aceste date, nu vei avea probleme la notar.

Legea moştenirii 2024. Codul Civil specifică tipurile de moșteniri

Deși s-ar putea să te fi lovit de aceste aspecte, și nu într-o siutație tocmai fericită, este important să cunoști legislația, în cazul nostru Legea moştenirii 2024. În Codul Civil sunt specificate în termeni clari câte tipuri de moșteniri sunt, și anume moștenirea testamentară și moștenirea legală.

În cazul primei forme de moștenire, după cum spune și titlul, este vorba de o moștenire dobândită în urma unui testament olograf, un document scris de mână, datat și semnat de persoana care vrea să lase prin testament anumite bunuri, și testamentul notarial, în principiu același document, numai că de data asta este unul redactat și autentificat de către un notar autorizat.

Cea de-a doua formă de moștenire, cea legală, se referă la lipsa unui testament, sau dovada faptului că deși există un testament, acesta nu este legal, proprietățile și bunurile persoanei decedate intrând în posesia urmașilor legali direcți ai acestuia, tipul acesta de moștenire, ca și cea testamentară, putând fi atacată în instanță de alți membri ai familiei celui decedat.

Advertisement

Legea moştenirii 2024 spune și cine are dreptul de moștenire

În baza aceluaiși cadru legal se stabilesc și cine sunt viitori beneficiari ai averii persoanei decedate, deci vorbim despre moștenitori testamentari, precum și moștenitorii legali, iar Legea moştenirii 2024 îi precizează ca fiind:

• Soțul supraviețuitor;
• Copiii defunctului și toți ceilalți urmași ai acestora;
• Părinți și bunici ori străbunici, unde este cazul;
• Alte rude până la gradul al patrulea, inclusiv.

Ce acte trebuie pentru succesiune

Conform Codului Civil, la momentul acesta se va demara procedura succesorală, ceea ce înseamnă că cei care vor deveni moștenitori vor trebui să prezinte anumite documente în baza cărora se va face dovada legitimă a succesiunii bunurilor persoanei decedate. Documentele se vor depune la Biroul de Stare Civilă din localitatea de domiciliu a persoanei decedate, iar aceste acte sunt, după cum urmează:

• Cerere tip;
• Certificat de deces (în original) al persoanei pentru care se face succesiunea;
• Certificat de atestare fiscală (în original), pe numele persoanei care a încetat din viață, eliberat de Direcția de Taxe și Impozite Locale (certificatul atestă că nu există datorii la bugetul local);
• Certificat de atestare fiscală (în original), pe numele persoanei care a încetat din viață, eliberat de ANAF (certificatul atestă că nu există datorii la bugetul de stat);
• Certificat de naștere și căsătorie pentru soțul supraviețuitor, după caz;
• Certificat de naștere și de căsătorie, după caz, dar și alte acte de identitate pentru moștenitori;
• Acte de proprietate pentru bunurile lăsate moștenire;
• Testament, după caz.

Legea moştenirii 2024 spune că în acest caz, după depunerea documentelor, se va obține o sesizare cu ajutorul căreia se va deschide procedura succesorală, ulterior viitori moștenitori fiind obligați să dezbată succesiunea în prezența obligatorie a unui notar autorizat, precum și în prezența a doi martori care vor confirma că l-au cunoscut pe cel decedat.

În acest caz sunt două situații clare prezentate de lege. Primul, nepunerea de acord a moștenitorilor, și în această situație succesiunea va fi dezbătută în fața unei instanțe judecătorești. Al doilea caz, moștenitorii se pun de acord, atunci notarul autentifică succesiunea, iar moștenitorii vor intra în posesia succesiunii.