Connect with us

Știri

Legea moştenirii 2024. Ce acte trebuie pentru succesiune, aşa nu vei avea probleme la notar

Published

on

Legea moştenirii 2024. După cum bine se știe, în România există prevederi legislative, stipulate în Codul Civil, cu privire la succesiune sau moștenire, iar dacă nu ai informațiile, îți explicăm noi ce este Legea moștenirii, precum și ce acte trebuie pentru succesiune. Dacă ții cont de aceste date, nu vei avea probleme la notar.

Legea moştenirii 2024. Codul Civil specifică tipurile de moșteniri

Deși s-ar putea să te fi lovit de aceste aspecte, și nu într-o siutație tocmai fericită, este important să cunoști legislația, în cazul nostru Legea moştenirii 2024. În Codul Civil sunt specificate în termeni clari câte tipuri de moșteniri sunt, și anume moștenirea testamentară și moștenirea legală.

În cazul primei forme de moștenire, după cum spune și titlul, este vorba de o moștenire dobândită în urma unui testament olograf, un document scris de mână, datat și semnat de persoana care vrea să lase prin testament anumite bunuri, și testamentul notarial, în principiu același document, numai că de data asta este unul redactat și autentificat de către un notar autorizat.

Cea de-a doua formă de moștenire, cea legală, se referă la lipsa unui testament, sau dovada faptului că deși există un testament, acesta nu este legal, proprietățile și bunurile persoanei decedate intrând în posesia urmașilor legali direcți ai acestuia, tipul acesta de moștenire, ca și cea testamentară, putând fi atacată în instanță de alți membri ai familiei celui decedat.

Legea moştenirii 2024 spune și cine are dreptul de moștenire

În baza aceluaiși cadru legal se stabilesc și cine sunt viitori beneficiari ai averii persoanei decedate, deci vorbim despre moștenitori testamentari, precum și moștenitorii legali, iar Legea moştenirii 2024 îi precizează ca fiind:

  • Soțul supraviețuitor;
  • Copiii defunctului și toți ceilalți urmași ai acestora;
  • Părinți și bunici ori străbunici, unde este cazul;
  • Alte rude până la gradul al patrulea, inclusiv.

Ce acte trebuie pentru succesiune

Conform Codului Civil, la momentul acesta se va demara procedura succesorală, ceea ce înseamnă că cei care vor deveni moștenitori vor trebui să prezinte anumite documente în baza cărora se va face dovada legitimă a succesiunii bunurilor persoanei decedate. Documentele se vor depune la Biroul de Stare Civilă din localitatea de domiciliu a persoanei decedate, iar aceste acte sunt, după cum urmează:

  • Cerere tip;
  • Certificat de deces (în original) al persoanei pentru care se face succesiunea;
  • Certificat de atestare fiscală (în original), pe numele persoanei care a încetat din viață, eliberat de Direcția de Taxe și Impozite Locale (certificatul atestă că nu există datorii la bugetul local);
  • Certificat de atestare fiscală (în original), pe numele persoanei care a încetat din viață, eliberat de ANAF (certificatul atestă că nu există datorii la bugetul de stat);
  • Certificat de naștere și căsătorie pentru soțul supraviețuitor, după caz;
  • Certificat de naștere și de căsătorie, după caz, dar și alte acte de identitate pentru moștenitori;
  • Acte de proprietate pentru bunurile lăsate moștenire;
  • Testament, după caz.

Legea moştenirii 2024 spune că în acest caz, după depunerea documentelor, se va obține o sesizare cu ajutorul căreia se va deschide procedura succesorală, ulterior viitori moștenitori fiind obligați să dezbată succesiunea în prezența obligatorie a unui notar autorizat, precum și în prezența a doi martori care vor confirma că l-au cunoscut pe cel decedat.

În acest caz sunt două situații clare prezentate de lege. Primul, nepunerea de acord a moștenitorilor, și în această situație succesiunea va fi dezbătută în fața unei instanțe judecătorești. Al doilea caz, moștenitorii se pun de acord, atunci notarul autentifică succesiunea, iar moștenitorii vor intra în posesia succesiunii.

Advertisement

Știri

85% dintre pensionarii din Călărași primesc de la 1 septembrie pensii mărite, însă unii rămân cu neclarități. Ce spune conducerea Casei Județene de Pensii Călărași

Published

on

Conducerea Casei Județene de Pensii (CJP) Călărași a anunțat, pe 6 septembrie 2023, că toate deciziile de pensie recalculate au fost puse în plată de la începutul lunii septembrie. În cadrul unei conferințe de presă, directoarea executivă a instituției, Tatiana Zaharia, a precizat că recalcularea a afectat aproximativ 57.491 de dosare, iar majoritatea pensionarilor din județ au înregistrat creșteri ale veniturilor. Pentru 8.347 dintre aceștia, procesul de recalculare nu a adus nicio mărire. La conferință a mai fost prezentă și Elena Dincă, directoarea adjunctă a CJP Călărași. 

Potrivit directoarei CJP Călărași, 85% dintre pensionari au beneficiat de creșteri ale pensiilor, iar 3.500 dintre aceștia au depășit pragul de 1.281 de lei, ieșind astfel din indemnizația socială. Cu toate acestea, în cazul a 8.347 de dosare s-a înregistrat o scădere a cuantumului pensiei, însă aceasta este doar pe hârtie, fără a afecta pensiile aflate în plată. Aproximativ 14.000 de pensionari din județ continuă să primească indemnizația socială, care reprezintă diferența dintre pensia de contributivitate și pensia minimă garantată de 1.281 de lei.

„Din 1 septembrie, toate deciziile recalculate au fost puse în plată. La nivelul județului Călărași, în urma recalculării, un procent de aproape 85% din dosare au înregistrat creșteri. Tot datorită recalculării drepturilor de pensie, din 1 septembrie, au ieșit din indemnizația socială 3.500 de pensionari, deci au depășit pragul de 1.281 de lei”, a declarat Tatiana Zaharia. 

Indemnizația socială pentru pensionari, cunoscută în trecut drept pensia socială minimă garantată, este o măsură adoptată de statul român în 2009 pentru reducerea sărăciei și îmbunătățirea standardului de viață al populației, acordată pensionarilor sistemului public de pensii ale căror venituri din pensii sunt sub nivelul stabilit prin lege. „Acea pensie minimă garantată se aplică tuturor pensionarilor, indiferent de data deschiderii drepturilor de pensie”, mai explică Tatiana Zaharia. În 2024, nivelul veniturilor care permit acordarea acestei indemnizații este de 1.281 lei, potrivit legii. 

Neclaritățile pensionarilor 

Cu toate acestea, procesul de recalculare a generat neclarități pentru unii pensionari. Mai mult de 1.100 dintre aceștia au solicitat clarificări legate de stabilirea stagiului de cotizare sau cuantumul pensiei. Aproximativ 200 dintre ei au depus cereri scrise pentru a primi răspunsuri oficiale. „Neclaritățile fac referire la perioada necontributivă, perioada asimilată sau la neluarea în calcul al sporului suplimentar privind activitatea desfășurată în grupe superioare de muncă”, arată directoarea executivă. 

Directoarea executivă adjunctă a CJP Călărași, Elena Dincă, a precizat că, în urma procesului de recalculare, deși unele pensii au înregistrat scăderi pe hârtie, nicio pensie aflată în plată nu va scădea efectiv. 

„La nivelul județului Călărași, am avut, în perioada de recalculare, 57.491 de dosare. Din acestea, avem o scădere la un număr de 8.347 de dosare, care reprezintă 14,52%, iar creștere până în 25% la un număr de 24.199 de dosare, creștere între 50% și 75% pentru 5.496 de dosare, creștere între 75% și 100% pentru 429 de dosare, iar creștere de 100% pentru 45 de dosare. Sunt pensii care au scădere, dar doar pe decizie, ca și cuantum, însă nicio pensie aflată în plată nu scade”, a punctat Elena Dincă în cadrul conferinței. 

În proiectul de lege se precizează că nicio pensie în plată nu va scădea, chiar dacă în urma recalculării va rezulta o sumă mai mică decât cea aflată deja în plată. În aceste cazuri, valoarea pensiei va rămâne egală cu cea primită înaintea recalculării.

Pensiile ar trebui să ajungă în principiu în prima jumătate a lunii septembrie. Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) a anunțat că primele pensii vor sosi însă prin Poșta Română, începând cu data de luni, 2 septembrie. Pe card, pensiile ar trebui să fie virate joi, 12 septembrie.

Advertisement

Continue Reading

Actualitate

Cod galben de inundații! Ce județe sunt vizate

Published

on

Hidrologii au emis o avertizare cod galben pentru râurile din județele Vaslui, Bacău, Galați, Vrancea, Tulcea și Constanța, unde există riscul depășirii cotelor de atenție și al inundațiilor locale. Avertizarea este valabilă până vineri seara.

Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis joi o avertizare Cod galben, bazată pe situația hidrometeorologică actuală și prognoza pentru următoarele 24 de ore. Avertizarea va începe joi la ora 23:00 și va fi valabilă până vineri la ora 18:00.

„Acesta va afecta anumite sectoare de râuri din bazinele hidrografice Prut şi Siret, în judeţele: Vaslui, Bacău, Galaţi şi Vrancea, râurile din judeţul Tulcea şi cele din jumătatea de nord a judeţului Constanţa, unde sunt posibile depăşiri ale cotelor de atenţie. Atenţionarea hidrologică vizează în principal fenomenele de scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie şi viituri rapide pe râurile mici, cu posibile efecte de inundaţii locale”, au transmis hidrologii, scrie news.ro.

 

Continue Reading

Actualitate

Structura anului universitar 2024-2025. Când vor începe studenții facultatea

Published

on

În anul universitar 2024-2025, majoritatea facultăților din România vor începe cursurile luni, 30 septembrie.

Spre deosebire de liceeni, care încep cursurile mai devreme, pe 9 septembrie, studenții nu vor beneficia de vacanța de toamnă, urmând să intre în vacanță abia sâmbătă, 21 decembrie, când începe vacanța de iarnă sau cea de sărbători.

La fel ca elevii, studenții vor avea vacanța de iarnă între 21 decembrie 2024 și 7 ianuarie 2025, pentru a acoperi zilele libere de Crăciun, Anul Nou, Bobotează și Sfântul Ioan Botezătorul. Cursurile vor fi reluate miercuri, 8 ianuarie 2025.

Structura anului universitar 2024-2025 prevede cursuri în următoarele perioade: 30 septembrie 2024 – 20 decembrie 2024, 8 ianuarie 2025 – 21 ianuarie 2025 și 24 februarie 2025 – 30 mai 2025. Vacanța de iarnă este programată între 21 decembrie 2024 și 7 ianuarie 2025, iar vacanța intersemestrială va avea loc între 12 și 23 februarie 2025. Examenele pentru semestrul I sunt prevăzute între 22 ianuarie și 11 februarie 2025, iar cele de final de an universitar între 31 mai și 20 iunie 2025.

Desigur, structura anului universitar 2024-2025 poate fi modificată pentru studenții din anii terminali, care în mod obișnuit trebuie să finalizeze mai devreme anul universitar pentru a putea susține examenul de licență sau disertație.

 

 

Continue Reading

Cele mai vizualizate