Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 36°C | Anul X Nr. 520

Știri

Legea moştenirii 2024. Ce acte trebuie pentru succesiune, aşa nu vei avea probleme la notar

Published

on

Legea moştenirii 2024. După cum bine se știe, în România există prevederi legislative, stipulate în Codul Civil, cu privire la succesiune sau moștenire, iar dacă nu ai informațiile, îți explicăm noi ce este Legea moștenirii, precum și ce acte trebuie pentru succesiune. Dacă ții cont de aceste date, nu vei avea probleme la notar.

Legea moştenirii 2024. Codul Civil specifică tipurile de moșteniri

Deși s-ar putea să te fi lovit de aceste aspecte, și nu într-o siutație tocmai fericită, este important să cunoști legislația, în cazul nostru Legea moştenirii 2024. În Codul Civil sunt specificate în termeni clari câte tipuri de moșteniri sunt, și anume moștenirea testamentară și moștenirea legală.

În cazul primei forme de moștenire, după cum spune și titlul, este vorba de o moștenire dobândită în urma unui testament olograf, un document scris de mână, datat și semnat de persoana care vrea să lase prin testament anumite bunuri, și testamentul notarial, în principiu același document, numai că de data asta este unul redactat și autentificat de către un notar autorizat.

Cea de-a doua formă de moștenire, cea legală, se referă la lipsa unui testament, sau dovada faptului că deși există un testament, acesta nu este legal, proprietățile și bunurile persoanei decedate intrând în posesia urmașilor legali direcți ai acestuia, tipul acesta de moștenire, ca și cea testamentară, putând fi atacată în instanță de alți membri ai familiei celui decedat.

Advertisement

Legea moştenirii 2024 spune și cine are dreptul de moștenire

În baza aceluaiși cadru legal se stabilesc și cine sunt viitori beneficiari ai averii persoanei decedate, deci vorbim despre moștenitori testamentari, precum și moștenitorii legali, iar Legea moştenirii 2024 îi precizează ca fiind:

  • Soțul supraviețuitor;
  • Copiii defunctului și toți ceilalți urmași ai acestora;
  • Părinți și bunici ori străbunici, unde este cazul;
  • Alte rude până la gradul al patrulea, inclusiv.

Ce acte trebuie pentru succesiune

Conform Codului Civil, la momentul acesta se va demara procedura succesorală, ceea ce înseamnă că cei care vor deveni moștenitori vor trebui să prezinte anumite documente în baza cărora se va face dovada legitimă a succesiunii bunurilor persoanei decedate. Documentele se vor depune la Biroul de Stare Civilă din localitatea de domiciliu a persoanei decedate, iar aceste acte sunt, după cum urmează:

  • Cerere tip;
  • Certificat de deces (în original) al persoanei pentru care se face succesiunea;
  • Certificat de atestare fiscală (în original), pe numele persoanei care a încetat din viață, eliberat de Direcția de Taxe și Impozite Locale (certificatul atestă că nu există datorii la bugetul local);
  • Certificat de atestare fiscală (în original), pe numele persoanei care a încetat din viață, eliberat de ANAF (certificatul atestă că nu există datorii la bugetul de stat);
  • Certificat de naștere și căsătorie pentru soțul supraviețuitor, după caz;
  • Certificat de naștere și de căsătorie, după caz, dar și alte acte de identitate pentru moștenitori;
  • Acte de proprietate pentru bunurile lăsate moștenire;
  • Testament, după caz.

Legea moştenirii 2024 spune că în acest caz, după depunerea documentelor, se va obține o sesizare cu ajutorul căreia se va deschide procedura succesorală, ulterior viitori moștenitori fiind obligați să dezbată succesiunea în prezența obligatorie a unui notar autorizat, precum și în prezența a doi martori care vor confirma că l-au cunoscut pe cel decedat.

În acest caz sunt două situații clare prezentate de lege. Primul, nepunerea de acord a moștenitorilor, și în această situație succesiunea va fi dezbătută în fața unei instanțe judecătorești. Al doilea caz, moștenitorii se pun de acord, atunci notarul autentifică succesiunea, iar moștenitorii vor intra în posesia succesiunii.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Scandal cu pumni, picioare și pietre într-o comună din Călărași: patru femei au fost reținute de polițiști

Published

on

politie

Patru femei din comuna Tămădău Mare, județul Călărași, au ajuns în arest preventiv după ce au fost implicate într-un scandal violent, care a degenerat în lovituri și violare de domiciliu. Incidentul a avut loc în seara zilei de 22 iulie și a fost sesizat la 112 de o tânără de 22 de ani, martoră la întreaga scenă.

Potrivit Inspectoratului de Poliție Județean Călărași, trei dintre femei, cu vârste între 18 și 45 de ani, au pătruns în curtea unei localnice de 38 de ani, pe fondul unui conflict spontan amplificat de consumul de alcool. Victima a fost lovită cu pumnii și picioarele în zona feței și a corpului, însă a ripostat, lovind una dintre agresore cu o piatră în cap.

Deși la fața locului a fost solicitat un echipaj medical, cele două femei rănite au refuzat transportul la spital. Polițiștii au completat formularul de evaluare a riscului, stabilind existența unui pericol iminent, însă părțile implicate au refuzat emiterea unui ordin de protecție provizoriu. Acestora li s-au înmânat cereri pentru obținerea unui ordin de protecție pe cale judecătorească.

După finalizarea cercetărilor și administrarea probatoriului, în data de 25 iulie, cele patru femei implicate în scandal au fost reținute pentru 24 de ore. Ele sunt cercetate pentru lovire sau alte violențe, violare de domiciliu și tulburarea ordinii și liniștii publice, sub coordonarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Lehliu Gară.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Alertă meteo: Cod roșu și portocaliu de caniculă — Județul Călărași sub influența unui val intens de căldură

Published

on

Perioada de alertă: 26 iulie, ora 10 – 27 iulie, ora 10

Meteorologii au emis avertizări de cod roșu și cod portocaliu de caniculă pentru mai multe regiuni din România. În județul Călărași, ne aflăm în zona de cod portocaliu, ceea ce înseamnă un val de căldură intens, cu disconfort termic accentuat.

🔥 Ce înseamnă cod portocaliu la Călărași

  • Temperaturi maxime între 35 și 39 °C, cu un disconfort termic semnificativ. Indicele temperatură‑umezeală (ITU) va depăși pragul critic de 80 de unități.
  • Temperaturi minime pe timpul nopții între 18 și 22 °C, existând posibilitatea ca unele nopți locale să fie tropicale.
  • Această situație se manifestă în contextul în care Muntenia de sud, inclusiv Călărași, se află sub cod portocaliu, în timp ce sudul Dobrogei și Oltenia sunt sub cod roșu.

📍 Cât de afectate sunt celelalte zone

  • Sub cod roșu sunt: Banat, Oltenia, cea mai mare parte a Munteniei și sudul Dobrogei. Acolo se estimează temperaturi maxime de 39…43 °C, iar ITI va depăși 80. Nopțile tropicale vor fi frecvente, cu minime între 22 și 25 °C.
  • Sub cod portocaliu – pe lângă Călărași și Muntenia – se află Crișana, majoritatea Transilvaniei, nord‑estul și estul Munteniei, sudul Moldovei și nordul Dobrogei (cu similare nivele de disconfort termic și ITU ridicat).

🧊 Zone cu impact mai redus (recul termic)

Zona de receptivitate mai scăzută la acest episod, fără avertizare activă, include:

Advertisement
  • Transilvania de vest (unele județe de vest)
  • Nord‑vestul Moldovei
  • Zonele montane înalte, unde valorile termice rămân mult mai scăzute, fără disconfort sever
  • Regiuni cum sunt Maramureșul și nordul Moldovei

Aici eterne variații locale de temperatură pot face ca, deși există caniculă în zonele adiacente, intensitatea să fie mult redusă.

Recomandări pentru populație

  • Evitați activitățile în aer liber între 11:00 – 17:00
  • Hidratați‑vă des, chiar și fără senzație de sete
  • Purtați îmbrăcăminte ușoară, deschisă la culoare și utilizați protecție solară
  • Stați la umbră sau în spații climatizate în special după‑amiaza
  • Nu lăsați copii ori persoane vulnerabile în mașini parcate

 

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Vasile Iliuță răspunde acuzațiilor legate de criza de la Ecoaqua: „Nu ne jucăm cu viitorul județului pentru răfuieli politice”

Published

on

Președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, reacționează dur în urma declarațiilor lansate în spațiul public de Amelia Giurcan, președinta USR Călărași, și susține că adevărata cauză a blocajului financiar de la Ecoaqua nu are legătură cu „asumarea morală”, ci cu o complicitate politică gravă, care riscă să arunce în aer un proiect de peste 400 de milioane de euro.

„Această poziție nu este despre jocuri politice. Este despre responsabilitate. Despre adevăr și despre apărarea interesului public”, subliniază Iliuță într-un mesaj ferm adresat opiniei publice.

Potrivit liderului județean, principalul responsabil pentru criza actuală este senatorul Ciprian Pandea, liderul PNL Călărași, despre care afirmă că a blocat sistematic demiterea fostului director al Ecoaqua, Eduard Grama, deși acesta se afla într-o situație de incompatibilitate și avea interdicție legală de a ocupa funcții publice.

„Cu sprijinul direct al lui Pandea, Grama a mai rămas în funcție câteva luni – exact perioada în care a semnat fazarea contractului de finanțare. Semnătura sa, dată în condițiile unei interdicții, a declanșat blocajul actual și riscul pierderii fondurilor europene”, susține Iliuță, explicând că finanțatorul a respins cererile de plată tocmai din acest motiv: documentele au fost semnate ilegal.

Advertisement

Mai mult, președintele CJ vorbește despre o „complicitate penală” între Ciprian Pandea și Eduard Grama, susținând că acesta din urmă a rămas în funcție prin sprijin politic și „recompense” oferite unor apropiați ai PNL, cum ar fi angajări fictive sau măriri de salarii acordate rudelor consilierilor.

„Ceea ce s-a întâmplat nu mai poate fi numit simplă influență politică. Este o complicitate clară – cu elemente care pot fi analizate inclusiv din perspectivă penală”, punctează Iliuță.

În același timp, liderul CJ Călărași își asumă greșeala de a-l fi susținut pe Eduard Grama în trecut, dar spune că, în momentul în care s-a constatat că acesta nu mai îndeplinea condițiile legale, a cerut public demiterea sa.

„Nu am făcut compromisuri. Am aplicat legea”, afirmă președintele CJ, precizând că echipa sa lucrează acum pentru a corecta viciile de reprezentare juridică și a salva un proiect major pentru județ: modernizarea rețelelor de apă și canalizare în zeci de localități.

„Dacă abandonăm, pierd mii de oameni care au nevoie de apă potabilă, rețele moderne și condiții decente de trai. Nu ne permitem să pierdem aceste fonduri. Nu pentru că ne afectează politic. Ci pentru că afectează viitorul județului Călărași”, avertizează Vasile Iliuță.

Advertisement

În final, el critică vehement ipocrizia celor care „joacă rolul moraliștilor” în spațiul public, deși au contribuit la dezastru prin inacțiune sau sabotaj politic: „Ciprian Pandea e mereu în poză când e de bifat o reușită, dar dispare când apar problemele. Dacă Ecoaqua ajunge în colaps, este rezultatul unei complicități cinice, construite cu sânge rece”.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading