Connect with us

Știri

Legea Educației, modificată pentru a patra oară de Guvern. Ce schimbări s-au produs

Legea Educației a fost din nou modificată de Guvernul Ciolacu printr-o ordonanță de urgență. Aceasta reprezintă a patra modificare a actului normativ de la promulgare până în prezent.

Guvernul a adoptat recent o ordonanță de urgență prin care modifică din nou Legea Educației Deca-Iohannis. OUG 112 din 23 septembrie, publicată în Monitorul Oficial pe 25 septembrie, introduce o serie de schimbări la mai multe articole ale legii, vizând în special învățământul superior, cu accent pe programele de doctorat.

Legea a fost modificată fără a fi anunțată public, iar Ministerul Educației nu a comunicat aceste schimbări. Ordonanța de urgență, deja publicată în Monitorul Oficial, nu poartă semnătura ministrei Educației, Ligia Deca. Majoritatea modificărilor fac referire la Articolul VI din Legea învățământului superior nr. 199/2023, după cum urmează:

”(5) Granturile aferente studiilor universitare de doctorat includ cuantumul burselor individuale pentru doctoratul științific/profesional organizat la forma de învățământ cu frecvență și nu includ cuantumul burselor individuale pentru doctoratul științific/profesional organizat la forma de învățământ cu frecvență redusă”

Advertisement

”(6) Programele de studii universitare de doctorat se pot organiza la următoarele forme de învățământ: cu frecvență și cu frecvență redusă”

”(7) Programele de studii universitare de doctorat organizate la forma de învățământ cu frecvență sunt cu bursă. Programele de studii universitare de doctorat organizate la forma de învățământ cu frecvență redusă sunt fără bursă”.

Clasificarea programelor de studii de doctorat

(6) Programele de studii universitare de doctorat sunt de două tipuri:

a) doctorat științific, care are ca finalitate producerea de cunoaștere științifică originală, relevantă internațional, pe baza unor metode științifice și poate fi organizat la forma de învățământ cu frecvență sau cu frecvență redusă. Doctoratul științific constituie bază pentru cariera profesională în învățământul superior și cercetare;

Advertisement

b) doctorat profesional, în toate domeniile, inclusiv în învățământul universitar dual, care are ca finalitate producerea de cunoaștere originală pe baza aplicării metodei științifice, a reflecției sistematice sau a cercetării aplicative asupra unor creații artistice, asupra unor performanțe sportive de înalt nivel național și internațional sau asupra unor teme de importanță practică și care constituie o bază pentru cariera profesională în învățământul superior și cercetare, în domeniile vizate. Doctoratul profesional poate fi organizat la forma de învățământ cu frecvență sau cu frecvență redusă”, scrie în OUG, conform playtech.ro.

Știri

Păianjenul Săgeată – minunea colorată a naturii

Micrathena sagittata, cunoscută popular ca păianjenul în formă de săgeată, este o specie de păianjen din familia Araneidae, renumită pentru aspectul său distinctiv și comportamentul fascinant. Această specie este răspândită în principal în America de Nord, în special în zonele împădurite și grădinile din estul Statelor Unite, până în America Centrală.

Păianjenul Micrathena sagittata are un dimorfism sexual pronunțat. Femelele sunt mai mari, având un abdomen triunghiular, asemănător unei săgeți, în culori vii – de obicei galben, roșu și negru – și spini proeminenți pe margini. Acești spini nu doar că oferă un aspect unic, ci pot descuraja și prădătorii. Lungimea corpului femelelor variază între 7 și 10 mm. În contrast, masculii sunt mult mai mici, de aproximativ 4-5 mm, cu un abdomen mai plat și mai puțin colorat, lipsit de spini.

Micrathena sagittata este un păianjen țesător de pânză, construind pânze orbiculare (circulare) în zone cu vegetație densă, de obicei la înălțimi joase. Pânza sa este folosită pentru a captura insecte mici, care constituie principala sursă de hrană. Femelele sunt sedentare, petrecând mult timp în centrul pânzei, în timp ce masculii sunt mai mobili, căutând femele pentru împerechere.

Reproducerea are loc în sezonul cald, iar femelele depun ouă într-un sac de mătase bine protejat. După împerechere, masculii pot deveni victime ale femelelor, un comportament frecvent la păianjeni, cunoscut sub forma de canibalism sexual.

Advertisement

Acești păianjeni preferă habitatele umede și umbroase, cum ar fi pădurile de foioase, marginile pădurilor sau grădinile. Sunt activi în lunile de vară, iar pânzele lor pot fi observate frecvent dimineața, când roua le face mai vizibile.

Micrathena sagittata joacă un rol important în ecosistem, contribuind la controlul populațiilor de insecte. Deși nu este agresivă față de oameni și mușcătura sa nu este periculoasă, aspectul său neobișnuit poate atrage atenția sau poate speria observatorii neavizați.

Curiozități

  • Forma abdomenului femelei este atât de distinctivă încât este adesea comparată cu o săgeată sau un vârf de lance, de unde și denumirea comună.
  • Spre deosebire de alte specii de păianjeni, Micrathena sagittata este activă doar în timpul zilei, pânza fiind reconstruită zilnic.

Acest păianjen fascinant, deși mic, este un exemplu remarcabil al diversității și adaptării în lumea insectelor și arahnidelor, captând interesul biologilor și al iubitorilor de natură deopotrivă.

Continue Reading

Știri

Adevărul despre centralele de apartament: Diana Buzoianu spulberă miturile legate de interdicțiile UE

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a dezmințit zvonurile privind o presupusă interdicție a Uniunii Europene asupra centralelor de apartament. Într-o declarație recentă, aceasta a subliniat că nicio reglementare europeană nu împiedică instalarea sau utilizarea centralelor termice individuale. Buzoianu a îndemnat cetățenii să se informeze din surse oficiale pentru a evita confuziile generate de informații neverificate. Această clarificare vine în contextul în care preocupările legate de eficiența energetică și tranziția verde sunt intens discutate la nivel european. Ministrul a adăugat că România sprijină măsurile de reducere a emisiilor, dar acestea nu implică interzicerea centralelor de apartament. În schimb, se promovează soluții sustenabile, cum ar fi modernizarea sistemelor de încălzire, pentru a crește eficiența energetică. Cetățenii sunt încurajați să acceseze programele guvernamentale de finanțare pentru astfel de îmbunătățiri.

Continue Reading

Știri

Semnificația istorică a zilei de 20 iulie

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

356 i.Hr – S-a născut Alexandru cel Mare, regele Macedoniei, unul dintre marii comandanți militari ai omenirii, fondator al unuia dintre cele mai mari imperii din istorie.

802 – Carol cel Mare primește cadou de la califul Harun al-Rashid, la Aachen, elefantul Abul Abbas, împreună cu alte daruri.

1031 – A murit Regele Robert al II-lea al Franței.

Advertisement

1402 – Sultanul otoman Baiazid I a fost înfrânt in Bătălia de la Ankara și făcut prizonier de Timur lenk, împăratul imperiului Timurid.

1514 – În urma înfrângerii răscoalei țărănești din Transilvania, Gheorghe Doja, conducătorul răscoalei,  a fost torturat pe un tron încins și executat din ordinul lui Ioan Zapolya.

1707 – S-a încheiat a doua domnie a lui Antioh Cantemir in Tara Moldovei. A început a doua domnie a lui Mihai Racoviță.

1810 – Populația din Bogotá, Columbia, declară independența față de Spania.

1848 – Manifestație de protest pe câmpia de la Filaret („Câmpia Libertății”) din București, împotriva încălcării teritoriului Țării Romanești de către armata otomană (20 iulie/1 august).

Advertisement

1871 – Teritoriul British Columbia se alătură Confederației Canadiene.

1877 – A început Asediul Plevnei (20 iulie – 10 decembrie 1877), parte din Războiul Ruso-Turc din 1877-1878.

1896 – A apărut ziarul „Liga Ortodoxă”, sub conducerea lui Alexandru Macedonski. In paginile acestei publicații au debutat Tudor Arghezi și Gala Galaction.

1903 – Ford Motor Company produce prima sa mașină, Quadriciclul.

1927 – A decedat Ferdinand I, rege al României.

Advertisement

1927 – La vârsta de numai cinci ani, Mihai I devine regele Românilor, în urma morții regelui Ferdinand I.

1936 – A fost semnată Convenția de la Montreux în Elveția, prin care Turcia este autorizata sa fortifice strâmtorile Bosfor si Dardanele, cu obligația de a garanta in timp de pace, trecerea liberă a tuturor navelor.

1940 – Danemarca părăsește Liga Națiunilor.

1944 – Al doilea război mondial – Adolf Hitler supraviețuiește complotului de la 20 iulie, in care s-a încercat asasinarea sa de către Claus von Stauffenberg.

1944 – La Bombay în India, autoritățile anunță o epidemie de holeră care a ucis 34.000 de oameni în trei luni.

Advertisement

1949 – Israelul și Siria semnează un armistițiu, care pune capăt la nouăsprezece luni de război.

1951 – Regele Abdullah I al Iordaniei este asasinat de un palestinian, în timp ce participa la rugăciunile de vineri într-o moschee din Ierusalim.

1952 – Are loc ceremonia de deschidere a celei de-a XV-a ediții a Jocurilor Olimpice la Helsinki, Finlanda.

1960 – În Ceylon, astăzi Sri Lanka, Sirimavo Bandaranaike este aleasă prima femeie prim-ministru.

1969  –  Astronauții americani Neil Armstrong și Edwin “Buzz” Aldrin devin primii oameni care pășesc pe Lună, în timpul misiunii Apollo 11.

Advertisement

1973 – A murit actorul americano-chinez Bruce Lee, specialist în arte marțiale.

1974 – Mii de soldați turci au invadat Ciprul după eșuarea discuțiilor din capitala greacă, Atena, dintre Turcia si Grecia.

1976 – Nava spatială americană „Viking–1″ a atins suprafața planetei Marte.

1977 – Agenția Centrală de Informații a S.U.A, a dezvăluit in baza Legii Freedom of Information Act, că a făcut experimente vizând controlul minții.

1980 – Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite votează că statele membre al O.N.U. nu ar trebui să recunoască Ierusalimul drept capitala a Israelului.

Advertisement

1983 – A avut loc vizita oficială de prietenie a lui Nicolae Ceaușescu în Republica Zambia.

1989 – Diplomatul Mircea Răceanu a fost condamnat la moarte. A fost arestat la data de 31 ianuarie 1989 pentru colaborarea cu serviciile secrete americane. A fost judecat și condamnat la moarte la 20 iulie 1989, pentru trădare și spionaj și achitat 11 ani mai târziu. Aceasta a fost ultima pedeapsă capitală pronunțată în perioada comunistă. Totuși, trei luni mai târziu, Nicolae Ceaușescu îi comută pedeapsa la 20 de ani închisoare.

1992 – Václav Havel demisionează din funcția de președinte al Cehoslovaciei.

1999 – Miscarea Falun Gong este interzisă în Republica Populară Chineză, și urmează o represiune pe scară largă împotriva aderenților săi.

2021 – NASA a anunțat că a reparat telescopul spațial Hubble.

Advertisement

Continue Reading