La zi
Klaus Iohannis a promulgat o nouă lege: Restaurantele, cantinele și serviciile de catering sunt obligate să ofere gratuit apă
Urmăriți știrile Călărașipress.ro pe Whatsapp
Guvernul României a implementat o normă europeană care stipulează că restaurantele, barurile și chiar serviciile de catering sunt obligate să furnizeze gratuit, din rețeaua publică apă potabilă, clienților care o solicită.
În Monitorul Oficial de luni, 15 aprilie, a fost oficializată ordonanța de urgență adoptată de guvern în luna ianuarie, care stabilește furnizarea gratuită a apei potabile prin rețeaua de distribuție pentru consumatorii din restaurante, cantine și servicii de catering. Deoarece nu a fost specificat un termen fix pentru intrarea în vigoare, se aplică automat termenul de trei zile de la data publicării în Monitorul Oficial.
Cu alte cuvinte, începând de joi, 18 aprilie, restaurantele sunt obligate să furnizeze gratuit apă potabilă clienților care o solicită.
Conform legii, trebuie să ofere gratuit apă potabilă de la robinet la cerere:
- autoritățile și instituțiile administrației publice centrale și locale pentru persoanele prezente în sediile acestora;
- operatorii economici care oferă servicii de alimentație publică pentru clienții proprii;
- angajatorul pentru angajați.
În conformitate cu proiectul, atât autoritățile publice, cât și firmele din domeniul alimentației publice, precum barurile, restaurantele și cafenelele vor fi obligate să expună într-un loc vizibil și accesibil pentru public următorul anunț: „Această unitate oferă, la cerere și în mod gratuit, apă potabilă de la robinet”.
Un Proiect de Lege Uitat: Verificarea Calității Apei Potabile în Locuințe
Un alt proiect de lege, adoptat acum șase ani, al cărui stadiu actual este necunoscut, propunea ca autoritatea de sănătate publică locală să efectueze gratuit și la cerere o verificare anuală a calității apei potabile din locuințe, prin prelevarea de probe de la robinete.
Dacă se constata că parametrii de calitate nu sunt respectați, locatarul putea solicita un filtru de apă, costul acestuia fiind acoperit de primăria locală, în cazul în care neconformitatea era cauzată de rețeaua internă și, de asemenea, de către rețeaua externă dacă remedierea situației dura mai mult de 7 zile.
Potrivit autorilor proiectului, în prezent, în România lipsește o metodă gratuită de testare a calității apei, iar costul minim al unei analize de apă este de 250 de lei. Această situație plasează România printre ultimele state din Uniunea Europeană în ceea ce privește consumul apei de la robinet.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
GEST DE SUFLET LA CĂMINUL „SF. ANTIM IVIREANUL” – BUNICUȚELE AU TRICOTAT DARURI PENTRU MOȘ NICOLAE, IAR EMOȚIILE AU UMPUT CAMERA
La Căminul „Sfântul Antim Ivireanul”, apropierea sărbătorilor de iarnă a venit cu căldură adevărată. Un grup de bunicuțe a lucrat în ultimele săptămâni la mici daruri tricotate, pregătite cu grijă pentru celelalte rezidente ale centrului. Fiecare surpriză – pufoasă, colorată și făcută cu migală – poartă câte o parte din inima celor care au vrut să dăruiască bucurie.
Darurile au fost împărțite în ajun de Moș Nicolae, iar atmosfera a fost încărcată de emoție. Zâmbete sincere, îmbrățișări, lacrimi de recunoștință – toate au transformat un gest simplu într-o lecție de bunătate.
Pentru aceste femei în vârstă, sărbătoarea nu înseamnă doar a primi, ci mai ales a dărui. Momentul a demonstrat încă o dată că generozitatea nu ține cont de vârstă, ci de inimă.
La final, reprezentanții căminului au transmis mulțumiri celor care au făcut posibil acest moment: Toader Doina, Mimi Alecu, Tania Toma, Carmen Bunea, Ionelia Babacu, Georgiana, Rodica Gheorghe, Elena Bălan și Mariana Duță.
Un mic gest, o mare emoție – iar la Căminul „Sf. Antim Ivireanul”, spiritul sărbătorilor a sosit mai devreme decât oriunde.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Profesoara universitară Rodica Mihaela Stănoiu, care a ocupat funcția de ministru al Justiției în cabinetul Adrian Năstase între decembrie 2000 și martie 2004, a încetat din viață pe 3 decembrie 2025, la vârsta de 86 de ani.
Născută pe 10 mai 1939 în localitatea Nucet, județul Dâmbovița, Rodica Stănoiu a fost o figură importantă în justiția românească de la începutul anilor 2000, într-o perioadă de intense reforme pentru aderarea la Uniunea Europeană și de controverse privind independența sistemului judiciar.
După 1990, a intrat în politică, devenind senator din partea PDSR (ulterior PSD) pentru județul Olt, cu mai multe mandate consecutive începând din 1996.
Pe plan academic, a absolvit Facultatea de Drept a Universității din București în 1961, a obținut doctoratul în drept în 1975 și a urmat stagii de specializare în criminologie și drept comparat la universități din Montreal și Strasbourg. După 1990, a predat la instituții precum Universitatea „Spiru Haret” și Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”, fiind autoare a numeroase lucrări în domeniul criminologiei și dreptului penal.
Mandatul de ministru al Justiției
Numită în decembrie 2000, Rodica Stănoiu a coordonat reorganizarea Ministerului Justiției și numiri cheie în sistem, în contextul monitorizării europene. Mandatul său a fost asociat cu dezbateri aprinse privind arhivele fostei Direcții Generale de Protecție și Anticorupție (SIPA), suspectate că ar fi fost folosite pentru presiuni asupra magistraților.
După 2004, a ocupat poziții precum consilier prezidențial pentru securitate națională și șef al Administrației Prezidențiale în mandatul lui Ion Iliescu, înainte de a reveni în Senat. Ulterior, s-a retras treptat din politică, rămânând activă în mediul academic și în dezbateri de specialitate pe teme de drept penal.
Specialistă în criminologie și drept penal
Dincolo de cariera politică, Rodica Stănoiu a fost recunoscută ca expert în criminologie, cercetător la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române și participant la conferințe internaționale. A condus asociații profesionale în domeniu și a contribuit la proiecte de lege în materie penală. Foști studenți și colaboratori i-au apreciat contribuția la formarea generațiilor de juriști, deși numele său a rămas legat de controversele anilor 2000.
În ultimii ani, a apărut rar în public, limitându-se la comentarii punctuale pe teme de justiție și politică penală.
Verdictul definitiv de colaborare cu Securitatea
Cariera Rodicăi Stănoiu a fost umbrită de acuzațiile de colaborare cu fosta Securitate. În 2006, CNSAS a stabilit că ar fi furnizat note informative sub pseudonimele „Sanda” și „Georgeta” între 1983 și 1987. Ea a contestat decizia, invocând erori și falsuri.
După un lung proces, Curtea de Apel Oradea a menținut verdictul în 2012, iar Înalta Curte de Casație și Justiție l-a confirmat definitiv în 2014, concluzionând că a colaborat ca poliție politică. Pe fondul scandalului, a părăsit PSD în 2006 și s-a alăturat Partidului Conservator în 2007. Până la final, a negat public acuzațiile, susținând că notele i-au fost atribuite pe nedrept.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Stimați utilizatori, vă transmitem atașat lista cu planificarea citirii contoarelor din apartamente, aferente lunii DECEMBRIE 2025
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
MINIVACANȚĂ CU AMENZI ȘI DOSARE! Peste 500 de polițiști în teren, zeci de infracțiuni constatate
Muzeul Dunării de Jos anunță două ateliere tematice dedicate tradițiilor de iarnă, în perioada 15–17 decembrie
PPC blue lansează campania „Energie pentru un nou drum”, un angajament pentru viitorul tinerilor instituționalizați
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
