Știri
„Jaful secolului” din perioada interbelică a României
În perioada interbelică, România, proaspăt întregită după Marea Unire din 1918, era o țară plină de contraste: efervescență culturală, modernizare timidă, dar și sărăcie cronică în mediul rural, corupție și instabilitate politică. În acest context, un eveniment a rămas în memoria colectivă drept „Jaful secolului” – furtul spectaculos al tezaurului Băncii Naționale a României din filiala sa din Ploiești, petrecut în noaptea de 12 spre 13 septembrie 1922. Această poveste, demnă de un roman polițist, combină ingeniozitate, trădare și o anchetă care a ținut prima pagină a ziarelor timp de săptămâni.
În anii 1920, România interbelică se confrunta cu provocări economice majore. Reforma agrară din 1921, deși necesară, a tensionat relațiile sociale, iar Marea Criză Economică din 1929-1933 era încă la orizont. În acest climat, Banca Națională a României (BNR) era un simbol al stabilității financiare, iar filialele sale din marile orașe păstrau sume considerabile de bani și valori. Filiala din Ploiești, un oraș industrial în plină dezvoltare datorită zăcămintelor de petrol, era un punct strategic, dar și vulnerabil.
În noaptea fatidică, un grup de hoți a pătruns în sediul BNR Ploiești printr-un tunel săpat meticulos timp de săptămâni întregi. Tunelul, lung de peste 20 de metri, pornea dintr-o clădire învecinată, folosită drept paravan, și ajungea exact sub camera blindată a băncii. Spargerea a fost executată cu o precizie uluitoare: hoții au tăiat seiful cu unelte de ultimă generație pentru acea vreme, furând peste 2,5 milioane de lei (o sumă colosală, echivalentă astăzi cu câteva milioane de euro), bijuterii și obligațiuni. Furtul a fost descoperit dimineața, când angajații au găsit seiful gol și un haos de unelte abandonate.
Ancheta a scos la iveală că „Jaful secolului” nu a fost opera unor infractori obișnuiți, ci a unui grup bine organizat, condus de un personaj enigmatic, poreclit „Maestrul”. Se presupune că liderul era un fost inginer care lucrase la construcția clădirii BNR și cunoștea detaliile arhitecturale ale seifului. Alături de el, grupul includea un fost angajat al băncii, care a furnizat informații despre programul paznicilor, și câțiva infractori experimentați, specializați în spargeri. Planul a fost conceput cu o meticulozitate demnă de filmele de mai târziu: au închiriat o clădire alăturată sub pretextul deschiderii unei prăvălii, au săpat tunelul noaptea pentru a evita suspiciunile și au folosit un sistem rudimentar de ventilație pentru a lucra în subteran.
Descoperirea jafului a provocat un scandal național. Ziarele vremii, precum Universul sau Adevărul, au relatat pe larg despre „cea mai îndrăzneață lovitură din istoria României”. Poliția, sub presiunea opiniei publice și a BNR, a lansat o anchetă amplă, condusă de comisarul Nicolae Ionescu, un detectiv renumit pentru tenacitate. Inițial, lipsa urmelor evidente a făcut ca ancheta să bată pasul pe loc, dar un pont anonim a dus la arestarea unui membru al bandei, care a mărturisit sub presiune. Treptat, majoritatea hoților au fost prinși, dar „Maestrul” a rămas de negăsit, alimentând legendele că ar fi fugit în Franța sau Argentina cu o parte din pradă.
Recuperarea banilor a fost parțială – doar aproximativ 30% din sumă a fost returnată, restul fiind cheltuită sau ascunsă. Procesul hoților, care a avut loc în 1923, a fost un spectacol mediatic. Inculpații au fost condamnați la ani grei de închisoare, dar fascinația publicului pentru ingeniozitatea jafului a transformat cazul într-o legendă urbană.
„Jaful secolului” a scos în evidență vulnerabilitățile sistemului bancar al vremii, ducând la investiții în securitate și la modernizarea seifurilor BNR. Totodată, a reflectat o societate interbelică în care disperarea economică și tentația câștigului rapid împingeau unii indivizi spre gesturi extreme. Povestea a inspirat scriitori și jurnaliști, fiind comparată cu marile spargeri din Europa, precum furturile din băncile londoneze ale epocii.
Astăzi, „Jaful secolului” rămâne o pagină fascinantă din istoria interbelică a României, un amestec de curaj, ingeniozitate și tragedie. Este o poveste care ne amintește că, în spatele progresului și a idealismului „României Mari”, existau umbrele unei societăți în căutarea identității și stabilității.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Scene revoltătoare surprinse la Grădina Zoologică din Călărași! Animalele exotice sunt nevoite să împartă mâncarea cu șobolanii, care au invadat cuștile în căutare de hrană.
Imaginile transmise de cititorii noștri arată o realitate greu de ignorat: în cușca urșilor, cinci șobolani, slăbiți de foame, se luptă pentru o bucată de pâine, cel mai probabil mucegăită, destinată animalelor.
În loc să fie un loc de protecție și îngrijire pentru animale, Zoo Călărași pare să fi devenit raiul rozătoarelor, care se hrănesc cot la cot cu speciile exotice. Situația ridică serioase semne de întrebare cu privire la condițiile de igienă, siguranță și bunăstarea animalelor.
Ce spun oamenii:
„Am dus copilul să vadă animalele și am rămas șocați! În cușca ursului erau șobolani care mâncau din mâncarea lui. Este grav!”, a povestit un vizitator.
Astfel de imagini pun sub semnul întrebării managementul instituției și lipsa unor măsuri clare pentru combaterea dăunătorilor. În condițiile în care grădinile zoologice ar trebui să fie un exemplu de grijă și respect pentru animale, realitatea de la Călărași ne arată exact contrariul.
Întrebarea rămâne: cât de siguri mai sunt vizitatorii și ce se întâmplă cu sănătatea animalelor ținute în captivitate, dacă hrana lor este disputată de șobolani?
Am cerut un punct de vedere conducerii Zoo Călărași.
Revenim!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Stație de încărcare electrică „în mijlocul câmpului”, de un an și jumătate. Localnicii: „E pentru trotinete și tractoare!”
O adevărată „minune” stă de aproape doi ani pe marginea drumului spre comuna Luica: o stație de încărcare pentru mașini electrice, amplasată direct în câmp, fără podișcă, fără acces și – cel mai probabil – fără curent.
Dragoș Ionuț Ivan, cel care a fotografiat instalația și a postat imaginile pe Facebook, spune că de fiecare dată când trecea pe acolo rămânea uimit de „ciudățenia” rămasă nefolosită. „Nu e recentă, e acolo de vreun an jumate, poate chiar mai mult. Mă gândeam că, dacă nu o pozez, o fac ăștia mâine și gata, dispare minunea. Dar nu cred, o să mai stea așa mult și bine…”, scrie acesta.
Postarea a adunat zeci de comentarii ironice. „Perfectă pentru trotinete și trocareci”, a spus un localnic. Altul a glumit că stația ar fi „pentru tractoare”, iar un alt comentator a remarcat: „Cred că a fost gândită doar pentru Jeep-uri 4×16”.
Internauții au continuat să facă haz de necaz: „Dacă n-are nici curent, de ce să-i mai facă podișcă?”, „Poate e pentru elicoptere”, sau „O să ajungă pe masa puradeilor dacă are fier și cupru”.
Stația, cu panouri verzi și semne de parcare, arată ca un decor de film abandonat. „Tind să cred că-i doar un prop pentru studiouri cinematografice”, a comentat un utilizator.
Deocamdată, nimeni nu știe cine a montat-o și de ce nu funcționează, însă pentru șoferii din zonă ea a devenit deja un reper și un motiv de glume: prima stație de încărcare electrică „pentru căruțe și trotinete” din Călărași.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Execuția bugetară pe semestrul I: Oltenița încasează peste 92 milioane lei pentru dezvoltare și servicii publice
Consiliul Local al Municipiului Oltenița a aprobat, în ședința ordinară din data de 31 iulie 2025, Hotărârea nr. 141 privind execuția bugetului general consolidat al unității administrativ-teritoriale la data de 30 iunie 2025.
Conform documentelor adoptate, execuția bugetară aferentă primului semestru al anului indică un nivel al încasărilor de 92.606.751 lei, raportat la un buget anual estimat la 212.582.787 lei. În paralel, plățile efectuate pentru susținerea activităților curente și a proiectelor de dezvoltare au totalizat 81.960.933 lei.
Structura Execuției Bugetare: Funcționare și Dezvoltare
Bugetul local a fost structurat pe două secțiuni principale:
- Secțiunea de funcționare – a acoperit cheltuielile curente ale instituției și serviciilor publice locale, cu plăți în valoare de peste 29 milioane lei.
- Secțiunea de dezvoltare – a înregistrat investiții în valoare de aproximativ 52,8 milioane lei, vizând modernizarea infrastructurii locale, educației, sănătății și a serviciilor sociale.
Veniturile bugetare au provenit din:
- impozitul pe venit (34,3 milioane lei),
- cote defalcate din TVA,
- impozite și taxe locale,
- venituri din concesiuni, chirii, servicii publice și amenzi,
- sume alocate din fonduri externe nerambursabile și programe guvernamentale (PNRR, Anghel Saligny, FEDR).
Finanțarea Instituțiilor Subordonate
Execuția bugetară include și bugetele instituțiilor subordonate Consiliului Local, între care:
- Spitalul Municipal Oltenița, cu încasări de peste 21,3 milioane lei,
- Direcția de Asistență Socială și Direcția de Cultură Oltenița,
- unități de învățământ precum Școala M. Eliade, Liceul I. Ghica sau Grădinița cu program prelungit nr. 2.
Transparență și Conformitate Legală
Hotărârea a fost adoptată în conformitate cu prevederile Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale și Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, în urma consultărilor comisiilor de specialitate și a publicării anunțului aferent.
Documentul a fost semnat de președintele de ședință, doamna Munteanu Cristina-Laura, și contrasemnat de secretarul general al municipiului, domnul Moldoveanu Adrian, fiind însoțit de anexele detaliate privind veniturile și cheltuielile efective la nivel local.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Zoo Călărași, paradisul șobolanilor: urșii își împart hrana cu rozătoarele flămânde
Stație de încărcare electrică „în mijlocul câmpului”, de un an și jumătate. Localnicii: „E pentru trotinete și tractoare!”
Cangurul Maurice de la Zoo Călărași, salvat de echipa medicală a dr. Blebea Valentina
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
