Când a preluat conducerea Spitalului Județean de Urgență Călărași în 2020, Mihai Bogdan s-a confruntat cu o realitate sumbră: un deficit major de medici, clădiri într-o stare deplorabilă și un sistem birocratic care îngreuna orice încercare de schimbare. Într-un interviu pentru Călărași Press, fostul manager și actual vicepreședinte al Consiliului Județean dezvăluie provocările din culisele administrației, ce a reușit să schimbe și ce regrete are după mandatul său. De la investițiile în modernizare și atragerea de specialiști până la problemele încă nerezolvate, Mihai Bogdan vorbește deschis despre transformările spitalului și lupta continuă pentru un sistem medical mai eficient.
Vicepreședintele Mihai Bogdan a subliniat că fiecare pas înainte făcut de Spitalul Județean de Urgență Călărași s-a datorat unei colaborări strânse la nivel instituțional, sub coordonarea echipei Consiliului Județean Călărași, condusă de Vasile Iliuță. În opinia sa, succesul în administrație nu este meritul unei singure persoane, ci al unui efort colectiv.
„Înainte îl vedeam doar ca un simplu cetățean, nu-mi plăcea ce vedeam pe afară și nu înțelegeam ce înseamnă funcționarea lui și ce probleme are. După ce am fost numit manager, am avut nevoie de o perioadă de documentare înainte de a lua decizii. Apoi, am realizat cât de repede pot fi schimbate unele lucruri, dar și unde apar blocajele.”
Starea spitalului și lucrările de modernizare
Mihai Bogdan a recunoscut că, la preluarea mandatului, aspectul exterior al spitalului nu era unul îngrijit, iar proiectele deja începute necesitau modificări.
„Senzația pe care o aveam atunci era una de rușine. E greu e spus că faci lucruri foarte frumoase, dar în realitate vezi că lucrurile nu sunt așa în exterior. Am găsit o soluție să schimbăm lucrurile. Era un proiect pornit, dar care fusese modificat de multe ori. Contractul era semnat, iar implementarea a început în perioada în care am fost acolo. Designul actual al spitalului este amprenta Consiliului Județean.”
O decizie dificilă a fost legată de corpurile F, G și H, pentru care s-a discutat inițial despre demolare. În final, s-a reușit obținerea finanțării pentru consolidare seismică și reabilitare energetică.
„Am înțeles că nu erau bani pentru a aduce clădirea la standarde, dar a apărut un proiect care viza fix ce aveam nevoie. Am obținut finanțare și ne-am concentrat pe reabilitare.”
Despre foștii manageri ai SJU și relația cu personalul medical
Fostul manager a evitat să critice predecesorii săi, subliniind că schimbarea nu poate fi realizată de o singură persoană, însă recunoscut că „managerii despre care vorbiți nu umblau prin spital sau nu vorbeau cu oamenii”.
„E important ca fiecare om din administrație să facă ceva care să rămână. Oamenii vor să vadă progres, nu doar promisiuni. Dacă cetățeanul simte că e puțin mai bine decât înainte, atunci înseamnă că am adus un plus.”
Un aspect delicat a fost problema atitudinii cadrelor medicale față de pacienți. Bogdan a implementat chestionare de satisfacție, dar acestea nu sunt mereu completate de pacienți sau sunt completate „cu temerile de a nu deranja”, mai explică fostul manager.
„Cea mai mare problemă semnalată de oameni ține de atitudine. Deși situația s-a îmbunătățit, încă există nemulțumiri. Încercăm să identificăm dacă sunt probleme reale sau cazuri izolate.”
Deficitul de medici și soluțiile pentru atragerea specialiștilor
Vicepreședintele Consiliului Județean a recunoscut că spitalul se confruntă cu un deficit de medici în anumite specializări, dar există și progrese semnificative.
„În 2020, la UPU aveam un singur medic urgentist și două doamne doctor cu competență de urgență. Acum avem 10-11 urgentiști. La terapie intensivă și anestezie am adus medici, iar pe cardiologie am făcut progrese, dar la neurologie încă avem dificultăți.”
Pentru a atrage medici la Călărași, spitalul oferă trei avantaje principale:
- Respectul conducerii – un aspect apreciat de medicii noi.
- Posibilitățile de dezvoltare – dotări tehnice și susținere pentru evoluția profesională.
- Facilități.
„Toată lumea spune că aducem medici și ei pleacă. E adevărat, dar aducem mai mulți decât pierdem. Dacă reușim să păstrăm 30% dintre cei care vin, este un succes”, a mai adăugat Bogdan Mihai.
Ce nu a reușit să facă și ce își reproșează?
Mihai Bogdan a recunoscut că există încă multe aspecte care necesită îmbunătățiri, în special problema resursei umane.
„Nu sunt foarte mulțumit de faptul că nu avem încă un control pe ceea ce înseamnă resursa umană specializată. În primul rând, mi-aș dori foarte mult să avem foarte mulți medici pe toate palierele, să putem dezvolta serviciile medicale”, a afirmat acesta.
Fostul manager al spitalului a ținut să precizeze că reușitele în modernizarea unității sanitare nu sunt rezultatul unei inițiative individuale, ci al unei echipe
Dacă ar putea să schimbe ceva, acesta spune că s-ar concentra pe a crește numărul de specialiști la nivel de țară prin inițiative legislative. „În final, producem mult mai puțini specialiști decât avem nevoie”, a adăugat oficialul. El a explicat că una dintre soluții ar fi utilizarea rezidenților, însă mulți dintre aceștia părăsesc sistemul după terminarea rezidențiatului, fără a rămâne în posturile vacante. În opinia sa, o soluție ar fi modificarea legislației pentru a obliga medicii să rămână în spital o perioadă după terminarea pregătirii, având în vedere că acum, chiar dacă există rezidenți în domenii deficitare, aceștia nu sunt suficient de motivați să rămână.
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
