Știri
Instituția Prefectului anunță primul caz pozitiv de COVID-19 pentru județul Călărași
COMUNICAT DE PRESĂ
20.03.2020, ora 17:00
Vă informăm că, la data de 20.03.2020, în județul Călărași, se află în monitorizare 395 de persoane izolate la domiciliu pentru o perioadă de 14 zile. În carantină instutiționalizată există 43 de persoane.
Persoanele aflate în izolare la domiciliu și în carantină nu prezintă simptomatologie specifică infectării cu coronavirus COVID-19 și au o stare de sănătate bună. Dintre persoanele internate la secția de boli contagioase a Spitalului Județean de Urgență Călărași, s-au recoltat probe pentru toate cele 9 persoane, iar rezultatul uneia dintre probe este pozitiv, restul de 8 sunt negative sau în așteptare.
Persoana confirmată cu COVID-19, este venită în țară în data de 17.03.2020, iar în data de 18.03.2020 s-a prezentat la Spitalul Județean de Urgență Călărași cu simptomatologie ușoară specifică infecției cu noul coronavirus, fiind internată pe secția de boli contagioase. La primirea rezultatului, pacientul a fost transferat la Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeș București.
Conform propriei declarații, la venirea în țară, persoana a mers direct la domiciliu și s-a autoizolat. Menționăm că în acest moment, ancheta epidemiologică legată de acest caz este în desfășurare.
VĂ RUGĂM SĂ VĂ INFORMAȚI DOAR DIN SURSE OFICIALE, SĂ RESPECTAȚI MĂSURILE TRANSMISE DE AUTORITĂȚI ȘI SĂ NU PĂRĂSIȚI LOCUINȚA DECÂT DACĂ ESTE NEAPĂRAT NECESAR!
sursa: Prefectura Călărași
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Călărași au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a unui bărbat în vârstă de 50 de ani, acuzat de tentativă de viol și violare de domiciliu. Faptele au avut loc pe 22 mai 2025, iar dosarul a fost înaintat instanței la începutul lunii iulie.
Potrivit rechizitoriului, inculpatul R.A. ar fi pătruns fără drept în locuința cumnatei sale, o femeie de 36 de ani, și, fără acordul acesteia, ar fi recurs la violență fizică. Victima a fost lovită de două ori cu palmele peste față și imobilizată prin strângerea brațelor, în urma agresiunii necesitând între 4 și 5 zile de îngrijiri medicale, conform raportului medico-legal.
Anchetatorii susțin că bărbatul a încercat să întrețină un act sexual cu victima, în ciuda opoziției ferme a acesteia, exprimată atât verbal, cât și prin refuz clar al oricărei relații intime.
Cazul a fost înaintat Judecătoriei Călărași cu propunerea menținerii arestului preventiv.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
„Dosarul București”, romanul de debut al lui William Maz, este un thriller captivant care împletește spionajul, intriga politică și drama personală pe fundalul Revoluției Române din 1989. Povestea îl urmărește pe Bill Hefflin, un agent CIA de origine română, dezrădăcinat și bântuit de lipsa unei vieți personale și de nostalgia iubirii din copilărie. Chemat la București de misteriosul Boris, contactul său din KGB, Hefflin este prins în vâltoarea unei revoluții manipulate de forțe externe, inclusiv CIA, într-un joc de putere în care nimeni și nimic nu este ceea ce pare.
Maz construiește o narațiune tensionată, cu un ritm alert, care evocă atmosfera romanelor lui John le Carré, combinând suspansul și complexitatea psihologică a personajelor cu o doză de acțiune demnă de Jason Bourne. Punctul forte al romanului este autenticitatea detaliilor istorice și culturale, autorul – născut în București și emigrat în SUA – oferind o perspectivă intimă asupra României anilor ’80, marcată de paranoia regimului Ceaușescu și de umbrele spionajului Războiului Rece. Străzile Bucureștiului, descrise vivid, devin un personaj în sine, încărcate de tensiune și pericol.
Bill Hefflin este un protagonist complex, sfâșiat între loialități contradictorii și dorința de a-și regăsi rădăcinile și iubirea pierdută. Relația sa cu Boris, păpușarul care pare să controleze fiecare aspect al vieții sale, adaugă un strat de ambiguitate morală, ținând cititorul în suspans până la finalul imprevizibil. Temele exilului, identității și sacrificiului personal sunt țesute subtil în intriga de spionaj, oferind profunzime emoțională.
Cu toate acestea, romanul are momente în care ritmul încetinește din cauza detaliilor tehnice excesive despre operațiunile de spionaj, care pot copleși cititorii mai puțin familiarizați cu genul. De asemenea, unele personaje secundare ar fi putut beneficia de o dezvoltare mai nuanțată pentru a completa tabloul narativ.
„Dosarul București” este o lectură captivantă, recomandată iubitorilor de thrillere și celor interesați de istoria recentă a României. Maz reușește să creeze o poveste care echilibrează suspansul cu reflecții profunde despre apartenență și pierdere, făcând din acest roman un debut impresionant
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Gândacul de copac cu spini de obsidian, inspirat de fascinanta familie a Membracidae, este o insectă mică, dar uimitoare, renumită pentru camuflajul său sofisticat și morfologia neobișnuită. Cu aproximativ 3.200 de specii răspândite în regiuni tropicale și temperate din întreaga lume, acești gândaci de copac sunt rude apropiate ale cicadelor și ale frunzarilor. Deși sunt mai puțin comuni în Europa, diversitatea lor este impresionantă în pădurile tropicale din America de Sud, Africa și Asia. Cea mai distinctivă trăsătură a lor este pronotumul, o structură asemănătoare unui scut situată pe torace, care se extinde adesea peste corp, luând forme ciudate ce imită spini, scoarță, ciuperci sau chiar excremente pentru a descuraja prădătorii.
Un exemplu reprezentativ este Umbonia crassicornis, cunoscută popular sub numele de „gândacul spinos”. Această specie, cu o lungime a corpului de aproximativ 10-12 mm, are un pronotum pronunțat, care formează o proeminență ascuțită, asemănătoare unui spin, mai ales vizibilă la masculi. La femele, această structură poate fi mai robustă, uneori lățită la vârf. Culoarea variază între nuanțe de verde, bronz, galben sau chiar modele pătate, permițând insectei să se integreze perfect cu ramurile sau tulpinile plantelor gazdă. Camuflajul este atât de eficient încât grupuri de astfel de gândaci pot sta nemișcați pe o ramură, fiind practic invizibili pentru păsări sau alte prădători.
Gândacii de copac cu spini de obsidian se hrănesc cu sevă, folosind un rostru ascuțit pentru a perfora țesuturile plantelor. Această dietă îi face importanți în ecosisteme, deoarece contribuie la ciclul nutrienților, deși uneori pot afecta plantele cultivate, fiind considerați dăunători minori în agricultură. Unele specii, precum Umbonia crassicornis, trăiesc în colonii și prezintă comportamente sociale, inclusiv îngrijirea puilor de către femele, un aspect rar în lumea insectelor. Comunicarea între indivizi se realizează prin vibrații transmise prin plante, un sistem subtil care le permite să coordoneze activități sau să semnaleze pericole.
Un aspect fascinant al acestor insecte este diversitatea formelor pronotumului. În timp ce la Umbonia crassicornis acesta seamănă cu un spin, alte specii pot avea proeminențe care imită ciuperci, frunze uscate sau chiar furnici. Această adaptare evolutivă nu doar că le protejează de prădători, ci le ajută să se ascundă și de insectele concurente. În plus, pronotumul poate juca un rol în termoreglare sau în atragerea partenerilor, deși aceste funcții sunt încă studiate de entomologi.
Gândacul de copac cu spini de obsidian, deși inspirat din realitate, evocă o imagine aproape mitică datorită aspectului său unic. Aceste creaturi demonstrează cât de ingenioasă poate fi natura în crearea unor mecanisme de supraviețuire, transformând o insectă minusculă într-un maestru al deghizării. Prin rolul lor în ecosisteme și adaptările lor remarcabile, gândacii de copac continuă să captiveze cercetătorii și iubitorii naturii deopotrivă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Bilanțul Jandarmeriei Călărași pentru primele șase luni ale anului 2025: peste 2.300 de misiuni și amenzi de aproape 160.000 de lei
Incendiu la Maternitatea Cuza Vodă din Iași: plan roșu activat
Călărașiul, sub cod portocaliu de caniculă și furtuni violente: temperaturi de până la 40°C și nopți tropicale
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
