La zi
INS: Inflația a urcat la 9,9% în august. Prețurile, +2,1% față de iulie

La zi
Proiectul pentru instalarea radarelor fixe în România, blocat din cauza nealocării fondurilor guvernamentale

România rămâne fără radare fixe de viteză, după ce Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a blocat procedura de achiziție pentru cele 400 de camere de supraveghere. Motivul principal: lipsa alocării bugetare, conform declarațiilor purtătorului de cuvânt Alin Șerbănescu, citat de ProMotor.
Odată ce finanțarea de circa 79 de milioane de lei (fără TVA) va fi aprobată, CNAIR va putea demara licitația, însă, pe baza experiențelor anterioare – care au implicat etape de proiectare de 6 luni și execuție de 18 luni –, întregul proiect riscă să se prelungească până la un an și jumătate, ceea ce ar amâna activarea radarelor fixe cel puțin până în 2027.
În absența radarelor fixe, Poliția Rutieră se bazează exclusiv pe 1.186 de radare mobile: 700 de tip pistol, montabile pe trepied, și restul integrate în autospeciale. Acestea au avut un impact masiv în 2025, mai ales prin noile modele pe trepied, care au prins mii de șoferi imprudenți.
Sistemul automat e-SIGUR, lansat la nivel național în martie 2025, a detectat peste 15.500 de posibile abateri de viteză în primele șase luni. Rezultatul? Aproape 350.000 de amenzi aplicate și suspendarea a circa 33.000 de permise de conducere pentru depășirea limitelor legale. Cele mai aglomerate zone cu radare mobile includ autostrăzile A1 și A2, dar și drumurile naționale din jurul marilor orașe – o listă completă a locațiilor cu densitate ridicată este disponibilă pentru șoferii atenți.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Meteo și Mediu
Cod galben de vreme severă în nord-vestul județului Călărași

ISU Călărași anunță COD GALBEN de averse torențiale (15–25 l/mp), descărcări electrice și, izolat, grindină de mici dimensiuni în partea de N-V a județului.
Recomandări ISU:
-
Evitați deplasările și parcarea sub copaci ori linii electrice.
-
Deconectați aparatele electrice sensibile; nu atingeți cabluri căzute.
-
Adăpostiți-vă în spații sigure pe durata furtunii.
-
Sunați la 112 în caz de urgență.
Sursa: ISU Călărași.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Peste 80 de joburi la Călărași! Salarii de până la 4.050 lei și oferte pentru toate buzunarele

Vești bune pentru cei care își caută de muncă! AJOFM Călărași scoate la bătaie în această săptămână, 8 – 14 septembrie 2025, peste 80 de locuri de muncă vacante. Oferta e diversă și are ceva pentru toată lumea: de la muncitori necalificați, până la absolvenți de facultate cu experiență.
Cele mai multe posturi vin din partea CONFEX SRL, care angajează nu mai puțin de 30 de oameni, cu salarii ce ajung la 4.050 lei lunar.
În topul angajatorilor se mai află GREIEREL & FURNICA SRL, cu 10 posturi la confecții, dar și GENERAL ROMANIA, care vânează oameni cu studii medii și superioare.
Surpriza vine de la TERASTEEL Lehliu Gară, care caută un programator fabricație, dar cere și experiență de minimum doi ani.
De la posturi pentru șoferi cu permis categoria B, până la oferte pentru biologi, economiști sau muncitori simpli, lista e lungă și variată.
Cel mai atractiv salariu? 4.050 lei pentru 8 ore de muncă pe zi în domeniul confecțiilor.
Toate joburile pot fi consultate la sediul AJOFM Călărași sau pe site-ul oficial.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.