La zi
Informare publică – Pestă Porcină Africană
PESTA PORCINĂ AFRICANĂ AMENINŢĂ SĂ SE RĂSPÂNDEASCĂ
ÎN EUROPA: FIŢI ATENŢI LA SEMNELE EI ŞI ANUNŢAŢI AUTORITĂȚILE LOCALE
Cine cauzează pesta porcină africană?
Pesta porcină africană este cauzată de un virus.
La ce specii este întâlnită boala?
La porcii domestici şi porcii mistreţi europeni de toate vârstele, indiferent de
gen.
Pot oamenii să se infecteze cu acest virus?
Nu!
A mai evoluat boala în România?
Până în prezent, virusul nu a pătruns pe teritoriul României. Virusul
poate determina pagube importante prin procentul de mortalitate ridicat,
prin dificultăţile de eradicare a bolii şi prin restricţiile impuse comerţului,
de aceea, teritoriul ţării trebuie păstrat indemn.
Unde evoluează boala în prezent în Europa?
În Uniunea Europeană în Lituania, Letonia, Estonia, Polonia şi Italia (insula)
Sardinia, în Federaţia Rusă, Ukraina, Belarus, foarte aproape de graniţa cu
state ale Uniunii Europene.
Cât de mult durează de la infectarea porcilor, până la apariţia semnelor
de boală?
3-15 zile, dar în forma acută de boală semnele pot apărea în 3-4 zile.
Cum arată un porc bolnav de pestă porcină africană?
Nu există semne specifice care să indice boala, semnele pot fi atribuite şi altor
boli.
• mortalitatea ridicată, aproape de 100%, intervenită într-un timp extrem de
scurt;
• temperatură foarte ridicată (40,5 – 42 ◦C) şi stare febrilă;
• roşeaţă sau învineţire a pielii, a marginilor urechilor, a vârfului picioarelor, a
abdomenului şi pieptului;
• lipsa poftei de mâncare, apatie şi împleticire în mers, care pot apărea cu 24-
48 de ore înaintea morţii;
• vomitări, diaree (uneori cu sânge) şi urdori la ochi;
Cum se transmite virusul?
Prin contact direct între animalele sănătoase şi cele bolnave sau indirect, prin:
• hrănirea porcilor cu resturi de la bucătărie, când originea cărnii de porc
folosită la gătit nu este cunoscută;
• alţi vectori infectaţi ca: vehicule, haine, adăposturi în care a evoluat boala.
• toate secreţiile, excreţiile, fluidele, ţesuturile provenite de la animalele
infectate, bolnave şi moarte, precum şi animale care au supravieţuit
îmbolnăvirii şi s-au recuperat;
În mediul extern: virusul poate rezista în fecale 6-10 zile, în produsele din porc
mai multe luni, iar în carnea congelată mai mulţi ani. Este cel mai rezistent
virus, ceea ce-l face foarte periculos.
Pot fi animalele vaccinate împotriva pestei porcine africane?
Nu există vaccin împotriva acestei boli! Măsurile de prevenire (igienă
alimentară şi a exploataţiilor, mişcările animalelor şi măsurile de control
aplicate de autorităţile împuternicite sunt singurele metode care pot ţine
bola departe.
Există tratament pentru această boală?
NU!
Ce fac în cazul în care suspectez că un porc este bolnav de pestă porcină
africană?
• anunţ imediat medicul veterinar împuternicit de liberă practică din localitate,
ori medicul veterinar oficial, ori Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru
Siguranţa Alimentelor din judeţul meu;
• izolez imediat animalul bolnav, sau cadavrul de alte animale fără semne de
boală şi îl prezint medicului veterinar;
• mă oblig să nu arunc cadavrul animalului în locuri neamenajate.
Ce vor face serviciile veterinare în cazul apariţiei unui focar de pestă
porcină africană?
• toţi porcii vor fi ucişi, iar proprietarii vor primi despăgubiri pentru pierderile
suferite;
• toate cadavrele porcilor ucişi vor fi distruse în condiţii de maximă securitate
astfel încât să se împiedice orice transmitere a bolii;
• circulaţia animalelor va fi pusă sub restricţii în perioada evoluţiei bolii, iar
animalele din curţile aflate în perimetrul de restricţii vor fi ţinute sub
observaţie;
• exploataţiile infectate vor fi dezinfectate, dezinsectate şi deratizate, primind
aprobarea pentru repopulare când condiţiile sunt întrunite.
De reţinut:
Este mai bine să raportaţi orice suspiciune de boală, chiar dacă ea nu se
va confirma, decât să nu raportaţi deloc!
Nu vă temeţi de penalizări ale guvernului, contribuţia dumneavoastră este
esenţială în menţinerea indemnizăţii ţării!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Profesoara universitară Rodica Mihaela Stănoiu, care a ocupat funcția de ministru al Justiției în cabinetul Adrian Năstase între decembrie 2000 și martie 2004, a încetat din viață pe 3 decembrie 2025, la vârsta de 86 de ani.
Născută pe 10 mai 1939 în localitatea Nucet, județul Dâmbovița, Rodica Stănoiu a fost o figură importantă în justiția românească de la începutul anilor 2000, într-o perioadă de intense reforme pentru aderarea la Uniunea Europeană și de controverse privind independența sistemului judiciar.
După 1990, a intrat în politică, devenind senator din partea PDSR (ulterior PSD) pentru județul Olt, cu mai multe mandate consecutive începând din 1996.
Pe plan academic, a absolvit Facultatea de Drept a Universității din București în 1961, a obținut doctoratul în drept în 1975 și a urmat stagii de specializare în criminologie și drept comparat la universități din Montreal și Strasbourg. După 1990, a predat la instituții precum Universitatea „Spiru Haret” și Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”, fiind autoare a numeroase lucrări în domeniul criminologiei și dreptului penal.
Mandatul de ministru al Justiției
Numită în decembrie 2000, Rodica Stănoiu a coordonat reorganizarea Ministerului Justiției și numiri cheie în sistem, în contextul monitorizării europene. Mandatul său a fost asociat cu dezbateri aprinse privind arhivele fostei Direcții Generale de Protecție și Anticorupție (SIPA), suspectate că ar fi fost folosite pentru presiuni asupra magistraților.
După 2004, a ocupat poziții precum consilier prezidențial pentru securitate națională și șef al Administrației Prezidențiale în mandatul lui Ion Iliescu, înainte de a reveni în Senat. Ulterior, s-a retras treptat din politică, rămânând activă în mediul academic și în dezbateri de specialitate pe teme de drept penal.
Specialistă în criminologie și drept penal
Dincolo de cariera politică, Rodica Stănoiu a fost recunoscută ca expert în criminologie, cercetător la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române și participant la conferințe internaționale. A condus asociații profesionale în domeniu și a contribuit la proiecte de lege în materie penală. Foști studenți și colaboratori i-au apreciat contribuția la formarea generațiilor de juriști, deși numele său a rămas legat de controversele anilor 2000.
În ultimii ani, a apărut rar în public, limitându-se la comentarii punctuale pe teme de justiție și politică penală.
Verdictul definitiv de colaborare cu Securitatea
Cariera Rodicăi Stănoiu a fost umbrită de acuzațiile de colaborare cu fosta Securitate. În 2006, CNSAS a stabilit că ar fi furnizat note informative sub pseudonimele „Sanda” și „Georgeta” între 1983 și 1987. Ea a contestat decizia, invocând erori și falsuri.
După un lung proces, Curtea de Apel Oradea a menținut verdictul în 2012, iar Înalta Curte de Casație și Justiție l-a confirmat definitiv în 2014, concluzionând că a colaborat ca poliție politică. Pe fondul scandalului, a părăsit PSD în 2006 și s-a alăturat Partidului Conservator în 2007. Până la final, a negat public acuzațiile, susținând că notele i-au fost atribuite pe nedrept.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Stimați utilizatori, vă transmitem atașat lista cu planificarea citirii contoarelor din apartamente, aferente lunii DECEMBRIE 2025
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Camera Deputaților a avut o ședință-maraton în 3 decembrie 2025, în care aleșii au votat pe bandă rulantă legi cu impact direct asupra buzunarului public, infrastructurii și instituțiilor-cheie din țară. Totul într-un ritm alert, în stilul deja cunoscut de final de an, când Parlamentul trage tare să închidă restanțele legislative.
Legi adoptate la foc automat
✔ Punct unic de acces european la informații publice
Românii ar trebui să aibă, teoretic, acces mai ușor la informațiile din domeniul financiar și al pieței de capital. O lege tehnică, dar extrem de importantă pe hârtie, a trecut fără emoții.
✔ Modificări la circulația pe drumurile publice
OUG nr. 1/2025, care completează celebra OUG 195/2002, a primit undă verde. Noi reguli și ajustări pentru trafic, într-o țară unde problemele din teren se văd cel mai bine la orele de vârf.
✔ Actualizări legislative diverse
OUG 23/2025 a fost aprobată, aducând completări la alte acte normative. Un pachet tehnic, dar esențial pentru „curățenia” legislativă.
✔ Noua Agenție Națională pentru Droguri și Adicții – înființată oficial
O structură cu rol de coordonare în domeniul consumului de droguri și al sănătății mintale. Promisiunea? Politici mai coerente și prevenție. Rămâne de văzut cu ce rezultate.
Banii europeni, în prim-plan – două proiecte majore aprobate
Camera Deputaților a fost for decizional pentru două contracte grele, care privesc infrastructura feroviară:
-
Modernizarea liniei CF Caransebeș–Arad, finanțată prin MRR, cu acte semnate la București și Luxemburg.
-
Reabilitarea liniei Cluj-Napoca–Episcopia Bihor, un alt proiect european strategic pentru vestul țării.
Tot aici a trecut și modificarea Codului administrativ, un subiect mereu fierbinte pentru administrațiile locale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
ITM Călărași, bilanț dur în noiembrie: amenzi de peste 167.000 lei și zeci de nereguli descoperite la angajatori din județ
Hera, noul membru patruped al Jandarmeriei Călărași: un pui de 5 luni pregătit să devină câine de intervenție
Lansare de revistă la Biblioteca Județeană Călărași: MaST Education Magazine ajunge la numărul 5
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
