Francmasoneria, cunoscută și sub numele de masonerie, este una dintre cele mai vechi și mai răspândite organizații fraterne din lume, cu rădăcini care se întind până în Evul Mediu. Masonii sunt membri ai acestui ordin inițiatic, uniți prin idealuri comune de moralitate, spiritualitate și solidaritate socială. Organizația promovează valori precum libertatea, toleranța, adevărul și caritatea, punând accent pe dezvoltarea personală și contribuția la binele comunității.

Origini și istorie

Francmasoneria își are originile în breslele medievale ale zidarilor liberi („freemasons”), meșteșugari care construiau catedrale și castele în Europa, beneficiind de privilegii, cum ar fi scutirea de taxe feudale. Acești constructori își transmiteau secretele meseriei prin ritualuri stricte, organizându-se în loji cu o ierarhie clară: ucenic, calfă și maestru. În secolul al XVII-lea, masoneria a evoluat de la o organizație „operativă” (a constructorilor propriu-ziși) la una „speculativă”, acceptând membri din afara meseriei, interesați de filozofia și valorile masonice. Prima Mare Lojă modernă a fost fondată în 1717, la Londra, marcând începutul francmasoneriei organizate așa cum o cunoaștem astăzi.

În România, masoneria a apărut în secolul al XVIII-lea, cu primele loji documentate la Galați și Iași, fondate de figuri precum Anton Maria del Chiaro și Constantin Mavrocordat. De-a lungul timpului, masoneria românească a atras personalități notabile, precum Mihail Kogălniceanu, Alexandru Ioan Cuza sau Nicolae Bălcescu, care au contribuit la evenimente istorice majore, cum ar fi modernizarea României sau Revoluția de la 1848.

Structură și principii

Masoneria funcționează prin loji, grupuri locale de 7-50 de membri, reunite sub obediențe mai mari, precum Marea Lojă Națională din România (MLNR), fondată în 1880. Membrii trec printr-un sistem de grade (ucenic, calfă, maestru), fiecare implicând ritualuri și învățături simbolice. Simbolurile masonice, precum echerul, compasul sau „Ochiul Atotvăzător”, au rolul de a transmite principii morale și filozofice. Credința într-o „Ființă Supremă” sau „Marele Arhitect al Universului” este o condiție esențială în majoritatea ramurilor masonice, deși organizația nu este o religie și acceptă membri de diverse confesiuni.

Advertisement

Masoneria în prezent

Astăzi, masoneria globală numără circa 4-10 milioane de membri, majoritatea în Statele Unite și Europa. În România, MLNR, recunoscută pentru utilitate publică din 2004, susține proiecte caritabile, culturale și educaționale, promovând valori naționale și toleranța. Cu toate acestea, masoneria rămâne subiect de controverse, alimentate de natura sa discretă și de teorii conspiraționiste care o asociază cu influențe oculte sau control global. În realitate, masonii moderni se concentrează pe filantropie și auto-îmbunătățire, fără a avea o structură centralizată care să permită o astfel de influență.

Controverse și percepții

De-a lungul istoriei, masoneria a fost persecutată în regimuri totalitare, inclusiv în România comunistă, din cauza percepției că ar fi o organizație subversivă. Biserica Catolică a condamnat-o în 1738, considerând-o incompatibilă cu doctrina sa, iar teorii precum cea a lui Augustin de Barruel au legat-o de conspirații globale, acuzații respinse de istorici. În România, nume precum Radu Bălănescu sau Stelian Nistor au atras atenția în contexte recente, uneori legate de conflicte interne sau de acuzații de abuz de putere, dar acestea nu reflectă scopul general al organizației.

Concluzie

Masonii sunt membri ai unei fraternități care, pornind de la tradițiile constructorilor medievali, promovează astăzi valori umaniste și dezvoltarea personală prin ritualuri simbolice. Deși înconjurată de mituri și secrete, masoneria este mai degrabă o cale de perfecționare morală și socială decât o forță ocultă. În România, contribuțiile masonilor la istorie și cultură sunt semnificative, iar activitatea lor continuă să susțină progresul și solidaritatea.

Advertisement

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1377 – În Bătălia de pe râul Pyana dintre Hoarda Albastra a hanului Arapsha și trupele ruse reunite sub comanda cneazului Ivan Dmitriyevich de Suzdal, soldații ruși beți au fost măcelăriți de tătari.

1589 – Henri de Navara devine rege al Franței sub numele Henric al IV-lea.

1674 – S-a născut Filip al II-lea, Duce de Orléans, regent al Franței pentru Ludovic al XV-lea din 1715 pana in 1723.

Advertisement

1776 – A fost semnată Declarația de independență a Statelor Unite ale Americii.

1812 – Tarul Rusiei, Alexandru I, promulgă Legea privind „Înființarea administrației provizorii în oblastia Basarabiei” prin care acorda Basarabiei (aparținând de facto Moldovei Transprutiene), un regim autonom în cadrul Imperiului Rus.

1830 – Carol al X-lea al Franței abdică în favoarea nepotului său Henri, Duce de Bordeaux.

1921 – A murit marele tenor italian Enrico Caruso.

1922 – A murit Alexander Graham Bell, considerat inventatorul telefonului.

Advertisement

1923 – A murit Warren G. Harding, al 29-lea preşedinte al SUA, între anii 1921-1923.

1923 – Calvin Coolidge își începe mandatul ca cel de-al 30-lea președinte al Statelor Unite.

1929 – Se înființează Regia Autonomă a Porturilor și Căilor de Comunicație pe Apă (PCA) care ia în exploatare și administrare căile de comunicație pe apă, porturile, vasele aferente, instalațiile de orice fel.

1932 – Fizicianul american Carl D. Anderson descoperă pozitronul pentru care va primi Premiul Nobel.

1934 – Președintele Germaniei Paul von Hindenburg moare la Neudeck, Adolf Hitler își asumă titlul de Führer și Cancelar al Germaniei.

Advertisement

1940 – Stalin a semnat un decret abuziv (fără niciun fel de consultare a locuitorilor regiunii) de crearea a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenească pe o parte din pământul românesc ocupat cu forța de Armata Roșie.

1944 – În lagărul de concentrare de la Auschwitz-Birkenau, cei 2.897 de romi rămași în viață au fost exterminați în camerele de gazare.

1945 – S-a încheiat Conferința de la Potsdam (17 iulie – 2 august 1945), în care Puterile Aliate au discutat viitorul Germaniei după Al Doilea Război Mondial.

1957 – Au fost condamnați la moarte Ion Chiujdea, Laurian şi Gheorghe Haşu, Victor Metea și Jean Pop, membri ai grupului de rezistentă anticomunistă din Munții Făgăraș, condus de Ion Gavrilă-Ogoranu.

1953 – A fost fondat Stadionul Național din București.

Advertisement

1969 – A avut loc vizita oficială în România a președintelui SUA, Richard Nixon, primul președinte american care a vizitat țara noastră.

1976 – Vizita în URSS a lui Nicolae Ceaușescu. Cu această ocazie este vizitată – pentru prima dată de un șef de stat roman după 1944 – RSS Moldovenească.

1980 – Un atentat cu bombă a devastat gara Bologna, omorând cel puțin 75 de persoane.

1985 – Inaugurarea crucișătorului “Muntenia”, construit la Șantierul naval din Mangalia.

1990 – Irakul a invadat Kuweitul, declanșând războiul din Golf (2 august 1990–28 februarie 1991).  La 2 august 1990, sub pretextul că deține drepturi istorice asupra Kuweitului, Irakul, condus de Saddam Husein, a invadat acest emirat și l-a anexat.

Advertisement

1994 – În România este promulgată Legea privind asociațiile salariaților și membrilor conducerii societăților comerciale care se privatizează.

1999 – Banca Națională a României (BNR) a pus in circulație, începând cu aceasta data, bancnota din plastic cu valoare nominala de 2000 de lei. BNR a vrut sa marcheze in acest fel, eclipsa de soare din 11 august 1999 si intrarea in anul 2000. A fost prima bancnota din polimeri emisa in România si în Europa.

Un proiect inițiat de consilierul local Amelia Giurcan (USR) și-a propus să asigure acces gratuit la bazinul de înot din municipiul Călărași pentru 100 de elevi cu rezultate bune la învățătură, proveniți din familii cu venituri reduse. Inițiativa a atras atenția primarului Marius Dulce, în contextul preocupărilor legate de utilizarea echitabilă a infrastructurii sportive publice.

Potrivit propunerii, beneficiarii urmau să fie identificați de o comisie mixtă formată din reprezentanți ai Direcției de Asistență Socială și ai SPCTAFL Călărași. Condițiile stabilite prevedeau ca elevii selectați să aibă o medie generală de minimum 8,50 în anul anterior și ca venitul pe membru de familie să fie sub 60% din salariul minim net pe economie, respectiv 2.574 lei.

În timpul dezbaterilor din ședința Consiliului Local, George Tudor, reprezentant al SPCTAFL, a precizat că în prezent, Primăria Călărași asigură deja acces gratuit pentru copiii înscriși în Clubul Sportiv Școlar (CSS), aflat în subordinea Ministerului Educației. Aceștia beneficiază de instructori și echipamente fără costuri suplimentare.

Pe de altă parte, consilierul local Viorel Ivanciu a ridicat problema diferențelor de tratament între elevii din CSS și ceilalți elevi care plătesc integral costurile pentru accesul la bazin, cerând o analiză detaliată a impactului bugetar al proiectului. În urma discuțiilor, proiectul propus de USR a fost retras de pe ordinea de zi pentru revizuire și eventuală completare.

Advertisement